EDUCAŢIE

Puţin mai bine, dar în continuare rău!

09 dec. 2016 Cultură

Slaba performanţă din educaţie este reconfirmată şi din exterior, chiar dacă optimiştii din învăţământ au tendinţa de a vedea că "în pahar există ceva lichid", chiar dacă în mare măsură acesta este gol.

Raportul internaţional "Excelenţă şi echitate în educaţie" (vol. I), publicat în această săptămână de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în cadrul programului său de evaluare internaţională a elevilor, oferă date despre performanţele sistemului educaţional autohton din ultimii nouă ani. Faţă de 2006, ţara noastră şi-a îmbunătăţit performanţele educaţionale în 2015, însă este în regres faţă de 2012 .

Ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru consideră că datele raportului reprezintă o surpriză: "E o mică surpriză, o surpriză plăcută. N-aş putea acum să fac o analiză profundă şi să văd care sunt cauzele care au dus la această îmbunătăţire. E de salutat această îmbunătăţire, nu avem de ce să ne plângem, totuşi, rezultatele sunt mai bune. Cred, totuşi, înainte de a face orice fel de analiză empirică, o analiză cauzală, cred că o şcoală care nu schimbă foarte des regulile şi nu le schimbă în timpul ciclului mare de învăţământ, în ciclurile gimnazial şi liceal este o şcoală mult mai predictibilă, elevele şi elevii ştiu la ce anume să se aştepte şi se pot pregăti şi atunci, iată, rezultatele încep să fie mai bune".

Ministerului Educaţiei a oferit mai multe date legate de acest raport: " Pe scala generală de Ştiinţe (domeniu principal în PISA 2015), România a înregistrat un scor mediu de 435 puncte, ocupând poziţia 48 din 70 ţări/economii cu baze de date validate. Din acest punct de vedere, România face parte din grupul de 11 ţări (între care Columbia, Israel, Portugalia şi Qatar) a căror performanţă medie la Ştiinţe s-a îmbunătăţit semnificativ între 2006 şi 2015. Scorul mediu la ştiinţe al ţărilor OECD este de 493 puncte. Pe primele locuri se poziţionează Singapore (556 puncte), Japonia (538 puncte), Estonia (534 puncte), Taipei-China (532 puncte), Finlanda (531 puncte) şi Canada (528 puncte). Din această perspectivă, rezultatele României pot fi comparate cu cele obţinute de state/economii precum Emiratele Arabe Unite, Uruguay, Cipru, Moldova, Albania şi Turcia. Pe scala generală de Citire/Lectură (domeniu secundar în PISA 2015), România a înregistrat scorul mediu de 434 puncte (în creştere faţă de 2009 - 424 puncte), având performanţe similare cu Uruguay, Bulgaria sau Trinidad-Tobago şi superioare faţă de Mexic şi Thailanda. Alături de Rusia şi Macao (China), România a înregistrat o rată accelerată de creştere a performanţelor de la o administrare la alta. Îmbunătăţirea performanţei medii s-a realizat prin creşterea ponderii elevilor cu performanţe de vârf (nivelurile 5 şi 6 pe scala PISA), fără înregistrarea, concomitentă, a reducerii ponderii elevilor cu performanţe scăzute (nivelul 2 şi sub nivelul 2 pe scala PISA). Pe scala generală de Matematică, de asemenea domeniu secundar în PISA 2015, România a înregistrat scorul mediu de 444 puncte (445 puncte în 2012, când Matematica a fost domeniu principal), având performanţe similare unor ţări precum Grecia, Bulgaria, Cipru sau Argentina şi peste Turcia, comparativ cu administrarea din 2012. Pe scala performanţelor PISA 2015, la Ştiinţe au fost definite şapte niveluri. Nivelul 2 este considerat nivelul de bază necesar a fi atins de către un tânăr de 15 ani până la finalizarea învăţământului obligatoriu, pentru a putea funcţiona eficient în societatea cunoaşterii. La PISA 2015, 35% dintre elevii români se situează la nivelul 2. Sub nivelul 2, adică la nivelurile 1a, 1b şi sub nivelul 1b se situează 38,6% dintre elevi. Cumulat, la nivelurile superioare - 3, 4 şi 5 - se plasează 27,5% dintre elevii români. Pentru perioada 2006-2012 se remarcă o tendinţă de uşoară scădere a procentului elevilor cu performanţe sub nivelul 2: 2006 - 46,9%, 2009 - 44,4% şi 2012 - 37,3%. Pentru aceeaşi perioadă procentele elevilor cu performanţe de vârf, adică la nivelul 5 sau peste acest nivel au fluctuat astfel: 2006 - 0,5%, 2009 - 0,4%, 2012 - 0,9% şi 2015 - 0,7%."

Desigur, bine aranjate, cifrele pot să ofere o altă perspectivă asupra realităţii. Dacă e să ne raportăm doar la Europa de Est, elevii noştri au au fost întrecuţi de sloveni, polonezi, cehi, letoni, unguri, lituanieni, croaţi şi bulgari, ceea ce este departe de a fi o performanţă. În primăvara anului trecut, 5.103 elevi români cu vârste cuprinse între 15 şi 16 ani ani, din 185 de şcoli, au susţinut testarea PISA.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Cultură

Expoziţie de costume tradiţionale româneşti la Londra
13 sep. RAMONA RADU


Interes maxim pentru educaţie, doar în prima zi a noului an şcolar
12 sep. OCTAVIAN DAN


EDUCAŢIESchimbare de planuri, Bacalaureatul începe în februarie
11 sep. OCTAVIAN DAN


START ÎN NOUL AN ŞCOLARFestivităţi, explicaţii şi controverse
11 sep. OCTAVIAN DAN


Aurelian Temişan:"Cultura poate fi profitabilă, dar nu pentru artist"
05 sep. A consemnat DAN NICOLAE


EDUCAŢIEMulte modificări şi un punct fix: şcoala începe pe 11 septembrie
01 sep. O.D.


ŢARA NOASTRĂ, PE ULTIMUL LOC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ DUPĂ SUMELE CHELTUITE PENTRU EDUCAŢIESalariile cadrelor didactice vor creşte anul viitor, la brut, cu 50%
29 aug.


Bacalaureat, între modificările ministerului şi dezinteresul elevilor
25 aug. O.D.


Manualele "auxiliare", motiv de dispută pe axa minister - profesori1
21 aug. O.D.


EDUCAŢIEDirectorii sunt instalaţi pe bandă rulantă până începe anul şcolar
18 aug. OCTAVIAN DAN

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.