Statul: noi, voi sau ei? 9

10 mai. Editorial
CORNEL CODIŢĂ
CORNEL CODIŢĂ

De aproape două luni şi mai bine, prăfuita scenă politică a României este cutreierată în lung şi-n lat, într-adins ca să se ridice cît mai mult praf, de povestea botezată "Statul suntem noi". Un şir de declaraţii publice ale unor actori politici, mai degrabă marginali din perspectiva mecanismelor principale de putere, îngrămădesc alandala elemente din care se încheagă imaginea unui stat luat prizonier chiar de către gardienii libertăţii lui, de responsabilii funcţionării sale după normele Constituţiei şi ale Dreptului. Mă rog, nimic nou sub soare! De la celebra decizie a lui Cezar, învingător în războaiele galice şi proaspătul posesor al unei uriaşe averi adunată, în principal, din prăzile de război şi din vînzarea ca sclavi a mai bine de un milion de prizonieri, aceea de a sfida decizia Senatului care-i cerea să cedeze comanda trupelor înainte de a intra în Roma, "trecerea Rubiconului" pentru a impune cu forţa armelor un regim politic autoritar, tema "confiscării" statului de către cei care ar fi trebuit să-l apere, a fost reluată de nenumărate ori, în toate tipurile de sisteme politice, pînă la formele moderne ale dictaturilor militare.

Aşadar, ce ni se întîmplă? Statul sunt ei? Şi dacă sunt, în ce regim politic funcţionează, de fapt, România?

Fără nici o aproximaţie, primul răspuns necesar este afirmativ. DA, o bună parte dintre personajele implicate în întortocheatele întîmplări şi evenimente ale alegerilor prezidenţiale din 2009, fac parte şi ocupă funcţii cheie în maşinăria instituţiilor importante ale statului numit România. Aceste persoane erau responsabile, la data alegerilor prezidenţiale, de bunul şi legalul mers al unor instituţii precum SRI, instituţia Procurorului General al României, a Procurorului şef al DNA, a STS, SPP, SIPI, ocupau funcţii de vîrf în structura puterii de stat, cazul Preşedintelui României, ori deţineau poziţii esenţiale în maşinăria politică a partidelor aflate în competiţia pentru ocuparea funcţiei prezidenţiale. Şi, atunci, care-i problema?

Sunt, din păcate, mai multe probleme, iar ele încep cu textul şchiop al Constituţiei noastre, care presupune, fără nici o bază şi împotriva bunului simţ, că toate aceste instituţii şi oamenii care ocupă funcţiile de vîrf, în cadrul lor, cu o putere uriaşă de intervenţie în viaţa politică, la vreme de alegeri, stau cuminţi în banca lor şi privesc melancolic pe fereastră, în admiraţia deplină a frumuseţilor inegalabile ale democraţiei noastre pe sponci. "Ei! aş! Parol? C-eşt' copil?"

A doua problemă şi breşă în "edificiul" democraţiei noastre de chirpici a fost creată atunci cînd, prin textul Strategiei Naţionale de Securitate Naţională, aprobată de mai mult decît legatul la ochi Parlament al României, a fost acreditată aberaţia conform căreia "inamicul" se află nu doar în afara "cetăţii", ci şi (mai ales!) în interior. Această grosolană încălcare a principiilor de organizare statală şi democratică a însemnat, în fapt şi în drept, un permis în alb pus la dispoziţia instituţiilor de putere pentru a opera "în cîmpul tactic", nu doar al justiţiei, ci şi al politicii, al economiei şi aşa mai departe!!! În baza acestei "concepţii", protocoalele semnate şi activităţile desfăşurate de instituţiile de forţă ale statului, celebrul binom SRI-DNA, spre exemplu, au devenit nu doar posibile, ci efective şi înalt apreciate, de oamenii cei mai importanţi din stat; ba chiar şi de străini!! Ca dovadă, ploaia de stele şi medalii care s-a abătut asupra deţinătorilor la vîrf ai funcţiilor cheie din SRI şi DNA. Ca efect al aceleiaşi "concepţii", instituţii de vîrf ale dreptului, cum ar fi CSM, Curtea Constituţională, au putut fi deturnate de la funcţiile lor, prescrise constituţional, pentru a servi interese definite ca "naţionale", doar pentru că ocupanţii unor funcţii cheie în stat aveau un interes direct de putere, după cum aveau de tras nişte foloase personale cît se poate de grase.

A treia problemă a fost creată de "parodia" instituţională intitulată "controlul civil asupra instituţiilor militarizate" ale puterii, în primul rînd serviciile de informaţii şi anumite poziţii cheie din justiţie! În realitate, atît CSM-ul, pe linia justiţiei, cît şi comisiile parlamentare de control asupra SRI au devenit simple anexe ale celor a căror putere ar fi trebuit să o controleze şi să o ţină departe de derapajele anti-constituţionale şi anti-democratice.

În sfîrşit, cea de a patra problemă a fost creată de condiţiile şi maşinaţiunile prin care generaţia "lupilor tineri" a gustat mirosul de "sînge" abia după ce a ajuns în cele mai înalte şi sensibile poziţii ale statului. Atît lipsa de maturizare în dezvoltarea personalităţii, inclusiv a dimensiunii sale sociale, cît şi lipsa de pregătire temeinică şi educaţie politică, ablatizarea timpurie a simţului moral şi a răspunderii faţă de anonimii şi atît de neajutoraţii deţinători de drept ai puterii în orice democraţie autentică, cetăţenii statului, i-au transformat rapid în marionete ale unui joc pe care nici nu l-au înţeles şi nici nu l-au controlat. Le-a fost îndeajuns faptul că se bucurau de privilegiile supra-dimensionate ale unor funcţii în care îşi puteau închipui în voie, ba chiar se puteau juca de-adevăratelea, de-a "Noi suntem statul!"

Soluţia? La marea încropeală, expedientul a fost găsit, de îndată: să-i înlocuim pe "netrebnici" din funcţii. De unde şi "războiul" declanşat, nu doar de PSD, cum s-ar crede, pentru scoaterea doamnei Koveşi din dispozitivul DNA. Evident, iluzii! Atîta timp cît vom lăsa aceleaşi reguli să funcţioneze, indiferent cîte generaţii de nou veniţi şi "inocenţi" vom schimba, ei vor sfîrşi prin a se transforma în "monştrii" pe care tocmai i-am înlăturat acum din poziţiile de putere ale statului.

Înainte de a ne arunca în braţele acestor pseudo-soluţii, poate că nu ar fi chiar inutil să revedem principiile şi mecanismele constituţionale menite să pună şi să ţină la locul lor, adică în afara jocului politic al democraţiei, instituţiile şi oamenii în mîna cărora stau unele dintre cele mai puternice instrumente ale puterii de stat. O datorie pe care nimeni nu putea şi nu avea căderea să o facă, în mai mare măsură, decît actualul Preşedinte al României. Din păcate, domnia sa ne arată insistent şi tot mai convingător că are alte priorităţi decît buna funcţionare a Statului de drept şi a Democraţiei din România.

Totul arată ca şi cînd statul nu suntem nici noi, nici voi, nici ei!


Opinia cititorului: 9
1.   2 observații
mesaj trimis de Svejk în data de 10.05.2017, 09:46

1. Excelent articol! Mai ales sublinierea neputinței guvernării de a se apăra în fața ofensivei pentru preluarea puterii a unui grup de presiune altfel inteligent, abil, coerent și bine susținut intern și extern.

2. Și totuși, direcția indicată pentru soluție este deficitară. Putem scrie ce vrem și cât vrem în Constituție, dar pînă la urmă nu avem decât niște hârtie scrisă, care poate fi ignorată cum a fost ignorată și până acum. Un grup de oameni nu poate fi contracarat decât opunându-i un alt grup de oameni cu aceleași calități. Iar istoria ne arată că, întotdeauna, tentativele de tip caesarian au fost contracarate cu cele mai mari șanse de succes de către parlamente. Niciunde și nicicând în istorie parlamentarii, luați individual, nu au avut alte calități decât cele ale mediei populației, ceea ce este firesc într-o democrație. Dar, împreună, ca instituție politică, ei au dovedit o capacitate de rezistență și o eficiență excepțională. Au pierdut doar în momentul în care au fost puși în fața unei forțe militare superioare - Caesar, Napoleon, Elțân, etc. Tocmai de aceea, ofensiva grupului care încearcă să fie "statul real" în locul statului democratic imaginat pe hârtie a avut și are la bază deprecierea, ridiculizarea și umilirea parlamentarilor și a parlementului.

3. Ai dreptate, o modificare a Constituției pentru a întări puterea și prestigiul Parlamentului este necesară. Căci Parlamentul trebuie repus în poziția de instituție politică supremă în statul român prin acordarea acelor instrumente de control și subordonare necesare pentru exercitarea puterii sale. Nu președintele României este soluția, căci s-a dovedit că poate ajunge ușor prizonierul sau chiar reprezentantul politic la vârf tocmai al acelui grup de presiune și care, chiar dacă ar vrea nu poate modifica poziția sa inferioară de putere în relația cu grupul (Iliescu a fost singurul care a reușit să domine acest grup, mai ales în primele sale mandate), ci Parlamentul.  

2.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 10.05.2017, 09:51

... omule! oricare ai fi tu ... opreste-te pentru cateva momente din ritmul tumultos al zilei ... aseaza-te linistit pentru cateva minute fara telefon, televizor ori radio ... priveste in tine si inainte sa o iei razna, revino ... toate acele ganduri de neliniste, resentimente chinuitoare, dorinte neimplinite - ce-ti fura tot timpul - iti apartin, te definesc, esti tu!!! ... si nu uita: "lumina" prin care tu vezi azi pamantul, te pacaleste! tu crezi ca vei sti totul si totusi cantaresti cenusa ... dar ia aminte, in vremuri prea obscure, oameni devin bestii iar bestii devin oameni ...

2.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de Dascalul în data de 11.05.2017, 09:33

... oamenii devin bestii iar bestile devin oameni ... 

Ai chiulit la limba gramatica. 

2.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2017, 15:44

Dascalule, mi se pare ca te-au lasat ochii de tot. Parca nici operatia de a cita din comentariul 2 nu iti mai merge. Hai la pensie cu tine.

2.3.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
mesaj trimis de anonim în data de 14.05.2017, 12:31

Iti trebuie ochelari cu dioptrii mai mari. 

3.   ma bucur sa citesc articolul
mesaj trimis de Salomeea în data de 10.05.2017, 18:26

Nimic nu e intamplator! Toate la timpul lor! Niciodata nu e prea tarziu sa tragem semnale de alarma..poate ne aude cine trebuie.

4.   ma bucur sa citesc articolul
mesaj trimis de Salomeea în data de 10.05.2017, 19:54

Nimic nu e intamplator! Toate la timpul lor! Niciodata nu e prea tarziu sa tragem semnale de alarma..poate ne aude cine trebuie.

5.   fără titlu
mesaj trimis de Curiosul în data de 11.05.2017, 09:30

.... Ca efect al aceleiaşi "concepţii", instituţii de vîrf ale dreptului, cum ar fi CSM, Curtea Constituţională, au putut fi deturnate de la funcţiile lor, prescrise constituţional, pentru a servi interese definite ca "naţionale", doar pentru că ocupanţii unor funcţii cheie în stat aveau un interes direct de putere, după cum aveau de tras nişte foloase personale cît se poate de grase...... 

Mai concret domnule Codita; dati-ne "niste foloase grase" ale susnumitilor. 

6.   Vorbe-n vant
mesaj trimis de anonim în data de 11.05.2017, 09:38

Totul arată ca şi cînd statul nu suntem nici noi, nici voi, nici ei!  

Un sfarsit cu o fraza fara noima!. 

Articole din aceeaşi secţiune

Editorial

CĂTĂLIN AVRAMESCUChinuit de otomani13
19 sep. CĂTĂLIN AVRAMESCU


CRISTIAN PÎRVULESCUBătăliile electorale se succed, războiul de propagandă continuă1
18 sep. CRISTIAN PÎRVULESCU


Frumoasa adormită din pădurea....?6
15 sep. CORNEL CODIŢĂ


CORNEL CODIŢĂSuflete moarte17
13 sep. CORNEL CODIŢĂ


Cătălin AvramescuDe ce voi boicota "referendumul pentru familie"36
12 sep. Cătălin Avramescu


CRISTIAN PÎRVULESCUPatriotul de mijloc11
11 sep. CRISTIAN PÎRVULESCU


CORNEL CODIŢĂŢara lui Crăcănel, Farfuridi şi Jupîn Dumitrache11
08 sep. CORNEL CODIŢĂ


Partida coreeană12
06 sep. CORNEL CODIŢĂ


CĂTĂLIN AVRAMESCUOfensiva Prostiei8
05 sep. CĂTĂLIN AVRAMESCU


CRISTIAN PÎRVULESCUMetamorfozele lumii post-americane7
04 sep. CRISTIAN PÎRVULESCU

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.