Clădirile din anii '70-'80 sunt mai rezistente la seisme decât imobilele noi 3

13 mar. Companii
Ramona Radu
Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România
Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România

(Interviu cu domnul Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România) 

"Doar 18 clădiri au fost consolidate în Capitală, în ultimii 18 ani"

Sectorul construcţiilor va înregistra o creştere de 3,5%, anul acesta faţă de 2017

Doar 18 clădiri au fost consolidate în Capitală, în ultimii 18 ani, ne-a declarat, săptămâna trecută, Claudiu Georgescu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Materiale de Construcţii din România (APMCR), menţionând că Primăria Capitalei intenţionează ca, în următorii doi ani, să consolideze 15 imobile.

Potrivit domniei sale, clădirile ridicate între anii 1960 şi 1970 ar putea suporta seismele mai bine decât cele construite înainte de anii "40, deoarece nu sunt foarte înalte, însă cele mai rezistente sunt cele ridicate după cutremurul din 1977, unele dintre imobilele nou construite putându-se dovedi mai vulnerabile la seisme.

Domnul Georgescu ne-a vorbit, într-un interviu, despre situaţia sectorului de construcţii din România, subliniind faptul că, niciodată, în ultimii trei ani, investiţiile planificate, prin bugetul naţional, nu au fost realizate.

Reporter: Cât de sigure la seism sunt imobilele construite în ultimii ani?

Claudiu Georgescu: Riscul seismic este o realitate pe care nu putem să o contestăm. Problema este cum ne raportăm la acesta. România are legi şi normative speciale pentru clădirile cu risc seismic. Faţă de eurocodurile de proiectare, ţara noastră are o anexă specială, la proiectare, care prevede riscul seismic şi ar fi normal ca tot ce se construieşte să fie în aceşti parametri. Au fost cazuri - dar nu putem să generalizăm pentru că nu există nici probe, nici rapoarte - în care unii constructori au încercat să fenteze, dacă putem spune astfel, prevederile pe care arhitecţii şi inginerii structurişti le-au inclus în proiectele lor, dar au fost relativ foarte puţine pentru că se ştie că trasabilitatea produsului, începând de la material până la construcţie, este foarte clar definită şi în cazul în care se întâmplă ceva, se ştie cine este res­ponsabil.

Reporter: Dar clădirile mai vechi, blocurile din anii 1970-1980?

Claudiu Georgescu: Culmea este că acelea sunt cele mai rezistente, dacă am putea să spunem aşa, întrucât imediat după cutremurul din anul 1977, normativele de construcţii au fost mult îmbunătăţite pentru a face faţă unor asemenea situaţii.

Rămâne problema unor clădiri construite înainte de anii 1940, care au trecut, deja, de secolul trecut, prin două seisme majore şi care ar fi trebuit demolate, după mine, dar unele sunt clădiri de patrimoniu sau în zone protejate istoric.

Clădirile făcute între anii 1960 şi 1970, care din fericire nu sunt foarte înalte, ar putea suporta mai bine seismele.

Problema este locul pe care e amplasat imobilul, fiiindcă în Bucureşti, de exemplu, sunt cinci zone de acceleraţie. Seismul se resimte, aşadar, în cinci feluri diferite, depinzând de structura straturilor de sub zona respectivă.

Zona de acceleraţie atestă cum se comportă solul în perimetrul respectiv raportat la o undă seismică, şi atunci problemele depind de modul în care au fost realizate clădirile.

Reporter: La ce magnitudine ar putea să reziste clădirile dn Bucureşti?

Claudiu Georgescu: La o magnitudine de opt grade pe scara Richter se despică solul, dar la o magnitudine de cinci grade pe scara Richter majoriatea clădirilor din Capitală rezistă fără probleme.

Reporter: Câte clădiri consolidate sunt în Bucureşti?

Claudiu Georgescu: După statistici, în 18 ani, au fost consolidate 18 clădiri, iar primăria intenţionează ca în următorii doi ani să consolideze 15. Aşadar, doamna Firea şi-a propus un program foarte ambiţios, poate prea ambiţios după părerea mea.

Reporter: Cum se prezintă situaţia la nivel naţional? Este similară cu cea din Capitală?

Claudiu Georgescu: Trebuie să judecăm problemele absolut pe plan local. Într-un fel se resimte un cutremur la Iaşi, care este pe o altă falie seismică şi are alt tip de unde seisimice şi în alt fel în Caraş-Severin sau Timiş, unde avem cutremure cu undă verticală care sunt mult mai periculoase chiar şi la intensităţi mai mici (sunt de tipul celor din Italia, dacă ar fi să dăm un exemplu similar).

Reporter: Cum se împleteşte cadrul fiscal cu cel tehnic din domeniul construcţiilor?

Claudiu Georgescu: Cele două se împletesc ca două drumuri paralele, adică, în momentul în care Parlamentul dă o lege în care îi iartă de TVA pe toţi acei constructori care şi-au vândut casele în nume propriu şi bugetul statului pierde nişte miliarde, atunci nu se mai poate discuta despre o analiză între domeniul public şi cel privat.

Mai mult decât atât, pentru toate noile dezvoltări care s-au făcut şi pe care le puteţi vedea în jurul Bucureştiului, facilităţile, inclusiv drumurile, sunt la un nivel extraordinar de mic.

Se iau taxe şi impozite, dar infrastructura locală, mai ales la noile dezvoltări este la pământ, efectiv. O maşină de pompieri şi o ambulanţă nu pot intra, simultan, pe o stradă.

Reporter: Cum e legislaţia de la noi în ţară, comparativ cu cea de la nivelul UE?

Claudiu Georgescu: Legislaţia la noi în ţară este, să spunem, în jur de 75% la nivelul UE. Noi am avut două legi bune, Legea 10 şi Legea 50 (privind calitatea în construcţii şi privind recepţia lucrărilor de construcţii) date în anul 1994 care de abia acum doi sau trei ani au fost modificate în raport cu noile realităţi. (...) Legi am fi avut, partea care ne omoară este cea de normative: multe sunt vechi şi nu mai corespund necesităţilor actuale, şi vă dau un exemplu: ui­taţi-vă câte dintre blocurile noi au rampe pentru persoanele cu dizabilităţi şi aşa mai departe. Mai avem de îmbunătăţit şi la legislaţie.

Reporter: Cum vedeţi sectorul construcţiilor anul acesta?

Claudiu Georgescu: Anul acesta, sectorul construcţiilor va înregistra o creştere de 3,5% faţă de 2017, cu aportul clar al sectorului privat. În privinţa aportului statului nu mă pot exprima, fiindcă niciodată, în ultimii trei ani, investiţiile planificate prin bugetul naţional nu au fost realizate.

Reporter: Ce împiedică sectorul să se dezvolte?

Claudiu Georgescu: Îl împiedică tot, dacă putem spune astfel. Începând cu lipsa forţei de muncă calificată şi a industrializării construcţiilor (am rămas tot la materiale şi la procedee tradiţionale), împrumuturile bancare şi legislaţia mult prea greoaie - ca să obţii o autorizaţie îţi trebuie cel puţin patru-cinci luni, în cel mai fericit caz pentru o construcţie simplă, dar pentru o lucrare mai mare poţi pune un termen de un an de zile în plan în mod sigur.

Reporter: Vă mulţumesc!


Opinia cititorului: 3
1.   Așa este !
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 07:24

Se face economie la ciment si fier dar rasare o mașină bengoasa după.

Standard, ISO sunt necunoscute in zilele astea. 

1.1.   procent (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de tdgstr în data de 13.03.2018, 09:02

probabil ca.n orice...nu exista pdure fara uscaturi..un procent de constructii, sper eu cat mai mic, este intr-adevar un risc pentru toti,,,acum depinde cine ajunge in casele alea..daca s-ar descoperi raufacatorii i-as baga la crima cu premeditare

1.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
mesaj trimis de Om în data de 13.03.2018, 10:59

Daca speri ca procentul imobilelelor neconforme este mic incearca sa cumperi un imobil asistat de un specialist. Mai vorbim ulterior de procente.

Articole din aceeaşi secţiune

Companii

ÎN TRIMESTRUL AL TREILEA AL ANULUI:Amadeus menţine o tendinţă de creştere pozitivă
17 dec. T.T.


DIN CAUZĂ CĂ AR FI MINŢIT LEGAT DE ECRANULUI NOILOR IPHONE-URI:Apple a fost dată în judecată
17 dec. T.I.


ÎN PRIMELE NOUĂ LUNI ALE ANULUI:Turiştii, cheltuieli de peste 1 miliard euro în ţara noastră
17 dec. I.L.


TRANSELECTRICA:În reţeaua electrică de transport nu s-au înregistrat incidente
17 dec. M.I.


DIN CAUZA UNEI ERORI SOFTWARE:Facebook, investigată în Irlanda
17 dec. M.C.


Angajaţii din Sănătate ameninţă cu greva generală
17 dec. I.GHE.


Uztel are în vedere contractarea unor credite de 9,52 milioane lei
17 dec. Mihai Gongoroi


STUDIUCompaniile din Nord-Vest investesc, anual, 12% din cifra de afaceri pentru digitalizare
17 dec. F.A.


DATE ANCOM PENTRU PRIMA JUMĂTATE A ANULUI CURENT:"Veniturile din furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice, 8 miliarde de lei"
17 dec. R.R.


Futura Gym - un lanţ de săli de fitness de peste 100.000 de euro
17 dec. A consemnat Adelina Toader





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.