Costurile de finanţare pe termen lung ale statului au scăzut cu peste 22%, în 2020

21 sep. Macroeconomie
Mihai Gongoroi
Costurile de finanţare pe termen lung ale statului au scăzut cu peste 22%, în 2020

Costurile de finanţare pe termen lung ale statului au scăzut cu 22,4% în acest an, arată într-un raport de analiză Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Potrivit acestuia, rata de dobândă pe scadenţa 10 ani a scăzut în ultima săptămână până la 3,42%, minimul din luna ianuarie 2017 încoace. Per total, curba randamentelor la titlurile de stat în lei ale României s-a deplasat în jos în medie cu şapte puncte de bază săptămâna trecută.

La baza evoluţiei randamentelor la titlurile de stat stă atât ameliorarea percepţiei de risc suveran, aspect reflectat de declinul indicatorului credit default swap spre minimul din aprilie, cât şi reducerile de dobândă-cheie pe care le-a operat Banca Naţională a României (BNR). Rata de dobândă la 10 ani a explodat la 6% în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare cauzate de Covid, pe fondul gripării pieţei de datorie, ceea ce a dus la scăderea dobânzii-cheie din martie decisă de banca centrală pentru deblocarea licitaţiilor.

Evoluţia din ultima săptămână este pusă de Rădulescu pe seama semnalelor de intrare în ciclul economic post-pandemie, coroborate cu ameliorarea percepţiei de risc pe plan intern şi cu climatul din pieţele financiare externe.

La rândul lor, analiştii BCR arată că "randamentele obligaţiunilor guvernamentale în lei au scăzut în ultima săptămână cu o mişcare mai amplă pe segmentul lung unde este şi o prezenţă mai mare a investitorilor nerezidenţi".

Potrivit acestora, curba randamentelor (graficul care reflectă, la un moment dat, ratele de dobândă la titlurile de stat, pe piaţa secundară, pe toate scadenţele) în lei s-a aplatizat şi mai mult, diferenţa dintre randamentele la 10 ani şi cele la 3 ani scăzând spre 50 de puncte de bază de la 60 la începutul lunii.

Vineri, Ministerul de Finanţe a emis obligaţiuni cu scadenţa în 2025 în valoare de 1,153 miliarde lei, de aproape trei ori mai mult decât valoarea anunţată în prospectul de emisiune, adică 400 milioane lei, la un randament mediu de 3,23%. Cererea investitorilor a fost foarte ridicată, la 1,7 miliarde lei. Dobânda la care s-a împrumutat vineri Ministerul de Finanţe a fost cu şase puncte de bază mai mică decât cea de la licitaţia similară anterioară organizată la începutul acestei luni.

"Optimismul investitorilor s-a resimţit în ultimele zile şi pe piaţa secundară a obligaţiunilor de stat în lei unde randamentele au scăzut mai ales pe segmentul lung, în urma cumpărărilor efectuate şi de nerezidenţi care sunt activi pe această zonă a pieţei", mai spun analiştii BCR.

Este de aşteptat însă ca ratele de dobândă la emisiunile trezoreriei să rămână însă la niveluri elevate dacă deficitele bugetare şi implicit cererea pentru credite vor rămâne ridicate în 2021 şi 2022, având în vedere posibilitatea implementării de noi majorări de cheltuieli permanente.

Analiştii BT Asset Management semnalează de altfel într-un raport apariţia unui "val de iniţiative legislative cu impact major pe buget: creşterea pensiilor cu 40% (vs. 14%- din septembrie va intra din nou la vot în Parlament; stimulente pentru personalul didactic legate de Covid; majorarea salariilor din educaţie începând din septembrie; creştere a cheltuielilor cu beneficii sociale din 2021".

Factorul politic instabil, deciziile de creştere a anumitor categorii de cheltuieli publice sociale sau incertitudinea legată de procentele aferente acestora din urmă într-un an macro şi cu o execuţie bugetară extrem de nefavorabile pot genera pe termen scurt în această toamnă o relativă volatilitate sau aversiune la risc pe titlurile de stat. 

Nivelul dobânzilor este relevant mai ales pentru România în condiţiile în care plăţile guvernului în contul datoriei emise au tot crescut în ultimii ani pe fondul creşterilor de cheltuieli bugetare din împrumuturi operate de guvernele PSD. Anul acesta, doar plăţile în contul plăţii dobânzilor şi rambursării împrumuturilor se ridică la circa 49 miliarde de lei. Suma este de aşteptat să crească în următorii ani după ce guvernul PNL a dus anul trecut deficitul la 4,6%, iar anul acesta criza Covid a ridicat necesarul de finanţare (din rectificarea bugetară recentă - deficit de 91 miliarde de lei + plata datoriei de 48 miliarde de lei) al statului român la circa 139 de miliarde de lei, circa 13% din PIB.

De menţionat datele economice publicate săptămâna trecută: comenzile noi în industria prelucrătoare au continuat să scadă în iulie, dar cu un ritm în atenuare; pe de altă parte, dinamica lunară a industriei (producţia industrială) a fost pozitivă pentru a treia lună consecutiv în iulie (a crescut însă sub estimări şi e cu aproximativ 8% sub nivelul de la final de 2019), perioadă în care construcţiile au accelerat la 12,2% an/an (maximul din martie); totodată, deficitul de cont curent s-a ajustat cu 19,5% an/an la 4,9 miliarde de euro în primele şapte luni din 2020; de asemenea, investiţiile străine directe s-au ameliorat în iulie; pe de altă parte, datoria externă totală s-a majorat cu 9,1% year-to-date la 115,5 miliarde de euro la şapte luni.

Săptămâna trecută Ministerul de Finanţe s-a mai împrumutat cu 250,7 milioane de lei prin titluri scadente în octombrie 2030 la un cost mediu anual de 3,85%. Săptămâna asta, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri săptămâna viitoare, scadente în octombrie 2023 (575 milioane de lei) şi ianuarie 2028 (230 milioane de lei).

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

DAN ARMEANU, ASF:"Activele sistemului de pensii private au depăşit 14 miliarde de euro"
23 oct. A.P.


Guvernul a aprobat eşalonarea datoriilor restante de la declanşarea stării de urgenţă
23 oct. G.U.


LA DOAR 10 MINUTE DE LA LANSAREA APLICAŢIEI7.000 de IMM-uri au aplicat să acceseze granturile pentru capital de lucru1
23 oct.


Călin RecheaEconomiile emergente au intrat sub spectrul "buclei distrugerii" dintre bănci şi state
23 oct. Călin Rechea


IMM-urile, în prima linie pe frontul pandemiei21
23 oct. Emilia Olescu


MATTHEW SHERWOOD, ECONOMIST:"România va reveni la nivelul economic pre-criză în 2022"
23 oct. M.G.


MACRO NEWSLETTER 23 Octombrie 2020
23 oct.


ÎNCEPĂND DE ASTĂZIGranturile pentru capital de lucru pot fi accesate
22 oct. G.U.


MACRO NEWSLETTER 22 Octombrie 2020 P
22 oct.


DANA DIMA DEMETRIAN, BCR:"La nivel de grup avem cea mai scăzută rată de default din piaţă"
22 oct. Mihai Gongoroi





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.