Comisia Europeană a redus drastic estimările pentru economia României 4

09 nov. 2018 Macroeconomie
Călin Rechea
Comisia Europeană a redus drastic estimările pentru economia României
  • document ataşat
    Diferenţa între creşterea anuală a IPC şi IAPC
    apasă aici pentru a descărca
    Călin Rechea

    Prognoza de toamnă a Comisiei Europene include estimări care pun sub un mare semn de în­trebare atât politica monetară a BNR cât şi politica fiscală şi bugetară a guvernului.

    Pe fondul unei reduceri a estimării creşterii economice din zona euro până la 2,1% în 2018, de la 2,3% în prognoza de primăvară, creşterea PIB-ului ţării noastre a fost redusă până la 3,6%, de la 4,5% (vezi tabelul).

    Temperarea consumului privat şi adâncirea deficitelor externe sunt principalii factori care influenţează negativ performanţa economiei, conform analizei de la CE.

    În 2019, CE estimează că economia va accelera până la 3,8%, o estimare cu 0,1 puncte procentuale sub cea din primăvară, pentru a reveni la 3,6% în 2020.

    Temperarea semnificativă a creşterii economice va avea loc în condiţiile unei reduceri a şomajului, dar şi a presiunilor inflaţioniste.

    În ceea ce priveşte presiunile inflaţioniste, CE consideră că atenuarea lor va fi determinată de slăbirea cererii interne.

    Conform prognozei Comisiei Europene, rata inflaţiei, determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, va fi de 4,3% în 2018, iar apoi se va reduce până la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020.

    Diferenţa dintre creşterea preţurilor raportată de INS şi Eurostat este semnificativă (vezi graficul), iar aceasta indică o depăşire consistentă a recentelor prognoze de la BNR pentru sfârşitul anului.

    În 2018, rata inflaţiei publicată de INS a fost, în medie, mai mare cu 0,7 puncte procentuale faţă de creşterea anuală a indicelui armonizat al preţurilor de consum publicat de Eurostat.

    Diferenţa medie s-a redus în ultimele trei luni până la 0,3 puncte procentuale, dar chiar şi în aceste condiţii, estimarea de 3,5% a inflaţiei din 2018, reafirmată în ultimul raport asupra inflaţiei de la BNR, se află sub semnul întrebării.

    În raportul CE se mai arată că "preţurile volatile ale alimentelor şi persis­tenţa preţurilor ridicate pe pieţele internaţionale ale materiilor prime pot determina creşterea în continuare a deficitului de cont curent".

    Pentru 2018, estimarea de toamnă a CE privind deficitul contului curent a fost revizuită semnificativ, până la 4,2% din PIB, de la 3,6%, pe fondul unui deficit comercial de 6,7% din PIB, iar dezechilibrul extern se va adânci şi mai mult în 2020, până la un deficit al contului curent de 4,5% din PIB, în condiţiile unui deficit comercial de 8%.

    Un factor major al adâncirii dezechilibrelor externe îl reprezintă menţinerea tendinţei de creştere a salariilor peste ritmul de creştere al productivităţii, care va conduce la reducerea competitivităţii externe, cu efecte negative asupra exporturilor.

    În ceea ce priveşte consumul privat, considerat motor principal al creşterii, reducerea acestuia va avea loc pe fondul "inflaţiei ridicate persistente" şi a atenuării "efectelor politicilor de creştere a venitului disponibil".

    O parte importantă a prognozei CE pentru România este dedicată deficitului bugetar, estimat la 3,3% din PIB în 2018 şi 3,4% în 2019, semnificativ peste pragul de 3% din Pactul de Stabilitate.

    Deosebit de îngrijorătoare este, însă, prognoza pentru 2020, când se estimează un deficit bugetar de 4,7% din PIB, pe fondul cheltuielilor sociale. Comisia Europeană arată că majorarea punctului de pensie este principalul factor al creşterii dezechilibrului bugetar, tendinţa fiind atenuată în 2018 de nivelul scăzut al investiţiilor.

    În aceste condiţii, deficitul structural al bugetului de stat va creşte până la 3,4% din PIB în 2019, de la 3,3% în anul curent, şi până la 4,6% în 2020, iar datoria publică va creşte până la 38,2% în 2020, de la 35,1% în 2018.

    CE a subliniat că prognoza pentru economiile din Europa are un grad ridicat de incertitudine, în condiţiile în care există numeroase tendinţe al căror efect negativ concertat se poate amplifica.

    Guvernul de la Bucureşti, prin vocea ministrului de finanţe Eugen Teodorovici, şi-a exprimat neîncrederea în prognozele CE.

    "Ne menţinem mai departe acelaşi punct de vedere, că va fi o creştere economică aşa cum am prognozat", a declarat Teodorovici. "Istoria ne arată că noi am avut dreptate de-a lungul timpului", a fost concluzia ministrului de finanţe.

    Ultimele estimări ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză arată că Produsul Intern Brut va creşte cu 5,5% în 2018 faţă de anul precedent, va accelera până la 5,7% în 2019 şi 2020 şi va avansa cu 5% în 2021 şi 2022.

    Diferenţele sunt semnificative faţă de cele ale organizaţiilor internaţionale (vezi graficul 2).

    În curând vom afla cât de realist este optimismul autorităţilor guvernamentale.


    Opinia cititorului: 4
    1.   fără titlu
    mesaj trimis de anonim în data de 09.11.2018, 09:27

    UE si-a redus estimarile pt "conditii normale de lucru". Daca apare vreo recesiune intr-o parte importanta a economiei mondiale din cauza aprecierii dolarului, din cauza conflictelor comerciale SUA-China , SUA- UE (Germania) , din cauza Brexit-ului etc lucrurile vor evolua mult , mult mai rau .

    1.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
    mesaj trimis de anonim în data de 09.11.2018, 10:01

    Ha, ha, ha!

    Bai, Dan Voiculescu, nici acum nu-i vorba despre Dancila?! 

    2.   fără titlu
    mesaj trimis de anonim în data de 09.11.2018, 23:24

    Drastic? De ce? 0,9% nu e mare lucru pt. țărănoii din spațiul zis...mioritic!:)))

    3.   fără titlu
    mesaj trimis de Cris în data de 10.11.2018, 08:14

    Salariile trebuie sa creasca peste productivitate, reducand astfel din marja de profit a capitalistilor, determinandu-i astfel sa devina mult mai responsabili fata de capitalul uman, remunerat, pana in prezent, cel mai slab din UE.

    Articole din aceeaşi secţiune

    Macroeconomie

    Călin RecheaCreditul ieftin, o piedică insurmontabilă în calea dezvoltării economice sustenabile?3
    19 apr. Călin Rechea


    MACRO NEWSLETTER-19 Aprilie 2019
    19 apr.


    TEODOROVICI: "Din a doua parte a anului, ne vom împrumuta pentru anii care urmează"5
    18 apr. T.T.


    MACRO NEWSLETTER 18 Aprilie 2019
    18 apr.


    MACRO NEWSLETTER-17 Aprilie 2019
    17 apr.


    Călin RecheaPână când va mai fi tolerată independenţa fără responsabilitate a băncilor centrale?1
    17 apr. Călin Rechea


    "Plafon" pentru convorbirile către ţările din SEE
    16 apr.


    MACRO NEWSLETTER-16 Aprilie 2019
    16 apr.


    Santander vrea să devină unic acţionar al diviziei sale din Mexic
    15 apr. A.V.


    MACRO NEWSLETTER-15 Aprilie 2019
    15 apr.





    <<
    Back
    Accesează
    versiunea desktop

    Copyright MetaRing © 2003-2019.
    Toate drepturile rezervate.

    Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.