REVISTA PRESEI 07.02.2012

07 feb. 2012 Revista Presei
Willy Homner

ADEVARUL 

Directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, desemnat pentru formarea Guvernului

Ungureanu: "Intenţionez să folosesc experienţa MAE şi a SIE în eficientizarea guvernării". Mihai Răzvan Ungureanu a făcut primele declaraţii în calitate de premier după anunţul desemnării sale, făcut de preşedintele Traian Băsescu, într-o conferinţă de presă ţinută la Palatul Cotroceni, luni seară. Antonescu: "Despre desemnarea pe care a făcut-o, noi vom vota aşa cum am anunţat", a declarat liderul PNL. Adică, vor respinge noul Guvern, deoarece soluţia unică, în viziunea USL, este organizarea alegerilor anticipate. Antonescu a ţinut să precizeze că Ungureanu nu mai are de ani buni nicio legătură cu PNL, făcând o trimitere la un fragment din discursul şefului SIE. Ungureanu precizase însă că are o opţiune ideologică liberală.

Cum se schimbă Guvernul

În cazul demisiei prim-ministrului, situaţie în care încetează mandatul întregului Guvern, preşedintele României angajează consultări cu partidele reprezentate în Parlament. Conform Constituţiei, şefului statului îi revine prerogativa desemnării unui candidat pentru ocuparea funcţiei de premier. "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament", precizează Constituţia la articolul 103. Candidatul desemnat are 10 zile la dispoziţie pentru a se prezenta în faţa Parlamentului cu echipa ministerială şi cu programul de guvernare. Lista Guvernului şi programul se dezbat în şedinţa comună a celor două Camere, iar votul de încredere se acordă cu majoritatea deputaţilor şi senatorilor. Dacă premierul desemnat nu primeşte votul de încredere, preşedintele mai poate nominaliza încă un candidat. În cazul în care Parlamentul respinge şi această echipă, se deschide calea spre alegeri anticipate.

Cabinet Ungureanu: Predoiu, Udrea, Boagiu, Oprea, Orban rămân. Finanţele şi Internele - în discuţie

Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Elena Udrea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu şi Gabriel Oprea sunt printre miniştrii care rămân şi în viitorul guvern, în discuţie fiind mandatele de la Interne, Agricultură, Economie, Finanţe, Comunicaţii. Liderii PDL s-au întâlnit, în aceartă seară, informal, la sediul central al formaţiunii, în pregătirea discuţiilor care vor începe marţi cu premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu. Surse politice au declarat, luni seară, că principalele schimbări l-ar viza pe Traian Igaş, de la Interne, numele înlocuitorului urmând să fie stabilit. De asemenea, Gheorghe Ialomiţianu, de la Finanţe, ar putea fi înlocuit de Bogdan Drăgoi, potrivit Mediafax.

Şeful spionilor, noul premier în România- subiect dezbătut în presa internaţională

Vestea că Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE, a fost desemnat de preşedintele Traian Băsescu în funcţia de premier a făcut înconjurul lumii. Presa internaţională a surprins nerăbdarea preşedintelui Traian Băsescu de a-l numi în locul lui Emil Boc şi faptul că România este a şasea ţară din Europa care face asemenea schimbări pentru a restabili un echilibru economic, financiar şi politic.

Cerinţele FMI afundă şi mai tare ţara în criză

Analiştii chestionaţi de "Adevărul" consideră că măsurile solicitate de FMI vor împiedica o creştere economică sustenabilă, întrucât nu sunt corelate cu realităţile financiare din România. Fondul Monetar Internaţional a bifat zilele trecute încă o evaluare a acordului de tip preventiv semnat cu Guvernul român. Experţii au plecat fluturându-ne ideea că stăm mai bine decât restul Europei, dar că plătim preţuri mici la energie şi gaze. Astfel că liberalizarea pieţei de electricitate trebuie să înceapă în perioada următoare şi să se încheie în 2017. În schimb, "este cam devreme să vorbim de creşterea salariilor şi a pensiilor", a spus Jeffrey Franks, şeful misiunii.

Bisericile europene, neatinse de criză

Deşi ne îndeamnă să nu punem preţ pe bunurile lumeşti, liderii religioşi îşi apără privilegiile. De când a început criza, în 2008, şeful celei mai mari biserici creştine din lume, Papa Benedict al XVI-lea, tot predică, în intervenţiile sale publice, că banii nu înseamnă nimic, că nu ar trebui să înrobească oameni şi societăţi. Dar acest îndemn nu este luat în seamă şi de Biserica Romano Catolică din Italia, care este în subordinea Papei, şi care nu vede cu ochi buni intenţia noului guvern italian, condus de Mario Monti de a-i cere să plătească taxe pe proprietăţi, cel puţin pe cele cu destinaţie comercială. Biserica italiană deţine circa 65.000 de clădiri - 50.000 de catedrale, biserici şi capele - dar şi 11.000 de şcoli, universităţi şi biblioteci, 5.000 de spitale, clinici şi alte proprietăţi comerciale, toate scutite de taxe.

Băncile europene, în vizorul autorităţilor UE

Grupurile bancare au găsit modalităţi de a "ocoli" noile cerinţe de capital impuse la nivelul UE şi prezintă instituţiilor de supraveghere măsuri care nu sunt credibile. Planul de recapitalizare a băncilor europene reprezintă unul dintre principalii piloni ai strategiei de revitalizare şi consolidare a economiei europene. Conform programului, grupurile bancare trebuie să strângă 115 miliarde de euro până la sfârşitul lunii iunie pentru a se alinia noilor cerinţe, anunţate încă din octombrie 2011. Bancherii au fost nemulţumiţi de înăsprirea condiţiilor chiar de la început. După ce au anunţat că vor boicota direct planul şi au ameninţat că vor limita activitatea de creditare (exact ceea ce nu doreau oficialii europeni), băncile au găsit acum o nouă soluţie. Acestea au anunţat că vor strânge bani pentru a evita situaţiile în care băncile au fost salvate cu fonduri publice, însă modalităţile prin care intenţionează să aducă bani în vistierii nu sunt credibile.

Irlanda a reuşit să convingă FMI să-i relaxeze condiţiile de creditare

Premierul irlandez Enda Kenny are de ce să se bucure: Fondul Monetar Internaţional a acceptat ca Irlanda să transfere, de acum înainte, o parte substanţială a banilor rezultaţi din privatizare către crearea de locuri de muncă. Până acum, banii trebuiau direcţionaţi către reducerea îndatorării ţării, scrie "Le Monde". "E o schimbare importantă a poziţiei troicii faţă de ce se întâmpla când am demarat negocierile", a explicat Enda Kenny. De când Irlanda a intrat sub asistenţa FMI, a Comisiei Europene şi a Băncii Centrale Europene, în noiembrie 2010, privatizările erau menite să reducă datoria ţării, considerată nesustenabilă, de aproape 120% din Produsul Intern Brut (PIB).

Datoria UE mai mică decât cea a SUA, dar mai îngrijorătoare pentru pieţe

Un studiu al Eurostat, agenţia europeană de statistică, arată că în al doilea trimestru al anului trecut datoria totală a statelor Uniunii a fost de 81,7%. În trimestrul trei, nivelul datoriei publice în PIB a crescut însă până la nivelul de 82,2% din PIB. Spre comparaţie, în acelaşi interval de timp, în zona euro a fost înregistrată o scădere a datoriei, care a ajuns la 87,4% din PIB, de la 87,7% din PIB cât era la sfârşitul celui de al doilea trimestru al anului trecut. Prin comparaţie, datoria S.U.A. a ajuns în 2011 la 100% din PIB, iar dacă îşi continuă creşterea ca până acum, va depăşi 115% din PIB până în 2016.

Bruxelles despre demisia lui Boc: Nu există nicio legătură între rezultatele misiunii FMI şi demisia Guvernului de la Bucureşti

Reprezentanţii Comisiei Europene (CE) au luat act de demisia Guvernului de la Bucureşti, au apreciat că este nevoie ca o nouă echipă să fie cât mai curând stabilită şi au precizat că nu trebuie făcută nicio legătură între rezultatele programului de asistenţă financiară FMI-Comisia Europeană şi evoluţiile politice de la Bucureşti. "Vreau să spun clar că nu este nicio legătură între rezultatele misiunii de evaluare FMI-CE şi demisia de astăzi a Guvernului. În România tensiunile politice existau deja înainte ca misiunea să înceapă la Bucureşti, la fel ca şi tensiuni sociale", a precizat astăzi Amadeu Altafaj Tardio, purtătorul de cuvânt al Comisarului pentru politică monetară, Olli Rehn.

Analist Moody's: Demisia Guvernului Boc nu va afecta ratingul de ţară

România va continua probabil reformele fiscale şi ajustările structurale iniţiate de fostul guvern, iar în acest caz demisia cabinetului condus de Emil Boc nu va influenţa ratingul de ţară, a afirmat analistul Moody's Atsi Seth.

CURENTUL

Evaziune fiscală la TVR după modelul Realitatea Media

Conducerea Televiziunii Române, în frunte cu preşedintele-director general Alexandru Lăzescu, riscă închisoarea de la 2 la 8 ani pentru evaziune fiscală, limita maximă a pedepsei putând fi mărită, în funcţie de mărimea prejudiciului, cu încă trei ani. Toate contractele de drepturi de autor încheiate pentru colaboratorii TVR care folosesc activele sau logistica instituţiei şi sunt prinşi într-un program ce-i împiedică în realitate să desfăşoare o activitate independentă acoperă, de fapt, o evaziune fiscală de proporţii prin sustragerea de la plata taxelor şi impozitelor aferente veniturilor salariale. Altfel spus, pentru a plăti impozite mai mici şi a fenta Fiscul, conducerea TVR a decis să plătească, pe drepturi de autor, activităţile care, conform legii, nu pot genera decât venituri de natură salarială, caz în care impozitul datorat statului este mai mare decât cel aferent activităţilor independente.

România trebuie să scoată din buzunar aproape un milion de euro pentru condamnările la CEDO din 2011

Statul român a fost condamnat, numai în urma deciziilor din 2011, la plata a nu mai puţin de 800.000 de euro către cetăţenii care au acţionat în judecată România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru diverse încălcări ale unor drepturi. Acest cuantum a fost prezentat în bilanţul activităţilor Curţii şi statisticile pe anul 2011, însa acesta nu cuprinde poate cea mai de interes statistica pentru publicul larg, respectiv: totalul sumelor la care a fost obligat fiecare stat în parte ca urmare a "condamnărilor" la CEDO. Cu toate acestea, în cazul României, site-ul jurisprudentacedo.com indică că ar fi vorba despre un total ce se ridică la circa 800.000 de euro. Cele mai multe persoane care trebuie despăgubite sunt indivizi care au deschis procese individuale împotriva statului român, dar şi asociaţii.

CURIERUL NATIONAL

Economia, în aşteptare după demisia lui Boc

Mircea Coşea: Toţi cei care se uită la noi din punct de vedere al investiţiilor se întreabă ce va face noul Guvern. Ionuţ Dumitru: Noul Executiv trebuie să continue reformele structurale începute şi să continue relaţia cu FMI. Agathon (ACPR): Important este să arătăm că România este guvernabilă, tărăgănarea ar da un semnal prost. România va respecta, până la alegeri, programul convenit cu FMI şi UE, inclusiv ţintele fiscale pentru acest an, cel mai mare risc fiind legat de politica economică a Guvernului format după alegeri, afirmă analistul Fitch Ratings Gergely Kiss, după demisia premierului Emil Boc. În opinia sa, este probabil ca noul Guvern să nu devieze de la programul cu FMI şi UE, iar criteriile de performanţă vor fi îndeplinite.

2012 aduce un val de cereri de refinanţare pentru creditele imobiliare

"Cu termene de finanţare ale proiectelor de 5-7 ani, estimăm că foarte multe credite imobiliare vor ajunge la maturitate anul acesta şi, drept urmare, cererile de refinanţare vor creşte. Având în vedere că majoritatea acestor împrumuturi au fost semnate în perioada de boom, între 2006-2007, s-a ajuns la încălcarea clauzei de LTV (valoarea împrumutului raportată la valoarea de piaţă a proiectului - n.r.) pentru o mare parte din aceste credite, iar acum proprietarii sunt puşi în situaţia dificilă de a contribui cu capitaluri proprii pentru a reface raportul LTV în conformitate cu clauzele contractuale", se arată într-un raport al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle (JLL). Totuşi, consultanţii JLL sunt de părere că, în noul context, este posibil să existe proiecte de calitate care să aibă potenţialul de a atrage investitorii instituţionali. "Oportunitatea astfel creată pentru finanţările de tip punte poate să aducă pe piaţă o nouă categorie de investitori de capital", se menţionează în raport.

Băncile locale ar putea finanţa până la jumătate din deficitul bugetar

Erste: În următorii ani, instituţiile de credit pot cumpăra titluri de stat ale ţărilor din Europa Centrală şi de Est echivalente cu 1,5 - 2,5% din PIB. Dacă finanţarea externă slăbeşte, Guvernele din regiune trebuie să micşoreze deficitul fiscal în paralel cu o scurtare a maturităţilor pentru a atrage creditorii locali. Reducerea deficitului bugetar în ţările din Europa Centrală şi de Est la o medie de 4,1% din PIB în 2011 şi unul prognozat de 3,6% din PIB pentru anul în curs, comparativ cu 6,4% din PIB în 2010, lasă mai mult spaţiu de manevră în cazul creşterii presiunii asupra randamentelor la obligaţiunile de stat, spune un raport al grupului bancar austriac Erste dat ieri publicităţii. În mod particular, România, Republica Cehă şi Slovacia se află într-o poziţie avantajată în cazul în care turbulenţele financiare ar afecta din nou zona euro marcând o majorare a dobânzilor de finanţare a datoriei publice a statelor din regiune.

Finlanda decide la finalul lunii aderarea României la Schengen

Ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat la München că ministrul finlandez al Afacerilor Europene Alexander Staub i-a spus, într-o întâlnire, că Finlanda va susţine varianta franco-germană, adică primirea României în Schengen în două etape, în cursul acestui an. "În acest moment, decizia autorităţilor finlandeze este de a sprijini integrarea în două etape, aşa cum a fost propusă de Germania, în ceea ce priveşte România, în Acordul Schengen şi Spaţiul Schengen, sigur că la această decizie vor trebui să se adauge şi criteriile de evaluare şi modul în care raportul pe Mecanismul de Control şi Verificare va prezenta dezvoltările în ceea ce priveşte sistemul judiciar din România. O decizie finală se va lua în Guvernul finlandez la sfârşitul lunii februarie", a declarat Cristian Diaconescu.

Oamenii de afaceri vor Guvern tehnocrat

Guvernul Boc a luat şi măsuri bune, însă multe dintre ele au venit prea târziu şi nu au fost comunicate bine, iar demisia lui va detensiona situaţia politică şi socială din ţară, cred oamenii de afaceri, care văd ca soluţie un guvern de tehocraţi sau măcar unul condus de un premier tehnocrat, informează Mediafax. "Sper ca deciziile politice să fie luate independent de activitatea administrativă a ministerelor. Cred că următorul Guvern va fi tot unul politic, dar deciziile vor fi mai mult tehnice", a spus Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC). Vicepreşedintele Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Ion Lixandru, nu crede ca demisia lui Emil Boc va destabiliza mediul de afaceri şi spune că nu trebuie schimbat întregul cabinet, ci doar miniştrii care nu au performanţe.

EVENIMENTUL ZILEI

De la un premier de sacrificiu la un premier de la serviciu'

Traian Băsescu l-a desemnat pe Mihai Răzvan Ungureanu, directorul SIE, la conducerea guvernului. Noul premier este diplomat de carieră şi conduce de peste patru ani Serviciul de Informaţii Externe. Şeful spionilor vorbeşte fluent engleză, franceză şi germană şi, la nivel satisfăcător, maghiară. "Am experienţa unor instituţii care, sub mandatele mele, s-au modernizat şi au devenit performante: Ministerul de Externe şi SIE. Independenţa mea politică îmi garantează spaţiul necesar pentru acest mandat. Am fost întodeauna, prin funcţiile ocupate, loial interesului public şi intereselor noastre naţionale", a declarat Mihai Răzvan Ungureanu după desemnarea ca prim-ministru.

Cronica unei demisii anunţate de EVZ

Cititorii EVZ au aflat primii că Emil Boc va pleca de la Guvern. Sâmbătă, "Evenimentul zilei" a fost primul ziar care a publicat informaţia referitoare la demisia guvernului condus de Emil Boc. Au urmat trei zile extrem de tensionate pe scena politică. EVZ vă prezintă filmul acestor zile. ● Sâmbătă, 4 februarie 2012. Dimineaţa. Ediţia tipărită a EVZ titrează: "Pleacă Boc! Urmează Diplomatul sau Bancherul?". Zilele premierului pot fi numărate pe degetele de la o singură mână. Taberele din PDL au dat verdictul: doar demisia lui Boc mai poate salva partidul. Sentinţa e cu executare. Nu există nici apel, nici recurs. Procesul avusese loc în urmă cu câteva zile, când Vasile Blaga, unul dintre "procurori" a fost nemilos. "Partidul poate să existe şi fără Boc sau Blaga".

Traian Băsescu: "Discut cu Boc despre demisie din decembrie"

Şeful statului l-a confirmat oficial, ieri seară, pe directorul SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, ca premier desemnat al României. Acesta va prelua frâiele unui guvern alcătuit pe structura actualei majorităţi parlamentare. Preşedintele a spus că acest nou guvern trebuie "să marcheze un nou început, aşezat pe succesele Guvernului anterior". Traian Băsescu s-a despărţit cu eleganţă de fostul premier, Emil Boc. Preşedintele a spus că a discutat cu Boc încă din luna decembrie despre posibilitatea ca acesta să-şi depună mandatul. Decizia a fost amânată din pricina faptului că în ianuarie era vacanţă parlamentară şi, în plus, trebuia finalizată misiunea de evaluare a FMI în România. El i-a mulţumit lui Emil Boc "pentru profundul devotament pe care l-a avut în serviciul public".

Miniştrii lui Boc, admişi în Guvernul Ungureanu

Mulţi dintre miniştrii actuali s-ar putea regăsi în noul Executiv. Ion Ariton, Gheorghe Ialomiţianu, Traian Igaş, Valerian Vreme şi Valeriu Tabără nu sunt printre cei rămaşi. O parte dintre actualii miniştri vor fi şi în viitorul Guvern, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, care a fost nominalizat aseară de preşedintele Traian Băsescu. Astfel, ieri noaptea, Coaliţia a discutat împărţirea portofoliilor. În timp ce UDMR ar urma să primească ministerele Culturii, Mediului şi Sănătăţii, PDL va păstra celelalte ministere. Surse democrat-liberale au declarat, pentru EVZ, că Anca Boagiu, Elena Udrea, Laszlo Borbely, Daniel Funeriu, Sulfina Barbu şi Cătălin Predoiu sunt cei care ar putea face parte din noul Guvern.

Ce se întâmplă când cade banca mamă

Nicio bancă din România nu este pândită de pericole, susţine Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de supraveghere bancară din BNR. Indicatorii de solvabilitate şi de lichiditate sunt toţi foarte buni, cu mult peste limita minimă cerut de legea bancară sau de legislaţia comunitară. "La felul în care se prezintă băncile în momentul de faţă, exceptându-l pe cel al contagiunii externe, niciun alt pericol intern nu poate să le facă să se clatine. Acesta este singurul risc care ne paşte acum: ce se întâmplă dacă o bancă mamă din Austria, de exemplu, dă faliment? Ca să nu se prăbuşească şi banca din România, am creat premisele ca la orice vânt rece de la extern să putem interveni pentru a menţine încrederea, pentru a asigura siguranţa deponenţilor şi chiar a creditorilor", spune Cinteză. Dacă banca mamă dă faliment, BNR suspendă dreptul de vot al acesteia în consiliul de administraţie al băncii, tocmai pe motivul că aceasta nu-i mai poate acorda susţinere. Având dreptul de vot suspendat, banca mamă devine captivă la sucursala din România şi nu mai poate retrage niciun ban de la sucursala de aici.

JURNALUL NATIONAL

Răzvan Ungureanu, noul premier desemnat. Viitorul guvern şi şeful lui, aceaşi Mărie cu altă pălărie

După consultările de la Cotroceni cu partidele parlamentare în care a acordat o atenţie deosebită UDMR, preşedintele Traian Băsescu a anunţat aseară că, în principiu, a fost agreată desemnarea fostului şef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu pentru funcţia de premier. Prin anunţul de la Cotroceni, Traian Băsescu a arătat încă o dată că e rupt de realitate şi nu a înţeles nimic din ceea ce se întâmplă în România. Şi cum o serie de miniştri din guvernul Boc au toate şansele să deţină portofolii şi în noul Executiv, "marea schimbare", "noul început" sau "noul drum" nu sunt decât aceeaşi Mărie, cu altă pălărie. Primul pas a fost făcut deja aseară de premierul interimar Cătălin Predoiu care a numit-o pe şefa de cabinet a lui Emil Boc, Ştefania Gabriella Ferencz, în postul de secretar general adjunct al Guvernului, după ce l-a eliberat din funcţie pe Ştefan Gati.

Crin Antonescu: "De acum, războiul nostru cu Traian Băsescu a devenit unul pe viaţă şi pe moarte"

Liderii opoziţiei au anunţat că decizia preşedintelui de a nu respecta voinţa poporului şi de a numi un nou premier după demisia lui Boc este în măsură să declanşeze un război pe viaţă şi pe moarte al USL cu şeful statului. Crin Antonescu: "Băsescu continuă să trăiască în lumea sa, pentru lumea sa. Consultarea de azi a fost o formalitate. Băsescu îşi făcuse cărţile. Băsescu minte încă o dată, pe fond, toată populaţiei, spunând că nu se pot face alegeri anticipate pentru că ar dura foarte mult. Nu este aşa. În Constituţie scrie clar că Parlamentul poate fi dizolvat 60 de zile. Deci nu în cinci luni jumate. Băsescu a respins voinţa populaţiei sub un pretext mincinos. Deşi a recunoscut că nemulţumirea populaţiei este foarte mare, Băsescu a acţionat ca şi cum aceiaşi oameni trebuie şi pot să conducă ţara.

Cătălin Predoiu, premier interimar: "Nu contează dacă mandatul meu va dura două ore, 24 de ore sau 24 de zile"

Cătălin Predoiu a susţinut marţi prima conferinţă în calitate de premier independent şi interimar. "Mandatul meu este limitat, conform Constituţiei. Concret şi formal, guvernul nu va adopta ordonanţe, de urgenţă sau proiecte de lege. Solicit continuarea activităţilor cu calm şi bună credinţă. Pieţele economice şi partenerii noştri externi trebuie să primească semnalul că România este guvernată şi stabilă din toate punctele de vedere. În ceea ce mă priveşte, am disponibilitatea de a-mi pune la dispoziţia ţării capacităţile. Am căutat întotdeauna să găsesc soluţii. Îmi asum orice responsabilitatea care poate contribui la stabilitatea ţării. Naţiunea aşteaptă schimbări importante, un alt fel de a face politică.

Oamenii de afaceri vor Guvern responsabil

Cristian Pârvan (foto), secretarul ge­ne­ral al Asociaţiei Oamenilor de Afa­ceri din România (AOAR), afirmă că mediul de afaceri îşi face contractele indiferent de cine este la guvernare şi că va colabora cu orice Guvern. "Orice Guvern însă trebuie să guverneze cu faţa la economie, altfel are surprize neplăcute. Mesajul nostru este: atenţie cum guvernaţi, astfel încât economia să poată să producă cât mai mult. Nu ne pronunţăm în ceea ce priveşte structura viitorului Guvern, dacă este mai bine să fie tehnocrat sau politic, dar ne dorim un Guvern responsabil, pentru că sunt de luat decizii care nu sunt simple. Mediul de afaceri lucrează cu termeni de livrare, care nu se schimbă după Guvern, aşadar, demisia Guvernului nu va disturba mediul de afa­ceri", a mai spus Pârvan.

Tunurile Guvernului pe ultima sută de metri. Privatizările, căpuşate de conflicte de interese. Hidroelectrica, următoarea ţintă

În ultimele zbateri dinaintea demisiei, Premierul Emil Boc a pus la cale câteva gauri în care să se aşeze viitoarele ţepe. În vizor au intrat marile copanii din energie în care Boc şi-a plantat consilierii în posturi cheie. Nici nu s-a uscat bine cerneala pe documentele privind privatizările "perlelor" sistemului energetic, că Guvernul a luat deja o serie de alte decizii controversate. Astfel, consiliera primului ministru, Andrea Paul-Vass, se află în incompatibilitate conform definiţiilor Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), o dată cu numirea sa în comisia de privatizare a Hidroelectrica, în aceeaşi calitate fiind şi secretarul de stat Bogdan Drăgoi, din cadrul ministerului de Finanţe.

NATIONAL

Planul lui Basescu: Mihai Razvan Ungureanu, spre Cotroceni prin Palatul Victoria

Romania are un nou premier: Mihai Razvan Ungureanu, director al SIE pana ieri seara. Dupa demisia lui Emil Boc, multi politicieni s-au batut ieri, ore bune, sa fie pusi pe lista viitorilor prim-ministri. N-a fost sa fie insa, Traian Basescu anuntand la ceas de seara ca l-a desemnat pe seful Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, sa formeze un nou guvern, tot cu efectivele vechii coalitii de guvernare: PDL, UNPR, UDMR, plus minoritati. Conform surselor politice, PDL a primit "mutarea" Ungureanu in plic, fara sa aiba posibilitatea de a cracni. Inca din luna septembrie 2011, "National" anunta ca seful SIE este "antrenat" pentru o intrare in forta pe scena politica.

Cum s-au impartit Serviciile Secrete!

S-a dat si aici la gioale la greu, dar pe muteste, evitandu-se producerea traditionalului tam-tam mediatic. Cu toate acestea, reporterii de investigatii ai "National" au aflat ca, in linii mari, deja s-au impartit zonele de influenta pentru controlul principalelor servicii secrete din tara noastra. Cum actualii sefi ai SRI si SIE, George Maior si Traian Razvan Ungureanu sunt deja pregatiti sa joace la "next level", principalele discutii au fost legate de asigurarea conducerii acestor doua principale servicii secrete.

Pesedistii afla de la televizor ce decizii ia Ponta

Suparare mare in PSD. Parlamentarii si liderii de organizatii sunt iritati la culme de faptul ca Victor Ponta ii ignora, preferand sa se consulte doar cu Crin Antonescu. Cu putine ore inainte ca delegatia PSD sa mearga la Cotroceni, majoritatea social-democratilor habar nu aveau care este pozitia oficiala a partidului, dincolo de celebrul text cu anticipatele si demisia presedintelui Traian Basescu. Mai in gluma, mai in serios, o parte dintre parlamentarii PSD sustineau ca vor urmari cu atentie posturile de stiri ca sa afle si ei cu ce mandat a mers Ponta la seful statului.

Discordia provocata de exploatarea gazelor de sist se muta in Romania

Statele Unite nu admit ca Bulgaria a retras licenta de exploatare a gazelor de sist si trimit un emisar special sa preseze Parlamentul de la Sofia. La 18 ianuarie, Parlamentul a votat cu 166 voturi pentru si 6 impotriva interzicerea folosirii tehnologiei de fractionare hidraulica inclusiv in apele teritoriale ale Marii Negre. Romania, avertizata de bulgari. "Speram ca ne vor auzi mai multi romani si ca vom lupta impreuna impotriva acestui pericol", spune Mariana Cristova, de la Universitatea Tehnica din Sofia. "Este o situatie urgenta, fiindca inceperea extractiei prin fracturare este planuita in februarie si daca va incepe, nu va mai putea fi oprita! Problema este ca romanii nu sunt deloc informati cu privire la aceasta situatie grava. Este nevoie de oameni care sa ia atitudine si in Romania! Daca exploatarea gazelor din sisturi va fi permisa in Romania, munca noastra a fost in zadar". E vorba de riscul de cutremure, de contaminare a apei cu substante ("secret industrial") cancerigene sau toxice etc.

Bancile din UE, la un pas de criza financiara

Autoritatile bancare de la Bruxelles considera ca bancile din UE nu au planuri de redresare viabile si ca umfla estimarile si vand active pe nimic. Speriati de acest mesaj, unii oficiali s-au grabit sa-si nuanteze criticile la adresa bancilor. Financial Times a dat publicitatii cateva concluzii ale unui raport realizat de Autoritatea Bancara Europeana (ABE), referitor la masurile obligatorii pe care trebuie sa le ia bancile din UE si ce actiuni au intreprins ele in aceasta directie. Potrivit unor surse citate de prestigioasa publicatie, ABE considera ca lipsite de credibilitate masurile luate de aceste banci.

PUTEREA

Mihai Răzvan Ungureanu, premier desemnat

Traian Băsescu a făcut public aseară numele noului premier al României: Mihai Răzvan Ungureanu. Nominalizarea vine după ce Emil Boc, fostul prim-ministru, a anunţat ieri- dimineaţă că depune mandatul Cabinetului său. Preşedintele a convocat luni seara partidele parlamentare pentru consultări pe tema formării unui nou guvern. PDL deţine astăzi majoritatea în Parlament, alături de grupurile parlamentare ale UDMR şi UNPR. Este şi motivul pentru care PDL a fost chemat ultimul la consultările cu preşedintele Băsescu, înainte ca acesta să facă anunţul privind premierul desemnat.

Blănculescu se autopropune pentru noul Guvern

Ionel Blănculescu, fost ministru în guvernul Năstase, susţine că a fost contactat de către un lider PDL, fiind întrebat dacă ar fi interesat de preluarea unei funcţii executive: "În urmă cu o lună şi jumătate am fost contactat de către un lider PDL şi am fost întrebat dacă sunt interesat de preluarea eventuală a unei funcţii de premier, dar să se înteleagă că nu mi s-a propus exact funcţia. Până la urmă sunt neafiliat politic. Dar sincer, eu mă simt onorat de faptul că am fost alăturat mai ales de mass-media acestei clase de diplomaţi şi de oameni care guvernează ţara".

Băncile vor readapta oferta de credite de consum

Băncile se vor axa în acest an atât pe lansarea unei noi oferte de credite de consum,cât şi pe alte produse destinate persoanelor fizice, de genul descoperirilor de cont, declară reprezentanţi ai instituţiilor bancare. Pe de altă parte,analiştii economici consideră că băncile comerciale vor continua să atragă venituri mai mult din credite guvernamentale decât din cele pentru populaţie şi firme.

Dobânzile la depozite, ajustate

Volksbank România a decis reducerea dobânzilor la depozitele în lei cu scadenţe scurte, însă a păstrat neschimbate câştigurile oferite pentru plasamentele pe termene mai lungi. În cazul depozitelor în euro, au fost majorate dobânzile pentru maturităţile mai mari de şase luni, inclusiv. Astfel, în cazul depozitelor în euro, dobânzile oferite la maturităţi peste 6 luni au fost majorate cu 0,25%, până la 4,25%, demonstrând angajamentul băncii pentru reducerea dezechilibrului dintre credite şi depozite, potrivit money.ro. În ceea ce priveşte dobânzile la depozitele în lei, banca a decis să le micşoreze cu 0,25 puncte procentuale, pentru scadenţele de o lună şi trei luni, transferând către client doar o parte din evoluţia nefavorabilă de pe piaţa interbancară. În cazul depozitelor în lei cu maturităţi peste 6 luni, Volksbank nu a modificat dobânzile.

De ce China şi Rusia nu vor condamnarea regimului sirian

Analiştii susţin că atât China, cât şi Rusia au motivele lor de a menţine relaţii bune cu Siria legate de interesele economice şi cele strategice. China are un interes economic major, scrie CNN."Interesul reînnoit al Beijingului în Damasc, nod terminal tradiţional al Drumului mătăsii..., indică faptul că Siria este vazută ca un centru comercial important", potrivit unui studiu făcut de Washington în 2010. Şi Rusia are un interes economic în Siria. Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori de armament în Siria. Valoarea totală a contractelor siriene cu industria de apărare rusă depăşeşte probabil 4 miliarde dolari, potrivit Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale Rusia şi Eurasia.

ROMANIA LIBERA

Mutarea lui Băsescu: şeful SIE devine prim-ministru.După experienţa guvernărilor Boc, coaliţia experimentează o nouă formulă

Până la alegerile parlamentare, România va avea un guvern politic cu prim-ministru independent. Desemnat premier de preşedintele Traian Băsescu, Mihai Răzvan Ungureanu, şeful Serviciului de Informaţii Externe, are misiunea să formeze o echipă care să fie acceptată de formaţiunile din coaliţie şi să convingă parlamentarii să-i acorde votul de încredere. După ce luni Emil Boc a demisionat din funcţia de prim-ministru, numirea lui Mihai Răzvan Ungureanu răspunde, practic, solicitărilor partidelor din coaliţie: este un specialist, neafiliat politic de mai mulţi ani, este un bun diplomat (dovadă stau aprecierile făcute la adresa sa, de-a lungul timpului, chiar de reprezentanţii opoziţiei) şi nu provine "din lumea finanţelor sau din cea a multinaţionalelor" (aşa cum au cerut liderii UDMR).

Îşi pregăteşte Boc revenirea la primăria Clujului? Vezi ce spun posibilii contracandidaţi

Demisia lui Emil Boc din fruntea Guvernului a învolburat apele politicii la Cluj. Mulţi dintre politicieni cred că este posibil ca Emil Boc să candideze la Primăria Clujului. "Această demisie este o strategie bine pusă la punct. Emil Boc nu s-a agăţat de putere, aşa cum îi reproşau alţii. Iar prin demisia sa, PDL a început o strategie de relansare politică", este de părere sociologul Vasile Dâncu, preşedintele IRES, institut de sondare a opiniei publice şi de analiză socială. Dâncu, fost ministru al Informaţiilor Publice în Guvernul condus de Adrian Năstase, este de părere că Emil Boc va continua să rămână preşedinte al PDL. "Nu cred că îşi vor permite acum o dublă amputare şi la Guvern şi la şefia partidului. Emil Boc va redeveni preşedinte cu atribuţii executive al PDL şi va pregăti alegerile. Mai ales că decomasarea alegerilor a pus presiune pe liderii PDL", a spus Dâncu.

ZIARUL FINANCIAR

Emil Boc pleacă din fruntea guvernului pentru a salva partidul în alegeri

Premierul Boc a depus ieri mandatul sub presiunea partidului. Premier desemnat a fost Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE. Premierul Emil Boc şi-a înaintat demisia, într-un gest aşteptat de unii şi pripit pentru alţii, după 1.100 de zile în fruntea Guvernului pe care l-a condus într-unii dintre cei mai cumpliţi ani de cădere economică pentru România, care a pierdut cumulat, în 2009 şi 2010, 10% din PIB. Preşedintele Traian Băsescu l-a numit aseară pe Mihai Răzvan Ungureanu, şeful Serviciului de Informaţii Externe, în funcţia de premier. Ungureanu, 43 de ani, a fost ministru de externe în 2004-2007, din partea PNL.

Preşedintele Traian Băsescu îmbrăţişează modelul rusesc, propunând în fruntea Guvernului un "spion"

Nu este "spion" de multă vreme, dar de destul timp ca să fi învăţat ceva. La 44 de ani, Ungureanu, director al Serviciului de Informaţii Externe ar urma să devină premier, dacă va fi învestit de Parlament, după ce, în urmă cu 7 ani, la 37 de ani deci, devenea ministru de externe în Guvernul Tăriceanu I. Ce vremuri! Băsescu se înţelegea cu Tăriceanu, PD guverna împreună cu PNL! Dar a venit ruptura, doi ani mai târziu, iar Ungureanu, ministru liberal şi membru PNL a trebuit să aleagă: şi nu l-a ales pe Popescu-Tăriceanu, ci pe Traian Băsescu.

Prima preocupare a investitorilor: Ce se întâmplă cu ofertele statului după schimbarea Guvernului?

Investitorii speră ca perioada de incertitudine determinată de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru să fie cât mai scurtă şi să nu afecteze programul ofertelor publice asumate de Guvern în acordul cu FMI. În caz contrar, bursa de la Bucureşti ar putea rata încă o şansă de dezvoltare. Imediat ce Emil Boc şi-a anun­ţat demisia, ieri la ora 10:00, investitorii străini au înroşit tele­foanele brokerilor cerând informaţii despre situaţia din România. Fondurile de investiţii au fost tot mai active în ultimele săptămâni pe bursă, realizând achiziţii semnificative care au urcat preţurile princi­palelor acţiuni. Astfel, indicele BET a înre­gistrat o creştere de 15% de la începutul anului, iar indicele BET-FI, care urmă­reşte SIF-urile şi Fon­dul Proprietatea, a câştigat peste 22%.

Steaua lui Emil Boc: cel mai bun parlamentar din Legislativ la 35 de ani, unul dintre cei mai iubiţi primari la 42 de ani, cel mai contestat premier la 46 de ani

Premierul Emil Boc şi-a anunţat demisia după 1.100 de zile în fruntea Guvernului şi după două săptămâni în care mai mulţi lideri ai PDL au cerut plecarea sa de la Palatul Victoria, pe fondul tensiunilor şi al protestelor care s-au făcut auzite în stradă şi al căderii abrupte şi rapide a partidului în sondajele de opinie. Soluţia la demisie trebuie găsită rapid, altminteri situaţia poate genera într-o criză politică ce ar fi extrem de vătămătoare pentru economie. Demisia lui Emil Boc pune punct sau pune între paranteze o ascensiune politică care s-a întins de-a lungul a 10 ani. La 34 de ani, Emil Boc îşi făcea prima apariţie pe scena publică naţională, după ce câştiga un mandat de deputat din partea PD (anul 2000), in acele vremuri politice cumplite pentru PD care lua, în alegerile legislative doar 9% din voturi în vreme ce şeful partidului de atunci, Petre Roman, un ridicol 3% în alegerile prezidenţiale.

Are România nevoie de un guvern de tehnocraţi? Ce ne arată istoria şi ce spun oamenii de afaceri

Un Guvern de tehnocraţi ridică marea problemă a lipsei de sprijin politic pe termen lung pentru că un astfel de Executiv este susţinut, până la urmă, de partide politice structurate cum s-a întâmplat la noi, în majoritatea anilor de la revoluţie încoace, în coaliţii de guvernare. România a avut, în 22 de ani de la revoluţie, două guverne tehnocratice (în sensul în care premierii au fost specialişti neînre­gi­mentaţi în partide, în aceeaşi vreme miniştrii fiind oameni politici). Primul a fost guvernul lui Theodor Stolojan (premier din partea FSN, Frontul Salvării Naţionale), între 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, iar cel de-al doilea al lui Mugur Isărescu (premier susţinut de CDR, Convenţia Demo­crată) între 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000. Ambele guvernări tehnocratice au venit în perioade ce criză şi ambele au administrat ţara în anul alegerilor.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 27.06.2019
27 iun. A.P.


REVISTA PRESEI 26.06.2019
26 iun. A.P.


REVISTA PRESEI 24.06.2019
24 iun. P.P.


REVISTA PRESEI 19.06.2019
19 iun. A.P.


REVISTA PRESEI 18.06.20191
18 iun. A.P.


REVISTA PRESEI 13.06.20192
13 iun. P.A.


REVISTA PRESEI 11.06.20191
11 iun. A.A.


REVISTA PRESEI 10.06.20191
10 iun. A.P.


REVISTA PRESEI 07.06.2019
07 iun. A.A.


REVISTA PRESEI 06.06.2019
06 iun. A.A.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2019.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.