Florin Cîţu estimează explozia dobânzii de politică monetară la 4,5%, în 2018 3

13 iun. Macroeconomie
A.A.

Cîţu: "Este evident că deficitul asumat de 3% va fi depăşit"  

Senatorul PNL se aşteaptă la o criză similară cu cea din perioada 2008-2010

Analistul Florin Cîţu, actualmente senator PNL şi vicepreşedinte al Comisiei de Buget Finanţe, estimează că rata dobânzii de politică monetară va urca la 4,5%, în 2018, de la 1,75%, în 2016.

Prognoza este una care ar trebui să dea fiori celor cu credite în lei, dar şi statului care este garant al creditelor Prima Casă.

Florin Cîţu a realizat un raport intitulat "Starea României după 6 luni de guvernare roşie", în care acesta face o analiză a ţării noastre în urma celor şase luni sub guvernul PSD.

În opinia domnului Cîţu, programul de guvernare al PSD reprezintă garanţia că România va experimenta foarte curând o criză similiară cu cea din perioada 2008-2010: "Majoritatea măsurilor din programul de guvernare influenţează economia României în aşa fel încât dezastrul este inevitabil.

Creşterea cheltuielilor publice mult mai rapid decât dinamica PIB-ului, în special datorită salariilor, a ajutoarelor sociale şi a subvenţiilor, concomitent cu creşterea costului cu forţa de muncă şi a numărului controalelor ANAF, duc inevitabil la deficite publice mai mari, datorie publică mai mare, şomaj şi economie la negru.

Folosesc perioada 2000-2008 că punct de reper pentru a arăta că măsurile luate în aceste 6 luni de guvernare ne duc fără dubiu spre o criză economică. În plus, folosind acea perioadă ca exemplu putem să estimăm perioada care ne mai desparte de criză".

Domnia sa mai estimează că creşterea PIB real va fi de 3,8-4,3%, în 2018, şi de 4,4-4,9%, în 2017. Analistul prognozează o creştere a şomajului la 5,2%, în 2018 şi 4,8% în 2017, în timp ce deficitul bugetar ar urma să fie de 3,5-4%, anul acesta, şi de 4,2-5%, în 2018.

Potrivit lui Florin Cîţu, Guvernul PSD a moştenit o economie cu creştere economică, rată a inflaţiei mică, şomaj scăzut, şi un deficit bugetar sub 3%: "A promis că nu va deteriora niciunul din aceşti indicatori macroeconomici. Din contra, a promis că implementarea programului de guvernare va îmbunătăţi toţi aceşti indicatori.

După doar 6 luni de guvernare deja o parte din indicatori arată mai rău. Execuţia bugetară este cu 1 punct procentual sub ce era programat, deficitul de cont curent este mai mare, datoria publică a crescut, investiţiile au fost tăiate la minimul istoric, iar fondurile europene sunt zero. (...)

O serie de măsuri sunt întârziate iar amânările de creşteri salariale din ultimul moment incluse în legea salarizării arată că şi guvernul PSD ştie că a afectat economia negativ până acum".

Domunul Cîţu menţionează că PSD doreşte stimularea consumului în economie prin creşterea cheltuielilor publice, a ajutoarelor sociale şi a subvenţiilor: "Greşeala elementară a unei astfel de politici economice este că are nevoie de finanţare. Finanţare care vine din taxarea sectorului privat. Astfel, această politică economică nu face altceva decât să transfere resurse care ar fi fost consumate de sectorul privat în sectorul bugetar, tot pentru a fi consumate. Efectul net pentru economie este în cel mai bun caz zero. Totuşi, de cele mai multe ori este negativ deoarece sectorul privat îşi restrânge investiţiile şi cheltuielile în general pentru că anticipează creşteri de taxe".

Conform rapotului citat, creşterile salariale şi mai ales promisiunile de creşteri salariale nu au accelerat evoluţia consumului: "Realitatea îi contrazice. Este evident că sectorul privat ştie foarte bine că va plăti prin taxe mai mari în viitor creşterea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, ajutoare sociale şi subvenţii şi păstrează banii pentru acele momente".

Un alt efect negativ, pentru economie, ca urmare a măsurilor din programul de guvernare al PSD este creşterea costului cu forţa de muncă, apreciază senatorul PNL. Domnia sa notează: "Acest cost creşte în special pentru companii mici şi mijlocii"

Florin Cîţu mai adaucă că scăderea bruscă a investiţiilor este rezultatul tăierii investiţiilor publice, dar mai ales al inexistenţei investiţiilor în sectorul privat: "Investiţiile publice au fost tăiate pentru a putea prezenta publicului o execuţie bugetară pozitivă. Investiţiile private, atât cele din interior cât şi cele străine, s-au prăbuşit.

O explicaţie o reprezintă frica de taxare excesivă în viitor pentru a acoperi cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. O altă explicaţie, creşterea nejustificată a numărului controalelor ANAF, cu 13% în primele 3 luni faţă de anul precedent, a speriat atât investitorii autohtoni, dar şi pe cei externi. Şi, poate la fel de important, investiţiile scad din cauza declaraţiilor publice ale liderilor PSD împotriva companiilor străine şi în general împotriva sectorului privat".

"Legea salarizării unitare reprezintă cel mai mare cost, aproximativ 70 miliarde de lei în plus, pentru societate"

România astăzi este cea mai săracă ţară din UE, cu cea mai scăzută rată a productivităţii, cu cele mai ineficiente cheltuieli publice pentru investiţii şi printre cele mai mari procente a numărului de angajaţi în sectorul public din total angajaţi în economie, menţionează Florin Cîţu. Raportul citat arată: "În plus, România a pierdut din 2003 şi până astăzi aproximativ 3 milioane de rezidenţi, iar numărul pensionarilor este mai mare ca cel al angajaţilor.

În aceste condiţii, România cheltuie 8.4% din PIB doar pe salarii în sectorul bugetar în timp ce media UE este de 10 % din PIB. Programul PSD creşte, fără niciun fel de analiză, salariile din sectorul bugetar până la 12% din PIB, adică cu două puncte procentuale peste media UE.(sursă AMECO).

Asta în timp ce potenţialul de creştere scade, investiţiile scad, şi productivitatea rămâne redusă. Altfel spus, economia nu produce atât de mult încât să suporte acest cost suplimentar. Rezultatul - pentru plata costului suplimentar guvernul va face împrumuturi adăugând la datoria publică. Împrumuturi plătite de generaţiile viitoare. Programul PSD nu lasă generaţiilor viitoare o datorie publică ca urmare a dezvoltării infrastructurii, de exemplu, ci ca urmare a creşterii salariilor în sectorul bugetar, a cheltuielilor cu asistenţă socială şi a subvenţiilor.

Situaţia devine de-a dreptul alarmantă când ne uităm la cât înseamnă cheltuielile cu salariile ca procent din veniturile fiscale. Atât în forma actuală, dar şi după implementarea legii salarizării unitare, România are cel mai mare procent din UE al cheltuielilor cu salariile în veniturile fiscale. Altfel spus, cei mai mulţi bani din taxe, impozite, accize se duc pe salarii. Acest lucru este înţeles şi ştiut de agenţii economici şi din acest motiv vedem prăbuşirea investiţiilor".

Potrivit senatorului, Legea salarizării unitare reprezintă cel mai mare cost, aproximativ 70 miliarde de lei în plus, pentru societate şi implementat în cel mai grăbit şi netransparent mod: "Ridică procentul cheltuielilor cu salarii şi ajutoare sociale de la aproximativ 70% la aproximativ 90% în 2020, cel mai mare nivel din UE. În aceste condiţii, este aproape imposibil de estimat de unde vor apărea banii pentru investiţii în economie şi mai ales la ce costuri.

În primele 6 luni de guvernare, PSD a tăiat investiţiile, nu a început niciun proiect major de infrastructură şi a atras zero fonduri UE. Acesta este efectul principal al legii salarizării unitare".

" Execuţie bugetară dezastruoasă"

În opinia analistului citat, datele de până acum arată o execuţie bugetară dezastruoasă: "În plus, acţiunile guvernului PSD confirmă acest lucru. De exemplu, amânarea creşterilor salariale cu 8 luni este o dovadă clară că implementarea legii, aşa cum era stabilită în program de la 1 iulie 2017, ar fi dus la un deficit bugetar record pentru 2017 şi 2018. Alte exemple, întârzierea programului Start-up Nation care nu are surse de finanţare sau confiscarea rezervelor companiilor de stat şi a banilor companiilor private prin nerambursarile de TVA

Chiar şi în aceste condiţii, execuţia bugetară de până acum arată o depăşire sigură a deficitului aprobat în Parlament de 2,99% pentru 2017. De aceea, o rectificare bugetară negativă este aproape sigură până în luna august".

Domnul Cîţu menţionează: "- veniturile fiscale, ca procent din PIB, sunt mai mici cu 1 punct procentual faţă de cele din anul precedent pentru aceeaşi perioadă, - veniturile din impozitul pe profit sunt mai mici cu 5,9% relativ la anul trecut, - rambursările din TVA sunt cu 1 miliard de lei mai mici în 2017 faţă de 2016, - zero fonduri atrase de la UE pentru 2014-2020 în primele 6 luni, - salariile au crescut cu 20% în timp ce contribuţiile sociale şi veniturile din impozit pe venit doar cu 15% şi respectiv 13%, - investiţiile au fost tăiate la minim istoric, 0,2% din PIB faţă de 0,6% din PIB în 2016 (perioada similară)".


Opinia cititorului: 3
1.   Cateva observatii
mesaj trimis de Dan Coe în data de 13.06.2017, 06:40

Investitiile in sectorul privat nu au scazut, dimpotriva au crescut si vor mai creste.

Sectorul privat stie deja "sa evite" impactul cresterii salariale. 

Deficitul va fi clar peste 3% dar si PIB-ul va fi undeva intre 5,5 si 6 %.

Ne uitam prea mult la sectorul public, mai important e ce se intampla in cel privat. 

2.   fără titlu
mesaj trimis de d.i. în data de 13.06.2017, 11:48

câtz-câtz! câtzisme! deficitele temporare nu sunt acelasi lucru cu deficitele temporale!!! politca banilor ieftini nu duce la crestere economica, ci la criza financiara! nimic din ce face reechilibrarea remunerarii intre capitalul viu si capitalul acumulat si cel creat ex-nihilo nu convine acestui "scuipici" de duzina!!

3.   atata paguba
mesaj trimis de anonim în data de 13.06.2017, 19:09

Am avut ani de zile de dobanzi reduse. Ar fi cazul sa mai fie incurajati si oamenii care economisesc.

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

ÎN PRIMELE OPT LUNIInvestiţiile străine directe, mai mici cu 18,56%
17 oct.


Peste o treime dintre români, supuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială
16 oct. GEORGE FORCOŞ


MFP:Bacşişul nu va fi impozitat1
16 oct. GEORGE FORCOŞ


Ratele dobânzilor şi combinaţia de politici: supra-împovărarea politicii monetare este de evitat
16 oct. DANIEL DĂIANU


GHEORGHE IALOMIŢIANU:"Nu trebuie să transformăm toţi contribuabilii în evazionişti, numai de dragul de a aduce mai mulţi bani la buget"5
16 oct. A consemnat ADINA ARDELEANU


Curtea de Conturi a constatat 132.746 nereguli la bugetele locale, în 8 ani şi jumătate
15 oct. ANCA OBLU


INS: Producţia industrială a crescut cu 10% în august
12 oct. Andrei Stan


STUDIU EOS:"Ţara noastră - unul dintre statele est-europene cu cele mai puţine facturi achitate la timp"
12 oct. EMILIA OLESCU


Tudose: "FMI a revizuit previziunea de creştere economică a României de la 4,2 la sută la 5,5 la sută"
12 oct.


LA UN RANDAMENT ÎN SCĂDERE LA 2,16%Ministerul Finanţelor a atras un miliard de euro pe pieţele internaţionale
12 oct.

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.