Comuna Săcălaz a organizat un referendum împotriva fracturării hidraulice

17 mar. 2015 Companii-Afaceri
Elena Deacu

Comuna Săcălaz, din judeţul Timiş, a devenit cea de-a patra comună din România unde s-a organizat un referendum local pe tema exploatării hidrocarburilor neconvenţionale, aceasta fiind refuzată printr-o majoritate covârşitoare de 97,24%.

Referendumul de la Săcălaz a devenit, astfel, cel de-al doilea referendum pe acelaşi subiect din ţară care a întrunit pragul necesar validării, după cel din decembrie 2012, de la Costineşti. Organizarea referendumului a fost iniţiată de un grup de consilieri, cu sprijinul Asociaţiei Pro Mediu Timiş.

Astfel, duminică 15 martie, din totalul de 2144 de persoane care s-au prezentat la urne la Săcălaz, o majoritate zdrobitoare de 97,24% (2085 de votanţi) a spus "Nu" fracturării hidraulice. "Da" au răspuns doar 26 de votanţi, reprezentând 1,21% din cei prezenţi la vot, 33 de voturi fiind anulate. Întrebarea la care au avut de răspuns localnicii din Săcălaz a fost reformulată, după ce întrebarea, în prima ei variantă, destul de neexplicită, a fost reformulată de iniţiatori, după blocarea temporară a referendumului, la începutul lunii februarie. Astfel, locuitorii din Săcălaz au avut de răspuns la întrebarea: "Sunteti de acord ca exploatarea resurselor prin fracturare hidraulică, care poate dăuna sănătăţii şi vieţii oamenilor, florei şi faunei, să aibă loc în comuna dumneavoastră?"

Datorită modificării recente a pragului pentru validarea referendumurilor, prezenţa de 31,2% transformă referendumul de la Săcălaz într-unului valid (noul pragul de validare a unui referendum a fost coborât de la 50%+1 la 30%, începând cu decembrie 2014 ). Rezultatul a fost dus luni la Judecătoria Timişoara, care le va comunica Autorităţii Electorale Permanente, urmând ca aceasta să decidă dacă referendumul va fi validat.

Asociaţia Pro Mediu Timiş a susţinut iniţiativa consilierilor locali prin informarea săcălăzenilor asupra pericolelor de mediu ce implică fracturarea hidraulică, dar mai ales prin promovarea referendumului şi chemarea localnicilor la vot (cu ajutorul afişelor, flyerelor, dar şi prin promovarea în stradă). Din partea Asociaţiei Pro Mediu Timiş au participat, la alegeri, 13 voluntari, cu roluri de observator, pe întreg parcursul orarului de votare.

"A fost o victorie incredibilă a cetăţenilor din comuna Săcălaz, cetăţeni care, pentru prea mult timp, nu au avut nicio putere de decizie. Cetăţeni care s-au informat, au înţeles pericolele fracturării hidraulice, şi au decis că această metodă nu poate avea loc în comunitatea lor. Este o premieră în vestul ţării. Sperăm să creeze un precedent pentru celelalte localităţi care se luptă, unele de ani de zile, cu companiile de prospecţiuni", a declarat Amandi-Bianka Budai, preşedintele Asociaţiei Pro Mediu Timiş.

Rezultatul referendumului se va transforma într-o hotărâre de consiliu local, prin care li se va interzice companiilor de prospecţiuni explorarea şi exploatarea gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice, pe raza comunei Săcălaz. Practic, o decizie specifică democraţiei participative deschide calea pentru o iniţiativă legislativă a autorităţii locale. De fapt, prin referendum, se urmăreşte stoparea oricăror activităţi pertoliere în localitate, încă din faza de prospecţiuni, care au fost cele care au declanşat nemulţumirea iniţială a oamenilor, care durează deja de peste doi ani, ducând, ulterior, la soluţia organizării referendumului.

Dacă Autoritatea Electorală Permanentă validează rezultatele referendumului de duminică, Săcălazul ar deveni, după Costineşti, cea de-a doua comună din România în care un referendum de interzicere a fracturării hidraulice este valid. Rămâne de văzut care va fi impactul acestei decizii atât la nivel local, cât şi la nivel naţional.

Până acum, la nivel naţional, pe lângă referendum, comunităţile au încercat să blocheze fracturarea hidraulică şi prin alte mijloace juridico-administrative aflate la dispoziţia lor, şi anume prin hotărâri de consiliu local de interzicere a fracturării hidraulice. Guvernul a ripostat, atacând în instanţă aceste HCL-uri, invocând un argument care poate fi uşor atacat, acela că resursele subsolului sunt ale statului, care este singurul care hotărăşte asupra exploatării lor: se poate invoca contraargumentul că aceste comunităţi nu se opun exploatării resurselor, ci tehnologiei lor de exploatare, statul fiind astfel nevoit să producă dovezi clare că fracturarea hidraulică nu este periculoasă pentru mediu şi oameni, iar acest lucru este practic imposibil de dovedit de către guvern, dacă instanţa ar analiza multitudinea de studii care dovedesc tipurile multiple de impact asupra mediului şi sănătăţii umane.

Rezultatul referendumului de la Săcălaz reprezintă încă o victorie a societăţii civile, deşi practica dovedeşte că autorităţile din România continuă să dispreţuiască în continuare voinţa cetăţenilor, invocând interpretări tendenţioase ale legilor, pentru a favoriza companiile petroliere. Cert este faptul că, cu cât mai multe localităţi precum Săcălazul vor dori să îşi exercite acest drept specific democraţiei participative, cu atât se va intensifica presiunea pe autorităţi pe tema gazelor de şist şi a fracturării hidraulice.

Cum 2013 şi 2014 au consacrat zona Vasluiului ca vârf de lance al luptei antifracturare, în 2015 focusul luptei împotriva fracturării hidraulice pare să se mute către zona de vest a ţării, oamenii de aici părând foarte determinaţi să nu mai permită autorităţilor să îi umilească precum au făcut în cazul Pungeştiului. Mobilizarea exemplară de la Săcălaz, împreună cu alte revolte din judeţul Timiş (Dudeştii Vechi, Beba Veche), dar şi cu cele din judeţul Arad şi Bihor, arată clar o opoziţie foarte puternică împotriva gazelor de şist şi în Vestul ţării, chiar mai puternică şi mai organizată decât în Moldova, ce vine încă odată să infirme acuzaţiile că protestele de la Pungeşti şi Bărlad ar fi fost sprijinite de Rusia, cu atât mai mult cu cât compania NIS, subsidiara sârbă a Gazprom, deţine mai multe perimetre în Câmpia de Vest.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Companii-Afaceri

Traian Bădulescu: "Cei mai mulţi români petrec weekend-urile în destinaţii autohtone"
16 iul.


Mediul rural, fără asistenţă medicală de urgenţă
16 iul. George Marinescu


"Metro" nu vrea să vândă lanţul "Real"
16 iul.


MINISTRUL DELEGAT PENTRU AFACERI EUROPENE, VICTOR NEGRESCU:"Este normal ca fiecare agricultor din UE să beneficieze de sprijin similar"
16 iul.


ÎN PRIMELE CINCI LUNI DIN 2018INS: "Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut cu 1,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2017"
16 iul. Ramona Radu, Vlad Dobrea


LAURENŢIU BACIU, LAPAR:"Numai 15% din suprafaţa agricolă a ţării este irigată"
16 iul. Ramona Radu


Rusia şi OPEC, gata să majoreze producţia de petrol dacă piaţa o va cere
16 iul.


"Transelectrica" a atribuit un contract de 10 milioane euro pentru retehnologizarea staţiei Medgidia Sud
16 iul.


România şi Franţa, parteneri în domeniul aeronautic
15 iul. A.M.


Fuziunea între Alstom şi Siemens anchetată de UE
14 iul. V.D.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.