ÎN CREŞTERE CU CIRCA 1,7 MILIARDE EURO

Datoria externă a ţării noastre - la maximul din decembrie 2014 1

14 iun. Macroeconomie
EMILIA OLESCU
Datoria externă a ţării noastre - la maximul din decembrie 2014

MFP intenţionează să-şi menţină prezenţa pe pieţele internaţionale de capital, în principal prin emisiuni de obligaţiuni denominate în euro, potrivit Programului de Convergenţă 

Datoria externă a ţării noastre a crescut cu aproximativ 1,71 miliarde euro, în primele patru luni din acest an faţă de finalul anului trecut, potrivit datelor publicate, ieri, de Banca Naţională a României (BNR).

Cifrându-se la peste 94 miliarde euro, datoria noastră externă, care include împrumuturile statului în străinătate, dar şi creditele entităţilor private, a atins valoarea maximă din decembrie 2014, în special ca urmare a majorării datoriei publice, conform News.ro.

Finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale vor fi realizate, în acest an, în principal din surse interne şi, în completare, din surse externe, potrivit Programului de Convergenţă. Acesta explică faptul că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va continua să menţină o abordare flexibilă în realizarea procesului de finanţare, urmărind asigurarea caracterului predictibil şi transparent al ofertei de titluri de stat.

Potrivit Programului de Convergenţă, în ceea ce priveşte sursele de finanţare externă, MFP intenţionează să-şi menţină prezenţa pe pieţele internaţionale de capital, în principal prin emisiuni de obligaţiuni denominate în euro.

Emisiunile denominate în dolari pe pieţele externe sau în alte valute se vor lansa ca alternativă de finanţare, în condiţii de cost avantajoase, în cazul unor evenimente externe care ar putea limita accesul la anumite segmente de maturitate la finanţarea pe piaţa europeană, având în vedere avantajele oferite, prin extinderea maturităţii, capacitatea crescută a pieţei de absorbţie a noilor emisiuni şi diversificarea bazei de investitori, explică documentul.

Prima emisiune pe pieţele externe, în acest an, a fost lansată în data de 10 aprilie, fiind atrasă suma de de 1,75 miliarde euro printr-o emisiune de euroobligaţiuni în euro în două tranşe. Cele două tranşe au fost realizate la costuri în scădere pentru statul român, subliniază documentul.

Guvernul anunţă că licitaţiile aferente operaţiunilor de răscumparare anticipate (buy back) şi de preschimbare a titlurilor de stat (bond exchanges) se vor realiza prin utilizarea platformei electronice dezvoltată de către BNR pentru licitaţiile aferente pieţei primare.

Pe termen mediu, MFP intenţionează să continue parteneriatul cu instituţiile financiare internaţionale, potrivit sursei citate, care exemplifică împrumuturile BIRD de politici de dezvoltare (DPL), precum şi pe cele contractate în scopul finanţării deficitului bugetar şi refinanţării datoriei publice guvernamentale, disponibilizarea sumelor având la bază realizarea unor măsuri şi/sau alte acţiuni necesare în domeniul reformelor sectoriale.

La finalul anului 2014, datoria externă totală a României a fost de 94,74 miliarde euro, din care datoria publică era 32,83 miliarde euro, arată agenţia citată, precizând că, în decembrie 2016, datoria externă a ţării a fost de 92,37 miliarde euro. La sfârşitul lunii februarie a anului în curs, nivelul datoriei era de 92,753 miliarde euro, iar la finalul lui martie nivelul acesteia ajunsese la 93,192 miliarde euro.

Din totalul datoriilor înregistrate de România faţă de entităţi din străinătate la 30 aprilie 2017, datoriile pe termen lung reprezentau 70,2 miliarde euro (74,6% din total datorie externă), în creştere cu 1,22 miliarde euro faţă de finalul anului 2016, iar datoriile pe termen scurt - 23,88 miliarde euro, în urcare cu 486 milioane euro.

Din datoria pe termen lung, în jur de 34 miliarde euro reprezintă datorie publică, în creştere cu 1,77 miliarde euro faţă de finalul lui 2016, mai arată agenţia citată.

Datoria negarantată public, în special cea a băncilor şi a firmelor către finanţatori din străinătate, însuma circa 34,96 miliarde euro, la finalul luii aprilie, în scădere cu 526 milioane euro faţă de decembrie 2016.

Datoria autorităţii monetare, care reprezintă alocările de drepturi speciale de tragere (DST) de către Fondul Monetar Internaţional (FMI), considerată datorie a BNR faţă de FMI, a scăzut, în primele patru luni, cu 20 milioane euro, la 1,23 miliarde euro.

După ce, din 2010, a crescut puternic până în martie 2013, ulterior, datoria externă a ţării noastre a reintrat pe o pantă descendentă, până în vara anului trecut, când a reînceput să crească.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 22,3%, în primele patru luni, comparativ cu 27,4% în 2016. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost de 6,3 luni în martie, nivel comparabil cu cel din 2016, mai arată BNR.

Investiţiile străine directe au crescut cu aproape 24%

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în ţara noastră au însumat 1,3 miliarde euro (comparativ cu 1,05 miliarde euro în perioada ianuarie - aprilie 2016), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au atins valoarea de 1,5 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 202 milioane euro, anunţă BNR.

Astfel, investiţiile străine directe au crescut cu 23,8%, în perioada analizată faţă de intervalul similar din 2016.

Banca Centrală subliniază că, în perioada ianuarie - aprilie 2017, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1,41 miliarde euro, comparativ cu 906 milioane euro în perioada ianuarie - aprilie 2016. În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 488 milioane euro, balanţa veniturilor secundare şi cea a serviciilor încheindu-se cu excedente mai mici cu 428 milioane euro, respectiv cu 38 milioane euro, iar balanţa veniturilor primare înregistrând un deficit mai redus cu 444 milioane euro.

Opinia cititorului: 1
1.   Este vina BNR
mesaj trimis de Manole în data de 14.06.2017, 09:33

Cred ca este vina BNR care are rezerve de peste 35 mld. Euro si gestioneaza prost si cursul valutar incurajand importurile in defavoarea exporturilor. Pentru ce trebuie sa ne imprumutam daca BNR are o asemenea rezerva uriasa? Trebuie sa fie stabilita si o suma optima a acestei rezerve valutare a BNR care cred este din Romania iar rezerva provine din imprumuturi externe.

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

ILAN LAUFER:România a devenit mai atractivă pentru investitorii japonezi după Brexit
21 sep.


GELU DIACONU:"Dragnea&co mizează să încaseze 2 miliarde lei anual suplimentar din plata split TVA"1
20 sep. Gabriel Tănase


DUPĂ CE CONTRIBUŢIILE SOCIALE VOR FI EXCLUSIV ÎN SARCINA ANGAJATULUIMişa: "MFP va impune angajatorilor menţinerea salariului brut la un anumit nivel"
20 sep. Emilia Olescu


UPDATEMinistrul Finanţelor: "Patronii vor fi obligaţi să păstreze un anumit nivel al salariului brut"
19 sep. ANDREI STAN


România şi "nucleul dur" al Uniunii Europene
19 sep. DANIEL DĂIANU


OPINIA CITITORILOR "România, vacă de muls"
19 sep.


Comisia Naţională de Prognoză a revizuit estimările privind creşterea PIB la 5,6%
18 sep.


Mişa i-a transmis comisarului Dombrovskis că deficitul bugetar al României va fi păstrat în limitele de 3%1
17 sep. STELIAN BĂDESCU


IONUŢ MIŞA:"Deficitul bugetar va fi păstrat în limitele de 3%, stabilite de Pactul de Stabilitate şi Creştere"1
16 sep. STELIAN BĂDESCU


CNP a revizuit în sus, la 5,6%, estimările privind creşterea economică în acest an
16 sep. ANDREEA STOICA

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.