Trecerea la euro nu are loc pe agenda publică 9

24 mai. Miscellanea
THEODOR STOLOJAN
Trecerea la euro nu are loc pe agenda publică

Agenda publică din România este dominată de scandalul SIPA şi, mai nou, de activitatea Comisiei de anchetă parlamentară privind alegerile prezidenţiale din 2009. Nu mai este loc de nimic altceva şi, cu atât mai puţin, de tema adoptării EURO.

În aprilie 2017, sub preşedinţia primului ministru şi cu participarea celor doi vice-preşedinţi - ministrul finanţelor şi guvernatorul BNR- a avut loc şedinţa Comitetului interministerial pentru trecerea la moneda euro. Urmează ca guvernul să prezinte Comisiei Europene un plan de acţiune pentru trecerea la euro care, evident, ar trebui să conţină şi o previziune în timp (ultimul termen asumat , anul 2019, a fost abandonat, fără a fi luat, de fapt, în serios de către nimeni). Nu putem decât să salutăm această hotărâre.

Ne-am fi aşteptat, ca această temă să intre în agenda publică şi să înceapă o serie de dezbateri cu un dublu scop: clarificarea condiţiilor şi acţiunilor pentru trecerea la euro; şi informarea oamenilor asupra acestui proces. Din păcate, nu este să fie.

Unele reflecţii ale participanţilor la acest Comitet interministerial ridică serioase semne de întrebare pentru mulţi dintre cei interesaţi în această temă. Atunci când judecăm o opinie sau alta , este bine să ne uităm şi la interesele reale ale celor care susţin aceste opinii. De exemplu, dacă vom întreba un operator de la casele de schimb valutar sau de la birourile de arbitraj valutar din bănci, probabil, vom afla că România nu va fi niciodată pregătită pentru a trece la euro, deoarece aceşti operatori realizează venituri din schimbul valutar leu contra euro şi invers.

Să le luăm pe rând.

Există deja o opinie aproape general acceptată, potrivit căreia numai îndeplinirea celor cinci criterii de convergenţă, prevăzute de către tratatele Uniunii Europene, nu ar fi suficientă pentru trecerea la euro. Este nevoie şi de un anumit grad de convergenţă reală, caracterizat, mai ales, prin produsul intern brut pe locuitor, la paritatea puterii de cumpărare, care ar trebui să fie mai aproape de cel mediu din zona euro. După unii, 70-75 la sută din media zonei euro ar fi potrivit (de ce 70-75 şi nu 65 sau 80 e mai greu de argumentat). În prezent, PIB pe locuitor al României se apropie de 60 la sută din media UE.

Pentru adepţii acestei opinii, care ridică continuu ştacheta, vin, din nou, cu următoarea întrebare: dacă, pentru o lungă perioadă de timp, România rămâne cantonată în zona produselor şi serviciilor cu o valoarea adăugată încorporată sub nivelul mediu al celei din zona euro, înseamnă că nu putem trece la euro? Punctul meu de vedere este că putem trece la euro, atât timp cât reuşim să trăim în limita veniturilor realizate, corelate cu productivitatea. Să nu uităm că, în condiţiile convertibilităţii monedei naţionale, între echilibrele interne şi cele externe există o continuitate şi condiţionare reciprocă. În prezent, intrările de valută în România, pe calea remiterilor făcute de românii care lucrează în străinătate, a fondurilor europene şi a soldului pozitiv al balanţei externe a serviciilor comerciale, susţinute inclusiv de o anumită structură a economiei (cu multe servicii productive, în fapt de lohn, ca, de exemplu, cablajele), sunt mai mult decât satisfăcătoare. În consecinţă , gestiunea rezervelor internaţionale ale României are probleme de exces şi nu de penurie. Creşterea valorii adăugate , încorporată în produsele şi serviciile realizate în România , care va permite mărirea veniturilor, depinde foarte mult de mişcarea competitivităţii acestor produse şi servicii de la avantaje competitive bazate, în principal, pe costuri spre avantaje competitive generate, din ce în ce mai mult, prin diferenţiere (respectiv, prin inovaţie). Or, acest proces poate dura decenii şi nimeni nu poate garanta că România nu va rămâne blocată în capcana ţărilor cu venit mediu, care nu reuşesc să facă trecerea la stadiul de ţări dezvoltate cu un standard de viaţă ridicat.

Mai nou, a apărut ideea că trecerea la euro poate fi sustenabilă numai dacă reducem decalajele de dezvoltare între regiunile ţării. Această nouă idee, dacă ar fi acceptată, ar împinge adoptarea euro la o dată extrem de îndepărtată (ca să nu spunem, niciodată). Să ne uităm la Germania care a pompat zeci de miliarde de mărci şi de euro în regiunile fostei Germanii de Est, fără a se realiza , nici în prezent, convergenţa reală. Despre Sudul Italiei, comparativ cu Nordul acesteia, nici nu mai este cazul să discutăm. Problemele financiare ale Italiei nu ţin, în primul rând de euro, ci de supra-îndatorarea publică, de nechibzuinţa unor bănci private şi de pierderea de competitivitate. Se vorbeşte mult de diferenţa enormă între PIB-ul din Bucureşti şi PIB-ul din celelalte regiuni, fără a se ţine seama că în Bucureşti se află sediile principalelor bănci şi companii transnaţionale care activează în România.

Şi ca perspectiva trecerii la euro să devină şi mai nebuloasă, se vorbeşte acum şi de decalajele culturale. Este cazul să ne reamintim că, după 1945, România a trăit aproape 45 de ani procesul "formării omului nou", care a dispărut a doua zi după decembrie 1989, ca şi cum nu ar fi existat.

Astăzi, în România, toate tranzacţiile importante se socotesc în euro, chiar dacă unele se achită în lei. Iar "homo economicus" se află în fiecare om; îi trebuie numai libertatea de a lua decizii. Până la urmă, întreaga economie poate fi redusă la patru cuvinte: oamenii răspund la stimulente! Să ne reamintim abilitatea valutiştilor de pe piaţa neagră, în primii ani de tranziţie, atunci când schimburile valutare nu erau încă pe deplin liberalizate. Pentru a marca profitul, aceştia îşi păstrau dolarii în pachete , în funcţie de cursul la care i-au obţinut prin schimbul valutar. Nu cred că românii vor avea "şocuri culturale" dacă ar opera numai cu euro, având în vedere că şi vânzătorii de legume în pieţe urmăresc cursul leului pentru a majora sau nu preţurile la morcovi, ridichi, roşii, castraveţi etc.

Desigur, trăim la porţile Orientului, unde nu este nicio grabă. Preşedintele Comisiei Europene, care ne-a vizitat recent ţara, ascultând întrebările unor politicieni români, cu privire la faptul că ţara noastră nu doreşte Europa cu două viteze, ne-a dat un răspuns la care merită să medităm: tratatele actuale ale Uniunii Europene prevăd posibilitatea Europei cu două viteze şi depinde de fiecare stat membru unde doreşte să-şi aibă locul.

Tendinţele din Uniunea Europeană indică o dorinţă a statelor membre din zona euro de a progresa mai repede pe calea integrării (se discută de buget propriu al zonei euro şi chiar de parlament al zonei euro....). Statele membre din afara zonei euro nu se pot opune la aceste tendinţe.

România va deţine preşedinţia Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019, dar, din păcate, greutatea cuvântului ţării noastre pentru deciziile care privesc zona euro va fi redusă, deoarece nu facem parte din această zonă încă.

Îmi doresc ca, măcar de data aceasta, intenţia de a se elabora un plan de acţiune pentru trecerea la euro, precum şi realizarea acestui plan să fie luate în serios de către toţi politicienii şi instituţiile statului cu atribuţii în acest domeniu. Să nu uităm, totuşi, că România, atunci când a fost acceptată în Uniunea Europeană, şi-a luat angajamentul că va lua toate măsurile necesare pentru a îndeplini condiţiile necesare adoptării euro!


Opinia cititorului: 9
1.   fără titlu
mesaj trimis de marius în data de 24.05.2017, 02:24

Politicul fabrica lumi fantasmagorice din cuvinte. Cand acestea sunt desfiintate de realitate, inventeaza lumi noi si o luam de la capat.

Exact ca in tratatele europene. Doar vorbe. 

Dar nu pentru toti. Doar pentru viteza superioara. Restul vitezelor raman sa indeplineasca obligatii de prin tratate. 

Cand lumea actuala nu-i mai convine, viteza intai trece instant in alta realitate, restul vitezelor ramanand … undeva prin tratatele europene. 

Noi am ramas in afara Schengen ca asa au vrut unii, din vorbe, iar intre timp viteza intai se metamorfozeaza. O sa vedem in ce. Dar sigur in ceva cu obligatii pentru noi (daca reusim cumva sa ne tinem formal dupa ei), plus restanta Schengen.  

Pentru viteza intai, obligatiile vor ramana in continuare vorbe.

1.1.   Bla bla bla (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de Mihai în data de 24.05.2017, 22:45

Nu trecem la euro pt ca cea mai mare parte a populatiei Romaniei este manipulata de diversi politicieni cu interese clare in a castiga cat mai mult din schimbul valutar. Daca nivelul intelectual al acestei populatii ar fi fost ridicat am fi avut de mult si euro si Schengen si un salariu mediu pe economie de 1500 euro. Dar unde prostia e mare rezultatele sunt cele pe care le vedem zi de zi.

2.   Straini intreaba de ce Ro nu avem Euro
mesaj trimis de anonim în data de 24.05.2017, 04:40

Ce le raspundem?

2.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de anonim în data de 24.05.2017, 04:42

¤in

2.2.   euro e pentru finutzi (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de The Brute în data de 24.05.2017, 15:02

daca intram in ERM nu avea cum sa mai transfere domnul Treichl 5,5 miliarde din rezerve de Capital in rezultat reportat fiindca se prindea dragul de Mario:-)

2.3.   Din acelasi motiv pentru care n-au nici altii (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de anonim în data de 24.05.2017, 20:46

Suedia, Norvegia, Danemarca, Polonia, Republica Ceha, si mai ales Elvetia.

3.   povesti
mesaj trimis de vlad în data de 24.05.2017, 08:07

Trebuie sa avem alt subiect? Astea deranjeaza?

4.   fără titlu
mesaj trimis de Co în data de 24.05.2017, 09:45

Sunt încă multe interese ca să nu trecem la euro, începând de la casele de schimb și până la anumiți afaceriști și politicieni.. Majoritatea facturilor se calculează în euro și se plateste in lei.. Ar trebui un referendum și întrebată populația dacă vor euro și când,apoi să se treacă imediat la fapte!

5.   Romania ne ocupa tot timpul
mesaj trimis de Dan în data de 24.05.2017, 10:45

Trecerea la Euro tine de Banca Nationala si nu se vrea din cauza intereselor, interesul este sa ne tina in saracie si dezbinare pentru a ne manipula si cuceri , saraci si prosti si sa paltim utilitatile si orice in euro la preturi peste cele occidentale cu salarii mai mici ca in Albania care ne-a depasit,conducatorii stau pe salarii occidentale in mii de euro si populatia este din ce in ce mai saraca, nu spun ca Mugur Isarescu stie foarte bine cum sa saracesca populatia prin deciziile pe care le-a luat de politica monetara -analizati sistemul monetar de la revolutie pana azi,saracirea economiilor populatiei este la fiecare decizie a bancii nationale si imbogatirea sistemului bancar , trecerea la euro va rezulta inca o saracire a populatiei -numai salariile nu le gandim la valoarea euro dar toate preturile sunt echivalate in euro in Romania,singura solutie de trecere la euro trebuie facuta astfel ca veniturile sa ajunga la cele occidentale atunci v-om putea trece la zona Euro.

Articole din aceeiaşi secţiune

Miscellanea

Incendiu puternic la două depozite din Baloteşti
28 iun. Andrei Stan


AFIR:Au fost solicitate fondurile pentru investiţii în sectorul zootehnic
27 iun. Cristina Radu


AGENT GREEN:Raportul oficial al dezastrului de Vidraru indică că s-a tăiat cu 4100 % peste cotă
27 iun. Cristina Radu


ANOFM: Un număr de 27.222 locuri de muncă sunt vacante la nivel naţional
27 iun. Cristina Radu


ALERTIncendiu puternic în Baloteşti
27 iun. Mina Irina


FSNPPC: "Ne pregătim de proteste în faţa sediului PSD din Bucureşti"
27 iun. A.C.


PENTRU UN IMPULS ASUPRA SECTORULUI FINANCIAR ŞI CELUI PROFESIONAL, Lord Mayor of London vizitează ţara noastră
27 iun. A.C.


Studiu Bold al Lowe descoperă corelaţia dintre digital şi sănătate la români
26 iun. Cristina Radu


MediaSind a sesizat Comisia Europeană privind problemele salariaţilor din cultură şi mass-media
26 iun. A.A.


Mentorat în antreprenoriat pentru beneficiarii programului StartUp Nation
26 iun. A.I.

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.