DE LA 1,75% LA 1,5%

BNR reduce dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale

05 aug. 18:40 Comunicate de presă
J.P.
BNR reduce dobânda cheie cu 0,25 puncte procentuale

Consiliul de Adminsitraţie al BNR a decis azi în şedinţa Consiliului de Administraţie reducerea dobânzii de politică monetară de la 1,75% la 1,5% începând de joi, 6 august. De asemenea a fost redus intervalul de oscilaţie între dobânda minimă şi cea maximă, de la 1,25% - 2,25% la 1% - 2%. BNR spune că va continua operaţiunile repo (asigură lichiditaţie băncilor şi a cumpărării de titluri de stat în lei, de pe piaţa secundară), conform unui comunicat trimis redacţiei.

Economia globală şi cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricţiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecţiei cu coronavirus. În acelaşi timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluţia pandemiei şi a măsurilor asociate, dar şi susţinută de măsurile fiscale implementate de autorităţi, precum şi de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate şi cele emergente, incluzând BCE şi băncile centrale din regiune.

Pe plan intern, datele şi informaţiile apărute după şedinţa de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidenţiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar şi efectele economice şi financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive, mai arată sursa citată.

Rata anuală a inflaţiei IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26 la sută (de la 2,68 la sută în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58 la sută, uşor deasupra punctului central al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al reluării ascensiunii cotaţiei petrolului. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul trimestrului anterior, de 3,05 la sută, rata anuală a inflaţiei s-a situat pe o pantă descendentă - uşor mai pronunţată decât cea prognozată -, atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a preţului combustibililor.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice) a consemnat doar o scădere minoră pe ansamblul trimestrului II şi inferioară previziunilor, la 3,7 la sută în luna iunie de la 3,86 la sută în luna martie, în pofida unui efect de bază dezinflaţionist semnificativ. Evoluţia ei continuă să fie marcată de presiunile inflaţioniste pe partea cererii şi a costurilor salariale acumulate anterior izbucnirii crizei pandemice, de natură să alimenteze persistenţa acestei componente, la care s-au adăugat în ultimele luni influenţele schimbărilor în structura consumului survenite în contextul pandemiei şi al distanţării sociale, precum şi cele venind din costuri mărite asociate unor lanţuri de producţie/aprovizionare, precum şi măsurilor de prevenire a răspândirii infecţiei cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflaţiei IPC şi cea calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum au scăzut în luna iunie până la 3,3 la sută şi, respectiv, 3,2 la sută, de la 3,6 la sută în aprilie.

Creşterea economică a decelerat considerabil în trimestrul I 2020, la 2,4 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior, dar dinamica sa trimestrială a rămas în teritoriul pozitiv, la 0,3 la sută. Totodată, deficitul balanţei comerciale şi-a accelerat semnificativ creşterea în acest interval, pe fondul scăderii pronunţate a exporturilor de bunuri şi servicii, iar acoperirea deficitului de cont curent cu investiţii străine directe şi transferuri de capital şi-a accentuat deteriorarea, se arată în comunicat.

Cele mai recente evoluţii ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o contracţie severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condiţiile unui declin puternic înregistrat în aprilie - lună marcată integral de restricţiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgenţă cu cea de alertă. Astfel, vânzările cu amănuntul şi cele auto-moto şi-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcţii a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deşi sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior. Revenirea serviciilor prestate populaţiei a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producţiei industriale şi cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deşi au urcat vizibil faţă de aprilie, în timp ce investiţiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial s-a temperat doar uşor.

Condiţiile de pe piaţa financiară au continuat să se amelioreze, pe fondul noilor decizii de politică monetară adoptate la finele lunii mai. Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare şi-au consolidat scăderea şi apoi nivelurile mai joase astfel atinse, iar randamentele titlurilor de stat şi-au prelungit mişcarea descrescătoare, în condiţiile volumului semnificativ de lichiditate furnizat de BNR prin intermediul operaţiunilor repo efectuate pe baze bilaterale şi prin cumpărarea de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară, în contextul unui deficit considerabil de lichiditate pe piaţa monetară; media zilnică a stocului operaţiunilor repo s-a situat în intervalul iunie-iulie la 4,8 mld. lei, iar volumul titlurilor de stat cumpărate de banca centrală a ajuns la finele lunii iulie la o cifră similară, de aproape 4,8 mld. lei. La rândul ei, rata medie a dobânzii la creditele noi a avut o tendinţă evidentă de scădere în trimestrul II, în timp ce rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen s-a diminuat doar uşor, ecartul dintre ele reducându-se consistent.

Totodată, cursul de schimb leu/euro a rămas cvasi stabil, manifestând în iulie chiar o tendinţă uşoară de scădere, în sincron cu mişcările din regiune, în contextul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE.

Creşterea creditului acordat sectorului privat şi-a temperat considerabil decelerarea în iunie - ajungând la 4,1 la sută, de la 4,5 la sută în mai - exclusiv pe seama componentei în lei, susţinută inclusiv de programul IMM Invest România. Ponderea în total a creditelor în lei a urcat la 67,8 la sută, reprezentând recordul perioadei post-mai 1996.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia august 2020, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.

Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflaţiei evidenţiată în precedenta prognoză, în condiţiile revizuirii ei uşoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce uşor şi în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului ţintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare şi să fluctueze moderat în jurul punctului central al ţintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaţioniste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv şi ceva mai alert decât în prognoza anterioară.

Incertitudinile asociate noilor previziuni macroeconomice continuă să fie extrem de ridicate în actualul context, inducând riscuri în dublu sens la adresa perspectivei inflaţiei pe orizontul proiecţiei. Sursa lor majoră rămâne, cel puţin pe termen scurt, pandemia de coronavirus - care s-a reintensificat recent -, şi măsurile restrictive asociate, ce condiţionează viteza şi traiectoria redresării economiei, chiar şi în contextul susţinerii oferite de programele de sprijin guvernamental şi de măsurile de politică monetară ale BNR, spune sursa citată.

Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale şi a celei de venituri, dată fiind posibila creştere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral - cu repercusiuni şi asupra poziţiei externe a economiei. În acelaşi timp, consolidarea fiscală probabil iniţiată ulterior ar putea fi contrabalansată parţial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică şi prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.

Riscuri semnificative decurg de asemenea din mediul extern, în condiţiile unor semnale ceva mai favorabile privind evoluţia recentă a economiilor europene, dar şi ale reacutizării pandemiei în ultima lună, cu potenţial impact asupra ritmului redresării activităţii economice şi a comerţului internaţional.

În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, dar şi în condiţiile incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 august 2020; totodată, a decis reducerea la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, şi la 2,00 la sută pe an, de la 2,25 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. În condiţiile unui deficit de lichiditate pe piaţa monetară, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea efectuării de operaţiuni repo şi a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piaţa secundară.

Consiliul de administraţie al BNR consideră că, în condiţiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susţină redresarea activităţii economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii şi consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta de inflaţie de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiţii de protejare a stabilităţii financiare.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Comunicate de presă

ANP:Aproximativ 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat dorinţa de a vota la alegerile locale
25 sep. A.P.


Agroland investeşte 50.000 de euro în startup-uri inovatoare
24 sep. A.B.


ÎNCEPÂND DE AZIRomânii pot plăti online, prin Ghişeul.ro, şi taxele pentru paşaport, permis de conducere, certificat de înmatriculare şi autorizaţia de circulaţie provizorie1
24 sep. J.P.


Domnul Steven Van Groningen demisionează din Comitetul Reprezentanţilor Fondul Proprietatea2
24 sep. A.P.


COMUNICATDepozitarul Central va distribui sumele de bani aferente cuponului nr. 3 şi sumele de bani aferente rambursării de principal pentru obligaţiunile emise de INTERNATIONAL INVESTMENT BANK
24 sep. C.P.


COMUNICATDepozitarul Central va distribui sumele de bani aferente cuponului nr. 12 şi sumele de bani aferente rambursării de principal pentru obligaţiunile emise de INTERNATIONAL INVESTMENT BANK
24 sep. C.P.


Florin Cîţu, în vizită de lucru la CE Oltenia
23 sep. S.B.


CONSILIUL INVESTITORILOR STRĂINI:"Construcţia bugetului este fundaţia revenirii economice"2
22 sep. S.B.


ASPCIAŢIA ENERGIA INTELIGENTĂ:"Preţul gazelor naturale pentru iarna 2020 / 2021 va fi similar cu cel din iarna precedentă"
22 sep. A.P.


Complexul One Verdi Park va beneficia de mai multe unităţi rezidenţiale exclusiviste
22 sep. A.P.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.