CITITORII NE SCRIU:

"Mergând pe judecata inspectorilor ANAF, absolut orice facturare este o infracţiune" 1

20 feb. Companii-Afaceri
RAMONA RADU
"Mergând pe judecata inspectorilor ANAF, absolut orice facturare este o infracţiune"

Dan Schwartz: "ANAF are dreptul legal să deruleze controale şi acţiuni, în baza Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală"  

Practica inspectorilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în cadrul controalelor, în cazul tratării relaţiilor comerciale dintre firme, a fost criticată de unul dintre cititorii ziarului "BURSA".

Domnia sa ne-a scris: "Am întâlnit, într-un document oficial ANAF, următoarea afirmaţie, referitoare la relaţiile comerciale între mai multe SRL-uri: «Prin înregistrarea şi declararea achiziţiilor de la cele 16 societăţi, este simulată derularea unor operaţiuni economice reale, care asigură societăţii verificate, avantaje fiscale concretizate în diminuarea bazei de impozitare a TVA şi a impozitului pe profit, datorate bugetului de stat, având la bază achiziţii fictive», ceea ce reprezintă, din punct de vedere fiscal, cel puţin un adevăr spus parţial".

Cititorul a adăugat: "Când o firmă SRL sau SA facturează o altă firmă SRL sau SA, îi diminuează într-adevăr baza de impozitare, dar ea preia automat acea diminuare, care devine datoria ei la bugetul de stat, de plătit la aceeaşi dată calendaristică la care ar fi plătit firma facturată dacă nu primea factura (adică ziua 25 a lunii următoare celei în care ea a emis factura), şi în acelaşi cuantum, aşa că bugetul statului nu are de suferit nici ca valoare, nici ca încadrare în timp.

Nu mai e datoare firma facturată, dar devine datoare firma emitentă a facturii, cu acelaşi cuantum şi, prin urmare, bugetul de stat, păzit de ANAF, nu pierde nimic.

Este vorba, în fapt, de transferarea bazei de impozitare de la o firmă la alta cu acelaşi vector fiscal - un proces în două părţi simultane, pentru că ceea ce se diminuează fiscal la firma facturată se adaugă/înregistrează fiscal la firma emitentă a facturii -, şi nu de diminuare la firma facturată şi atât.

Acesta este principiul legal al deducerii taxelor şi impozitelor prevăzut de Codul Fiscal, pe care inspectorii ANAF se fac că nu-l cunosc, pentru că dă bine să «demaşti» o infracţiune, declarând transferarea bazei de impozitare drept numai o diminuare a bazei de impozitare şi reclamând la Parchet că este o evaziune fiscală.

Declari numai prima parte a procesului (diminuarea la firma facturată), ignori a doua parte a procesului (care este automată la firma emitentă a facturii, şi anume transferul/preluarea obligaţiilor fiscale) şi ai semnalat o infracţiune gravă, afectând grav şi definitiv doi oameni de afaceri!

Mergând pe judecata inspectorilor ANAF, absolut orice facturare este o infracţiune, pentru că «ai diminuat o bază de impozitare şi ai favorizat o evaziune fiscală».

Ceea ce scrie în documentul ANAF înseamnă că, ori de câte ori facturezi, ori sprijini o infracţiune, ori comiţi una". Sursa citată ne-a mai transmis: "Un alt aspect pe care eu îl critic la ANAF este că nu verifică niciodată, prin comparare, declaraţiile fiscale atunci când sunt depuse, şi nu peste ani. Le-ar fi foarte uşor de când se depun în format electronic.

Inspectorii ANAF vin în control odată la trei-patru ani şi atât".

Dan Schwartz: "Art. 11 din Codul Fiscal îi dă autorităţii fiscale dreptul să verifice tranzacţiile şi să le readucă acolo unde trebuie să se regăsească din punct de vedere economic"

Expertul fiscal Dan Schwartz a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări legate de prevederile legislaţiei fiscale în ceea ce priveşte relaţiile comerciale derulate între firme româneşti.

Dacă entităţile implicate în tranzacţie sunt afiliate, atunci ele trebuie să practice preţuri aliniate pieţei (pentru operaţiunile pe care le desfăşoară între ele) şi, din punct de vedere economic, nu are importanţă faptul că se transferă baza impozabilă de la o firmă la cealaltă sau că ceea ce plăteşte o firmă trebuie să deducă cealaltă (în termeni de impozit pe profit), ne-a spus domnia sa, subliniind faptul că, în cazul firmelor afiliate, este obligatoriu ca preţurile să fie de piaţă (comparabile cu preţurile folosite între firme independente).

În ceea ce priveşte tranzacţiile între firme independente, relaţiile se desfăşoară la preţurile stabilite de părţi prin contractele pe care le semnează între ele, ne-a mai declarat expertul fiscal.

Domnul Schwartz ne-a explicat: "În cazul în care ANAF consideră că între aceste firme (sau între firme afiliate) au loc tranzacţii fictive, care nu au legătură cu realitatea şi care duc la diminuarea bazei impozabile la cel puţin unul dintre participanţii la tranzacţie, autoritatea fiscală poate să aplice prevederile art. 11 din Codul Fiscal, care îi dă acesteia (n.r. ANAF) dreptul să verifice aceste tranzacţii şi să le readucă exact acolo unde ele trebuie să se regăsească din punct de vedere economic, să caute substanţa economică într-o tranzacţie care apare doar în documente. În plus, dacă tranzacţiile respective întrunesc caracteristicile unor infracţiuni (evaziune fiscală, spălare de bani etc.), ANAF este obligată să sesiseze organele de urmărire penală". Controalele autorităţii fiscale, chiar dacă pentru contribuabili reprezintă un disconfort în sine, urmăresc în cele mai multe situaţii de acest fel, fie să identifice facturi fictive (ceea ce, în realitate, s-a întâmplat de multe ori; de altfel, chiar cititorul Cotidianului BURSA citează, în acest sens, dintr-un raport de inspecţie fiscală), fie să calculeze penalităţile şi dobânzile de întârziere acolo unde este cazul, a mai afirmat domnia sa, precizând că şi în cazul taxei pe valoarea adăugată se aplică aproximativ aceleaşi principii.

Inspectorii ANAF au dreptul legal să facă aceste controale şi acţiuni, în baza Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală, chiar dacă acestea sunt supărătoare pentru contribuabili, potrivit expertului citat.

"Problema care se pune nu este controlul, în sine, ci modul în care el este derulat de inspectorii fiscali, corectitudinea, profesionalismul si integritatea morală a acestora", a mai adăugat domnia sa.

Potrivit acestuia, acolo unde este vorba de tranzacţii între firme afiliate, rezidente în România, Codul Fiscal dă dreptul contribuabilului ca ceea ce se stabileşte drept sumă de plată în plus la una dintre firmele participante la tranzacţie să fie considerată cheltuială deductibilă/diminuare de venit impozabil la cealaltă companie.

"Este cert faptul că ceea ce se plăteşte la o firmă afiliată, se deduce la cealaltă, aceasta este ideea de bază. Apare, însă, o problemă aici: aceea a penalităţilor şi dobânzilor de întârziere, de la plata cărora contribuabilul nu se poate sustrage.

Acestea sunt datorate de către contribuabilul care a beneficiat fie de o creştere nejustificată a cheltuielilor deductibile fiscal, fie de o diminuare nejustificată a veniturilor impozabile, prin intermediul sumelor facturate la un preţ diferit de preţul pieţei.

Codul Fiscal reglementează, în cazul ajustărilor făcute de ANAF la societăţi comerciale afiliate, obligativitatea înregistrărilor în oglindă, dar în acelaşi timp impune penalităţi şi dobânzi de întârziere, ceea ce nu ştiu cât de «moral» este, dar, cu siguranţă, este legal şi, prin urmare, ANAF prin calculul penalităţilor şi dobânzilor de întârziere procedează în conformitate cu prevederile legii. Spre exemplu, la compania afiliată la care s-a dedus mai mult decât trebuia (pentru că s-a înregistrat un cost mai mare decât cel de piaţă), în urma controlului ANAF, diferenţa de cheltuială devine nedeductibilă, iar pentru suma respectivă se calculează penalităţi şi dobânzi de întârziere, chiar dacă la firma cealaltă se face operaţia în oglindă (se micşorează veniturile impozabile în mod corespunzător).

În cazul în care ANAF impune înregistrarea unui venit suplimentar (diferenţa de preţ în plus) la persoana care emite factura, acea diferenţă de venit este purtătoare de dobânzi şi penalităţi de întârziere, chiar dacă la cealaltă companie diferenţa de cheltuială este considerată de ANAF ca deductibilă", ne-a mai spus domnul Schwartz.

Domnia sa ne-a explicat: "Dacă luăm exemplul a două companii afiliate, un prestator de servicii şi clientul său, compania prestatoare emite o factură de 100 de lei, plus TVA, venitul înregistrat fiind impozabil, iar pentru cealaltă companie, cheltuiala respectivă este considerată de contribuabil deductibilă fiscal, în condiţiile Codului Fiscal.

Dacă ANAF vine în control şi spune că valoarea de piaţă a acelui serviciu nu este de 100 de lei, ci de 80 de lei, venitul celui care a emis factura se va diminua cu 20 de lei, iar această diminuare va genera, implicit, taxe pe profit mai mici datorate de către acesta; pentru impozitul pe profit plătit în plus contribuabilul are dreptul, fie la o compensare, fie la o rambursare din partea ANAF, fără a fi îndreptăţit la dobânzi.

În acelaşi timp, clientului (cel care a înregistrat cheltuiala deductibilă suplimentară), i se vor scădea din cheltuielile deductibile cei 20 de lei, suma fiind adăugată cheltuielilor nedeductibile (dacă nu poate demonstra prin intermediul unei documentaţii de preţuri de transfer, sau prin alte modalităţi legale acceptate de ANAF, că valoarea de piaţă a serviciului achiziţionat este de 100 de lei şi nu de 80 de lei, aşa cum susţine ANAF).

Pentru aceşti 20 de lei, cu care el şi-a diminuat în mod nejustificat baza impozabilă, va datora penalităţi si dobânzi de întârziere".

Aşadar, conform declaraţiilor sursei citate, chiar dacă se corectează în oglindă baza impozabilă, în condiţiile legii, penalităţile şi dobânzile de întârziere se calculează la cel care a beneficiat de un avantaj fiscal nejustificat în urma tranzacţiei, iar acest calcul al ANAF este perfect legal dacă este făcut de inspectorii fiscali în mod corect şi cu bună credinţă.

Sursa citată a menţionat că toate cele de mai sus sunt valabile în mod exclusiv în cazul companiilor afiliate rezidente în România şi numai dacă tranzacţiile derulate între acestea au fost reale (nu au fost fictive) şi nu au avut ca scop exclusiv obţinerea de avantaje fiscale nejustificate economic.

O altă menţiune importantă este aceea că este în sarcina contribuabilului să demonstreze că preţurile practicate între companiile afiliate au fost de piaţă şi, de asemenea, că serviciile achiziţionate au fost prestate în realitate şi au fost necesare derulării afacerilor şi/sau activităţii contribuabilului, a conchis domnia sa.

Reprezentanţii ANAF nu ne-au transmis un punct de vedere asupra situaţiei generale semnalate de cititor, solicitând informaţii suplimentare despre cazul concret.

Opinia cititorului: 1
1.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 25.02.2018, 21:27

80 versus 100 de lei

1. Ii pasa Bugetului daca a primit taxele si impozitele aferente celor 20 de lei de la firma facturata sau de la firma emitenta a facturii?  

2. cum credeti ca poate demonstra cineva ca preturile au fost ''de piata'' in cazul unor servicii de consultanta? 

Poate domnul consultant fiscal sa raspunda?  

Articole din aceeaşi secţiune

Companii-Afaceri

Engie vinde o participaţie companiei Glow Energy
20 iun. A.M.


Volkswagen şi Ford alianţă pentru vehicule utilitare
20 iun. A.M.


TeraPlast investeşte în reciclare
20 iun. M.D.


Parteneriatul Red Bull - Renault se încheie
20 iun. M.D.


CONPET:Creştere de 5,8% pentru tarifele de ţiţei intern
20 iun. A.M.


OBSESII ALIMENTARECine se teme de microunde?
20 iun. ADRIAN-NICOLAE POPESCU


Industria IT autohtonă, în top la nivel european
20 iun. O.D.


Industria de gambling se plânge de reticenţa băncilor
20 iun. Emilia Olescu


MIHAELA PROICEA, BIO ORTOCLINIC:"Medicii nu mai vor să lucreze în sistemul privat, statul acordă salarii mai mari"7
20 iun. A consemnat ADELINA TOADER


INVESTIŢIE DE 16 MILIOANE DE EURO ÎN BUCUREŞTIAFI Europe Romania începe construcţia proiectului rezidenţial AFI City
20 iun.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.