FMI AVERTIZEAZĂ ACTUALA GUVERNARE:

"Măsurile de relaxare fiscală pot majora deficitul bugetar la 6% din PIB, până în 2022" 1

26 mai. Macroeconomie
A.S.
"Măsurile de relaxare fiscală pot majora deficitul bugetar la 6% din PIB, până în 2022"

Directorii FMI recomandă BNR susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă  

Măsurile de relaxare fiscală incluse în planurile Guvernului pentru perioada 2017 - 2020, precum implementarea unei legi unice pentru salarizarea bugetarilor, reducerea contribuţiilor sociale sau a TVA, ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din produsul intern brut până în 2022, potrivit documentului elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în urma vizitei din primăvară de la Bucureşti.

Un document realizat de FMI în urma în urma consultărilor cu România în baza Articolului IV din Statutul instituţiei financiare internaţionale precizează: "În contextul politicilor actuale, deficitul este estimat să se deterioreze la 3,9% din PIB în 2018, luând în calcul efectul pe un an întreg al măsurii privind creşterea pensiilor, prevăzută să intre în vigoare în iulie 2017. Acesta nu reflectă măsurile incluse în planul guvernamental 2017 - 2020 (precum implementarea legii salarizării unitare, reducerea contribuţiilor sociale şi alte reduceri de taxe) care nu au fost finalizate, dar care, dacă ar fi adoptate, ar putea majora deficitul la 6% din PIB până în 2022. Acest calcul nu include potenţiale efecte de runda a doua, care ar putea reduce costul prin extinderea economiei.

Potrivit FMI, cel mai mare cost fiscal, de 2,6% din PIB, îl va avea implementarea legii salarizării unitare, măsură care ar trebui implementată în concordanţă cu existenţa spaţiului fiscal necesar şi ar trebui susţinută de eforturi de reformare a administraţiei publice. O eventuală reducere a contribuţiilor sociale are un cost fiscal de 1% din PIB şi, potrivit staff-ului FMI, citat de Agerpres, autorităţile de la Bucureşti ar trebui să evite implementarea unei astfel de măsuri în absenţa unei revizuiri mai largi a sistemului de pensii.

Reducerea TVA la 18% ar costa bugetul 0,4% din PIB, iar autorităţile ar trebui să evite alte reduceri de taxe în condiţiile în care, potrivit FMI, schimbări ale cotelor de taxare ar trebui să facă parte dintr-un program mai amplu de revizuire a impozitelor.

Conform documentului publicat ieri de FMI, economia românească va înregistra o creştere de 4,2% în 2017, principalul risc la adresa perspectivei fiind o percepţie de relaxare a prudenţei fiscale care ar putea afecta negativ încrederea pieţelor.

O eventuală relaxare fiscală, cumulată cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiuni asupra cursului de schimb, ceea ce ar afecta bilanţurile băncilor, menţionează sursa citată.

Comitetul Director al FMI salută progresele înregistrate de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea consumului către sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă: "Cu toate acestea, recenta deteriorare a politicilor fiscale şi încetinirea ritmului reformelor structurale ar putea pune în pericol aceste câştiguri. În acest context (-directorii-) au subliniat necesitatea reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investiţiilor pentru a proteja rezervele şi a creşte în mod sustenabil standardele de viaţă".

Ministerul Finanţelor: "Suntem caracterizaţi de o creştere economică robustă"

Ţara noastră este caracterizată de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută, conform Ministerului Finanţelor Publice (MFP) care vorbeşte despre sinteza concluziilor comitetului director al FMI. Oficialii MFP susţin: "După finalizarea consultărilor bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai Fondului Monetar Internaţional, sinteza concluziilor comitetului director al FMI a menţinut estimarea anterioară a ratei de creştere economică a României şi a constatat îmbunătăţirea stării economiei şi progresele înregistrate în recuperarea după criza financiară şi în implementarea reformelor structurale. Astfel, România este caracterizată de o creştere economică robustă, de creşterea numărului de noi locuri de muncă şi de o datorie publică scăzută. Pentru îmbunătăţirea standardului de viaţă şi eliminarea decalajelor nivelului de trai al românilor faţă de media UE, prin dezvoltarea durabilă şi sustenabilă a tuturor regiunilor ţării şi impulsionarea productivităţii, pe fondul trendului evident al creşterii economice a României, în bugetul anului 2017 s-au alocat pentru investiţii în infrastructură 39,4 miliarde lei, reprezentând 4,84% din PIB, cu 10 miliarde lei mai mult decât anul trecut".

Potrivit MFP, Legea salarizării unitare urmează a se implementa etapizat până în anul 2022, pe un orizont de cinci ani, iar majorările sunt diferenţiate pe categorii de salariaţi şi vor intra în vigoare treptat, până la atingerea nivelului maxim prevăzut în anexe: "Ponderea în PIB a majorărilor salariale anuale va fi menţinută la un nivel sustenabil de circa 8%. În 2017, majorările se vor încadra într-o anvelopă maximă de 500 milioane de lei, care asigură respectarea ţintei de deficit bugetar de sub 3%. Măsuri economice, precum investiţiile în infrastructură, colectarea dividendelor de la companiile de stat sau realizarea unei legi echitabile a salarizării unitare a personalului bugetar, vor permite respectarea tuturor angajamentelor asumate, inclusiv încadrarea într-un deficit bugetar de sub 3%".

Ministerul precizează că anual sunt evaluate politicile economice şi financiare ale tuturor membrilor pentru a urmări creşterea economică şi stabilitatea rezonabilă a preţurilor, conform Articolului IV din Statutul FMI, iar în acest context s-au derulat consultări bilaterale între reprezentanţii Ministerului Finanţelor Publice şi cei ai FMI, rezultatul acestor analize având un caracter de recomandare.

Directorii FMI: "Lecţiile acordului eşuat cu România din 2013 pot fi folosite pentru crearea viitoarelor programe ale FMI"

Boardul directorilor Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat o evaluare ex post a acordului cu România încheiat în septembrie 2013 şi nefinalizat, considerând că lecţiile acordului pot fi folosite pentru modelarea viitoarelor programe ale instituţiei. Conducerea Fondului recomandă Executivului de la Bucureşti să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor, să ia măsuri pentru a reduce deficitul bugetar la 1,5% din produsul intern brut (PIB) în 2020, în timp ce Băncii Naţionale a României (BNR) i se recomandă să îngusteze coridorul dobânzilor la facilităţile de credit şi de depozit din jurul dobânzii de politică monetară, un prim pas înainte de majorarea ratei dobânzii.

Acordul din septembrie 2013, unul de precauţie încheiat pe doi ani între guvernul Ponta şi FMI, nu a fost finalizat în condiţiile agreate, după ce executivul de la Bucureşti a decis să majoreze cheltuielile publice, să reducă taxele, cu riscul creşterii deficitului bugetar, măsuri criticate la acea dată de reprezentanţii FMI.

"Directorii consideră că evaluarea ex post privind România a oferit unele lecţii potenţial utile pentru crearea viitoarelor programe ale Fondului, inclusiv necesitatea de a acorda mai multă atenţie constrângerilor legate de economia politică şi de capacitate, prioritizării şi paşilor reformelor şi situaţiilor financiare ale sectorului privat şi rolului acestora în finanţarea economiei", arată raportul publicat, ieri, de FMI, citat de News.ro.

Conducerea FMI a făcut câteva constatări asupra motivelor pentru care acordul nu a fost finalizat.

"(Directorii) au notat că, deşi obiectivele politicilor din cadrul programului au fost potrivite în mare măsură, iar unele progrese au fost realizate, paşii înapoi în reformele structurale cheie şi îngrijorările legate de calitatea măsurilor fiscale au împiedicat finalizarea programului", notează raportul.

Conducerea FMI încurajează guvernul să reorienteze politicile economice dinspre susţinerea consumului către stimularea investiţiilor.

În ceea ce priveşte politica monetară, conducerea FMI recomandă BNR să îngusteze coridorul dobânzillor facilităţilor de credit şi de depozit. "Directorii au încurajat banca centrală să rămână vigilentă în privinţa presiunilor inflaţioniste în creştere şi să ia în considerare înăsprirea condiţiilor monetare. Ei au recomandat susţinerea unor dobânzi mai mari în piaţă prin îngustarea coridorului dobânzilor şi prin sterilizarea excesului de lichiditate. Acest lucra va crea condiţiile unei creşteri ulterioare a dobânzii de politică monetară", arată documentul FMI.

Banca centrală împrumută băncile care au nevoie de lichidităţi la dobânda-cheie de 1,75% pe an, prin licitaţii repo, iar coridorul simetric la care se situează dobânzile facilităţilor permanente este de +/-1,5%.

Astfel, băncile cu exces de lichidităţi primesc pentru depozitele ţinute la BNR o dobândă de 0,25% pe an, iar pentru finanţarea prin intermediul facilităţii de credit (credit Lombard), băncile plătesc Băncii Naţionale o dobândă de 3,25% pe an.

În aprilie, FMI a îmbunătăţit estimarea de creştere a economiei României la 4,2%, de la ritmul prognozat anterior de 3,8%, prognoza fiind menţionată şi în raportul de evaluare publicat joi. Guvernul mizează pe o rată de creştere a economiei de 5,2% în acest an.

Opinia cititorului: 1
1.   Sa ne mai lase FMI-ul
mesaj trimis de anonim în data de 26.05.2017, 08:58

Cred ca este timpul sa ne facem singuri politicilie economice si fiscale intrucat ne cunoastem cel mai bine conditiile din "gragina" proprie. FMI-ul sa-si gaseasca alti clienti. Pe noi ne-a jupuit destul. Trebuie sa avem incredere in noi.

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

Ministrul Finanţelor: "Patronii vor fi obligaţi să păstreze un anumit nivel al salariului brut"
19 sep. ANDREI STAN


România şi "nucleul dur" al Uniunii Europene
19 sep. DANIEL DĂIANU


OPINIA CITITORILOR "România, vacă de muls"
19 sep.


Comisia Naţională de Prognoză a revizuit estimările privind creşterea PIB la 5,6%
18 sep.


Mişa i-a transmis comisarului Dombrovskis că deficitul bugetar al României va fi păstrat în limitele de 3%1
17 sep. STELIAN BĂDESCU


IONUŢ MIŞA:"Deficitul bugetar va fi păstrat în limitele de 3%, stabilite de Pactul de Stabilitate şi Creştere"1
16 sep. STELIAN BĂDESCU


CNP a revizuit în sus, la 5,6%, estimările privind creşterea economică în acest an
16 sep. ANDREEA STOICA


Comisia Naţională de Prognoză a revizuit estimările vizând creşterea economică din acest an la 5,6%
15 sep. Cristina Radu


Guvernatorul băncii centrale din Austria: Nu trebuie slăbite condiţiile pentru aderarea la zona euro
14 sep. Cristina Radu


GUVERNANŢII PARE SĂ-I FI BULVERSAT PE ANALIŞTICeaţă în jurul rectificării bugetare1
14 sep. EMILIA OLESCU

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.