DE LA IGNORARE, LA COMUNICARE

Bancherii îi cerşesc senatorului Daniel Zamfir să dialogheze 31

13 mar. Bănci-Asigurări
Emilia Olescu
Bancherii îi cerşesc senatorului Daniel Zamfir să dialogheze

Sergiu Manea, BCR: "Suntem gata la orice tip de dialog cu legiuitorul"

Bancherii cer extinderea cu 60 de zile a termenelor stabilite pentru depunerea amendamentelor la proiectele lui Zamfir

Iniţiativele legislative intră, astăzi, în dezbatere la comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor

Plafonarea dobânzilor şi retractul litigios - avizate favorabil de deputaţii de la Comisia pentru industrii 

Actualizare 12:55 Discuţiile pe marginea celor două legi s-au încheiat

----------

Actualizare 12:52 În Comisia de industrii au început discuţiile pe marginea proiectului privind retractul litigios

Şi acest proiect a primit aviz favorabil.

Discuţiile pe marginea celor două legi s-au incheiat.

----------

Actualizare 12:45 Deputaţii din Comisia de industrii au dat aviz pozitiv proiectului de lege privind plafonarea dobânzilor

Iniţiativa legislativă merge spre dezbatere în comisia juridică.

---------

Actualizare 12:40 Parlamentarii continuă să se contrazică.

Iulian Iancu: "Nu am mai avut niciodată o situaţie atât de încordată şi conflictuală în această comisie".

------------

Actualizare 12:20 Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de industrii, propune amânarea cu o săptămână a votului pe acest proiect, pentru analizarea studiului comandat de bănci.

Iulian Iancu a declarat în cadrul dezbaterii de astăzi: "Am decăzut foarte mult, ca ţară, în ultimii ani. Nici măcar Bulgaria nu mai este un reper pentru noi. De ce suntem aici? De ce simţim nevoia de reglementare? Nu cumva s-a creat un dezechilibru? (...) Dumneavoastră (n.r. bancherii) să va dezbrăcaţi de haina aceasta a partizanatului şi să veniţi în sprijinul rezolvării situaţiei".

-----------

Actualizare 12:00 Se încing spiritele în şedinţa de la Comisia de industrii

Parlamentarii se contrazic vehement pe marginea proiectului de lege.

-----------

Actualizare 11:40 Laura Chiriac, ALB: "Acest proiect nu poate fi aprobat în această formă, stabilirea unui plafon trebuie facută ţinând seama de toate produsele financiare, care sunt de foarte multe tipuri".

-----------

Actualizare 11:36 Adriana Ahciarliu, preşedintele Patronatului Creditului IFN, subliniază că împrumuturile acordate de instituţiile non bancare se dau pe termen scurt, de mai puţin de o luna spre exemplu.

În viziunea sa, percepţia unei DAE, care ajunge la mii la sută, extrapolând dobânda pe termen scurt la o perioadă de un an, este greşită.

La rândul său, Bogdan Preda, secretarul general al Consiliul Patronatlor Bancare din România a afirmat: "Nu am fost lăsaţi să vorbim până acum. Este prima dată când suntem lăsaţi sa ne exprimăm punctul de vedere. Nu poţi sa compari dobânzile bancare cu cele ale IFN-urilor".

-----------

Actualizare 11:30 Senatorul Daniel Zamfir îi răspunde preşedintelui ARB, cu privire la practica băncilor comerciale din ţara noastră

Daniel Zamfir afirmă că băncile iau depozite cu dobânzi de 1% şi dau credite cu peste 6% dobândă, banii din depozite fiind utilizaţi pentru creditare.

-----------

Actualizare 11:15 Florin Dănescu, ARB: "În nicio ţară din UE dobânda de piaţă nu este legată de dobânda Băncii Naţionale".

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor a declarat astăzi că nicio ţară membră a Uniunii Europene nu a propus lege a plafonării dobânzilor, precum cea aflată astăzi în dezbatere la Parlament

Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor a declarat în cadrul dezbaterii: În nicio ţară din UE dobânda de piaţă nu este legată de dobânda Băncii Naţionale. 14 state din 28 nu au o lege în acest sens, 10 ţări raportează dobânda la o medie a pieţei, iar 4 dintre ele au o abordare exogenă, raportând dobânzile băncilor la unele dobânzi cheie, dar nu la dobânda băncii centrale. Şi aceste bănci fac referire doar la unele produse, astfel că nicio ţară europeană nu are o lege similară cu cea care se află în dezbatere la noi".

Reprezentantul ARB susţine că plafonarea dobânzilor va conduce, printre altele, la creşterea inflaţiei, la restrângerea pieţei creditului, la majorarea costurilor de creditare şi la reducerea dobânzilor la depozite. Dănescu a subliniat că randamentul capitalului în sectorul nostru bancar a fost de 3,5%, în ultimii 10 ani, intermedierea financiară din România fiind cea mai scăzută din UE.

-----------------

Actualizare 11:00 Daniel Zamfir: "Dobânda anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în ţara noastră este 6,10%"

Dezbaterea pe marginea proiectului privind plafonarea dobânzilor a început.

Senatorul Daniel Zamfir prezintă textul iniţiativei. Parlamentarul subliniază că în alte ţări există dobânzi limitate.

Daniel Zamfir evidenţiază că dobânda anuală efectivă în UE este 1,73%, iar în ţara noastră este 6,10%. "Costurile plătite de clienţi se reflectă în profiturile băncilor, care sunt pe măsură. Avem de departe cel mai mare cost de creditare din UE", a precizat liberalul.

Senatorul menţionează ca dobânzile IFN-urilor ajung la niveluri exorbitante.

------------

Actualizare 10:25 Avocatul Gheorghe Piperea reacţionează la afirmaţiile bancherilor privind plafonarea dobânzilor

Gheorghe Piperea scrie, într-o postare pe pagina sa de Facebook: "Azi se discută în Camera Deputaţilor legea plafonarii DAE la creditele bancare. Sfat din partea mea pentru bancheri şi pentru asociaţiile lor de lobby: acceptaţi legea aşa cum este şi promovaţi-o".

Totodată, Piperea enumeră o serie de măsuri privind reformarea sistemului bancar:

"(i) debarasaţi-va de banksteri;

(ii) renunţaţi la practicile voastre cartelare prin care ţineţi artificial dobânzile la depozite la niveluri ridicole şi dobânzile la credite şi comisioanele la operaţiuni la niveluri ameţitoare;

(iii) creditaţi economia şi nu statul;

(iv) ţintiţi populaţia cu venituri decente pentru a putea susţine ratele la creditele acordate de voi, şi nu populaţia cu venituri reduse sau persoanele vulnerabile, că să nu puneţi deponenţii în pericol de a-şi pierde economiile prin falimentul vostru;

(v) nu va mai mătrăşiţi clientela trecându-i automat în Biroul de credit pentru datorii de 100 de lei sau pentru tupeul de a va da în judecată ori de a va notifica pentru darea în plata a imobilului ipotecat;

(vi) renunţaţi la comportamentul iresponsabil de a urmări cu orice preţ profitul de cazino, prin abuz de putere economică, reclamă mincinoasă şi înşelătorie; e calea sigură către pieirea voastră şi distrugerea economiilor populaţiei;

(vii) abandonaţi ideea seminariilor în care "pregătiţi" profesional judecătorii din litigiile voastre cu consumatorii şi ideea de a face mediere în astfel de litigii prin avocaţîi voştri; va compromiteţi şi compromiteţi ideea de justiţie;

(viii) renunţaţi la evaziunea fiscală camuflată sub coafură contabila a optimizării fiscale;

(ix) nu mai cumpăraţi indulgenţă mass-media, bunăvoinţa politicienilor şi a tehnocratilor şi suportul "ştiinţific" al analiştilor; ca şi troll-ii bancari, aceştia vor fi primi care va vor abandona în favoarea celor care, inexorabil, va vor înlocui şi vor vrea să cumpere aceeaşi indulgenţă şi acelaşi suport; nu pot există două săbii în aceeaşi teacă;

(x) încetaţi presiunea şi şantajul emoţional menit a determina statul, instituţiile internaţionale şi ong-urile plătite să va ajute şi să va salveze ori de câte ori traversaţi o criză; altfel, dovediţi că nu v-aţi desprins niciodată de ideologia comunistă şi de bolsevismul infantile".

Avocatul îşi argumentează opiniile, oferind ca exemplu companiile IT care intră pe piaţa bancară, precum şi fenomenul "shadow banking"

"De ce trebuie să faceţi asta? Iată cel puţin trei motive :

(i) tehnologia blockchain elimină intermedierea între cel ce vrea să vândă şi cel ce vrea să cumpere, deci şi intermedierea bancară; omul inter-conectat nu îşi va mai ţine economiile în bănci şi nu se va mai împrumută la bănci, ci va folosi peer-to-peer lending-ul; afacerile mari vor folosi crowd lending-ul; nimeni nu va mai vrea să îşi facă plăţile cu cardul de credit cu dobânzi de 20-40% pe an;

(ii) Amazon, Facebook şi Google au propriile platforme de încasări şi plăti şi, în curând, vor avea propriile lor instrumente de depozit şi de creditare, care le vor concura puternic pe ale voastre; le mai trebuie un ingredient, încrederea, care se află la un pas de mogulii IT şi la ani lumina de voi; ce credeţi, cu 9 milioane de utilizatori în România şi cu toate obiceiurile curente cunoscute, plus cei mai performanţi (şi periculoşi) algoritmi, vor reuşi mogulii IT să facă acel mic pas?

(iii) creditarea paralelă (shadow banking) ia avant, atingând anul trecut 46 de trilioane de dolari; nu veţi face faţă acestor bancheri ai umbrei".

În cele din urmă, Gheorghe Piperea se întreabă: "Ce va trebuie că să supravietuiti? Exact ceea ce ar trebui să ştiţi să vindeţi, dar aţi uitat de mult, obişnuiţi fiind să va curgă banii din monopolul pe care statul vi l-a făcut cadou şi să fiţi mereu salvaţi de stat de la faliment, pe banii şi chinul nostru: ÎNCREDEREA Cum mai faceţi rost de acest ingredient nagic pe care l-aţi scăpat printre degete? Începeţi prin a citi şi aplică sfaturile de mai sus. Renunţaţi de astăzi la aroganţă şi ipocrizie, acceptând sau chiar îmbunătăţind, în favoarea consumatorilor, legea plafonarii DAE".

----------

Actualizare 10:05 Proiectele de lege iniţiate de Daniel Zamfir urmează să fie dezbătute astăzi în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor

În câteva momente va începe şedinţa în Comisia de industrii şi servicii.

----------

Discursul, dar mai ales tonul bancherilor, pare să se fi schimbat radical, în contextul dezbaterilor ce au loc în Parlament pe marginea proiectelor legislative cu efect în sectorul financiar, iniţiate de senatorul liberal Daniel Zamfir.

Dacă până acum cei care solicitau comunicare în acest domeniu erau clienţii băncilor, care au cerut în numeroase ocazii reprezentanţilor instituţiilor de credit să îi asculte, ieri, şefii asociaţiilor bancare de la noi au cerut, la unison, parlamentarilor să îi asculte.

"Această manifestare este o invitaţie la dialog", a spus Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), în cadrul unei conferinţe în care au fost prezentate efectele iniţiativelor lui Zamfir asupra economiei în general şi sistemului bancar, în particular.

Proiectele de lege luate în discuţie vizează plafonarea dobânzilor la 18% pentru creditele de consum şi la de 2,5 ori mai mult decât dobânda cheie pentru cele ipotecare şi imobiliare, anularea caracterului de titlu executor pe care îl au contractele de credit şi limitarea valorii la care debitorul îşi poate recupera locuinţa de la recuperator la cel mult dublul preţului la care acesta din urmă a cumpărat casa de la bancă.

Bancherii susţin că, dacă aceste iniţiative legislative vor fi adoptate în forma actuală, atunci efectele negative asupra sistemului bancar, dar şi asupra economiei şi consumatorilor vor fi însemnate.

"Preţul este direct proporţional cu riscul, iar odată limitat preţul, se limitează universul celor care se califică la riscul respectiv", a menţionat Sergiu Oprescu, adăugând că perdanţii sunt în principal clienţii de bună credinţă.

În opinia lui Sergiu Manea, preşedintele Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR) şi CEO BCR, "scopul declarat al acestor iniţiative legislative, respectiv protejarea consumatorilor de un preţ al creditului care conduce la rate absolut necontrolate este legitim şi corect". Şeful CPBR se întreabă cum ar trebui puse în operă aceste deziderate "într-un mod efectiv şi nu punitiv, pentru că modul în care se doreşte acum să se facă acest lucru va avea efecte adverse".

Sergiu Manea a completat: "Suntem gata la orice tip de dialog cu legiuitorul, astfel încât să lucrăm împreună şi să îndeplinim dezideratele într-un mod clar, coerent şi sustenabil".

Conform bancherului, în acest moment nu există o poziţie a industriei privind o limitare a dobânzilor: "Poziţia mea instinctivă este că nu cred că acum există motivaţia unui «cut», ci că prin responsabilitate şi dialog putem creşte intermedierea financiară. Cred că acest multiplicator trebuie legat de un indicator endogen care să nu afecteze libera formare a preţurilor, nu de unul fix, cum este dobânda cheie".

Beneficiile celor trei proiecte de lege sunt limitate, iar efectele negative în domeniul creditării sunt majore, apreciază Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

În acest context, reprezentanţii sectorului bancar solicită extinderea cu 60 de zile a termenelor propuse iniţial pentru dezbaterea aprofundată a impactului proiectelor de legi privind plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate. "Comunitatea bancară este profund îngrijorată de consecinţele preponderent negative, atât asupra consumatorilor, cât şi asupra economiei, ce ar fi generate de potenţiala intrare în vigoare a celor trei iniţiative legislative care se află în diferite stadii de dezbatere", arată un comunicat comun al celor două asociaţii bancare.

KPMG: "Adoptarea proiectelor de lege va conduce la încetinirea creşterii economice, la scăderea consumului şi a investiţiilor, precum şi la diminuarea veniturilor la bugetul de stat"

ARB şi CPBR au comandat către KPMG un studiu al efectelor pe care le-ar avea adoptarea celor trei texte de lege.

Printre altele, studiul relevă faptul că, atât impactul individual, cât şi cel cumulat al proiectelor de lege aflate în discuţie ar putea conduce la încetinirea creşterii economice, la scăderea consumului şi a investiţiilor, precum şi la diminuarea veniturilor la bugetul de stat, conform comunicatului industriei, care subliniază: "Principalele efecte cuprinse în studiul de impact sunt reprezentate de:

- Înăsprirea condiţiilor de creditare/reducerea creditării cu impact direct asupra reducerii consumului (achiziţii de locuinţe, bunuri de folosinţă îndelungată şi bunuri de larg consum) şi a avuţiei nete a populaţiei;

- Reducerea creditării pentru achiziţia de locuinţe poate creşte presiunea asupra pieţei imobiliare;

- Adâncirea diferenţelor dintre clasele sociale;

- Alterarea comportamentului la plată al consumatorilor;

- Reducerea accesului la creditare al populaţiei, cu potenţial de propagare la nivelul de ansamblu al economiei - cu beneficii limitate în planul protecţiei consumatorilor;

- Limitarea capacităţii instituţiilor de credit de utilizare a cesiunii de creanţă în vederea gestionării nivelului creditelor neperformante, cumulată cu apariţia litigiilor de obţinere a titlului executoriu vor conduce la încărcarea suplimentară a sistemului judiciar;

- Creşterea creditelor neperformante ca urmare a creşterii duratei şi costurilor de recuperare, blocării pieţei secundare şi a modificării comportamentului la plată al debitorilor, ceea ce poate conduce la creşterea riscului de ţară;

- La nivel european există demersuri paralele de îmbunătăţire a cadrului de protecţie a consumatorilor şi de stimulare a soluţionării nivelurilor ridicate de credite neperformante, având în vedere că acestea sunt considerate a reprezenta un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice;

- Reducerea profitabilităţii şi a fondurilor disponibile pentru creditare;

- Lipsa predictibilităţii legislative poate avea consecinţe negative asupra mediului de afaceri şi a investiţiilor.

În cazul propunerilor legislative privind plafonarea dobânzilor şi eliminarea caracterului de titlu executoriu al unui contract de credit, studiul KPMG arată că o potenţială reducere a creditării populaţiei cu 5% ca urmare a diminuării capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa sectorul privat este estimată să conducă la reducerea consumului cu 1,39%, a investiţiilor cu 0,17% şi a PIB cu 1,80%. În cazul propunerii legislative privind limitarea valorii recuperabile a creanţelor cesionate, având în vedere potenţialul de diminuare a capacităţii instituţiilor de credit de a finanţa economia reală, o potenţială reducere a creditării populaţiei şi a agenţilor economici cu 5%, conform estimărilor, poate să conducă la reducerea consumului cu 2,19%, a investiţiilor cu 0,27% şi a PIB cu 2,84%.

În schimb, reducerea ratei creditelor neperformante la un nivel de 3% ar putea genera pentru instituţiile de credit capital suplimentar de 6,3 miliarde lei, care ar putea susţine un volum de credite suplimentar de 47 miliarde lei".

Nivelul ridicat al neperformanţei ar creşte riscul de ţară, putând ajunge şi la separarea şi reorientarea investiţiilor străine, este de părere Angela Manolache, partener KPMG, considerând că aplicarea legilor în discuţie ar afecta stabilitatea băncilor şi ar conduce la ieşiri de capital din zona financiară, reducând concurenţa la nivelul sectorului.

Un simplu multiplicator nu serveşte scopului avut în vedere, ci îngreunează activitatea, conform domniei sale, care subliniază că definirea şi aplicarea unui sistem de limitare a ratelor dobânzii este un proces complex, ce necesită monitorizare şi reevaluare permanentă.

KPMG: "Limitarea valorii pe care băncile o pot recupera după cesionarea creanţelor va bloca piaţa secundară a creditului"

Unele bănci ar putea chiar să renunţe complet la acordarea de credite, dacă nu vor putea acoperi costurile de creditare, avertizează reprezentantul KPMG, menţionând că am putea asista la o reorientare a creditelor în valută.

Potrivit doamnei Manolache, consumatorii ar putea să se confrunte cu o limitare a gamei de servicii financiare oferite de instituţiile de credit, unele bănci putând să nu mai prelungească, pentru anumiţi clienţi, produsele de tip revolving, cum sunt cardurile de credit şi overdraft-urile, sau ar putea să decidă să renunţe la acordarea de perioade de graţie la plata dobânzii pentru cardurile de credit sau la furnizarea de servicii conexe cu costuri zero.

De asemenea, produse de creditare precum creditele cu dobândă fixă pe o perioadă mai îndelungată de timp ar putea fi retrase complet din oferta băncilor, potrivit studiului KPMG.

Printre altele, propunerile legislative generează incertitudini cu privire la perspectivele de profitabilitate ale instituţiilor de credit şi determină creşterea cerinţelor de capital, ca urmare a limitării veniturilor şi creşterii provizioanelor şi a costurilor interne.

Studiul KPMG mai arată că limitarea valorii pe care băncile o pot recupera de la clienţi după cesionarea creanţelor va bloca piaţa secundară a creditului, ceea ce va conduce la creşterea gradului de neperformante. Cercetarea arată: "Volumul ridicat al creditelor neperformante la nivelul UE (...) este considerat de autorităţile europene un risc la adresa stabilităţii financiare şi a creşterii economice. România a avut una din cele mai ridicate rate a creditelor neperformante din UE, reuşind însă o reducere accelerată a acesteia, de la un nivel maxim de 22,26% în martie 2014 la 6,40% în decembrie 2017". Conform lucrării, vânzările de credite neperformante din perioada 2014 - 2017 au contribuit la reducerea ratei creditelor neperformante cu circa 7 puncte rocentuale, complementând măsurile luate pe linie de reglementare.

Plafonarea dobânzilor şi limitarea valorii pe care o poate recupera banca în urma unei creanţe cesionate au fost aprobate în Senat şi urmează să fie dezbătute în Camera Deputaţilor, care este for decizional, cea din urmă fiind deja pusă pe ordinea de zi de astăzi a Comisiei pentru industrii şi servicii. Daniel Zamfir estimează că, până la finalul acestei luni, iniţiativele sale vor fi votate şi de deputaţi.

Între timp, comisiile reunite (economică şi de buget) din Senat vor dezbate, astăzi, proiectele legislative privind leasingul şi titlurile executorii.

KPMG nu garantează că informaţiile prezentate în studiu răspund obiectivelor oricărei terţe părţi, alta decât ARB şi CPBR 

"KPMG nu garantează că informaţiile prezentate în studiu răspund obiectivelor oricărei terţe părţi, alta decât ARB şiCPBR", se arată la finalul lucrării comandate de bănci, reprezentanţii KPMG arătând că "nu datorează şi nu acceptă nicio obligaţie faţă de terţele părţi care au acces la studiu" şi că "nu va fi ţinută răspunzătoare pentru nicio pierdere, daună sau cheltuială de orice natură cauzată de utilizarea de către terţe părţi a studiului, a informaţiilor cuprinse în acesta sau a declaraţiilor emise în legătură cu acesta sau care sunt în alt fel o consecinţă a accesului terţelor părţi la studiu": "Dacă orice terţă parte doreşte să se bazeze pe studiu şi pe declaraţiile formulate de KPMG în legătură cu acestea, va face acest lucru exclusiv pe riscul său".


Opinia cititorului: 31
1.   fără titlu
mesaj trimis de Pop Augustin în data de 13.03.2018, 00:51

E bine ca ziceti de astia ca cersesc dialog. Dar consumatorii condusi de un (mesaj eliminat conform regulamentului) care se aruncau pe pereti si urlau ca din gura de sarpe sa le plateasca ratele nu cerseau? Uite ca tribunalele le trantesc dosarele pe banda rulanta. Deci legal vorbind speculatorii sunt buni de plata, asa ca aia care erau injurati cand spuneau ca dupa litera legii consumatorii trebuie sa plateasca aveau dreptate.

1.1.   alo, moashtele? (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de Fantoma lui Barba Neagra în data de 13.03.2018, 11:14

Bre, mata iar n-ai luat Bilomagu.... Cum ticlahzaul tau sa fii tu Pop Augustin, ca ala se facu moashte demult.... Fu tot haiduc asa ca matale si in urma impactului cu aia din Utah, sfarsi prin a se face miner. Acu sapa in adancuri si miroase florile de la radacina. Abia astept sa te cunosc si pe matale. Hai, te-am pupat din Salt Lake City, saracule!

1.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 20:41

După plafonare ai să te plafonezi și tu.

2.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 02:49

Acum Zamfir nu mai este "instalatorul", netrebnicilor? Radulescu,Oanta,Preda,Cojocaru si disparutul din peisaj Olteanu? Groningen, Manea.Mustelor! Hai, milogiti-va! "Mai dati-ne 60 de zileeeee, va rugam!"

2.1.   Instalator (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de Un guru în data de 13.03.2018, 13:53

Ba este.Instalator de legi care incurca conductele bancare :) Altfel iar ar face bancherii doar ce vor si consecintele le stim.

3.   Intrebare
mesaj trimis de Nume în data de 13.03.2018, 05:21

Am o nelămurire. Precizez de la început ca nu sunt paralel cu finantele. De spun reprezentanții unor bănci ca au riscuri in creditare ? Daca riscul se materializează intr-o pierdere...., aceasta pierdere nu este recuperată prin deducere din impozitul datorat statului roman ? Cum ar veni ......: riscul este al statului. Așa este ? Am observat asta din discuțiile din presa, nu sunt din domeniu. Deci nu dați cu piatra ...., mai bine explicați.

3.1.   Rectific (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Nume în data de 13.03.2018, 05:23

Sunt paralel cu finantele

3.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 06:15

Pierderea relativa nu se deduce, ci se acopera din profit. N-ai profit, nu acoperi pierderea, esti in pierdere absoluta - din care impozit sa o deduci?

Pierderile se deduc din provizioanele create pentru credite, dar managementul onest nu-si doreste situatia. 

3.3.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.4.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.5.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.6.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.7.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.8.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.9.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.10.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.11.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.12.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

3.13.   Mesaj eliminat conform regulamentului (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 17:55

...

4.   Legea falimentului personal
mesaj trimis de Fara credit în data de 13.03.2018, 07:17

Blocata, temuta, orice argumente sa nu se voteze.

Domu' Ghetan nu suntem prosti !!! 

Daca beneficiile sunt limitate atunci efectele negative cum pot sa fie majore??? Nonsens !!! 

După Kpmg băncile o sa vanda in bănci morcovi la Pinochio ! 

Domnul care vorbește de dialog, dialogul băncilor înseamnă "pumnu'-n gura" ? 

Invitam băncile urlătoare care nu plătesc impozit in tara, nu plătesc salarii decente angajaților un călduros PA! 

Călătorie sprâncenata ! 

Sa nu mai întoarcă capul spre Romania!  

Sa închidă punctele de lucru din tara ca mergem noi in Paris, Berlin, Viena sa luam un credit. 

Daca 8% e credit pentru economia reala ce e ațâța vorbărie?

Creditezi statul 92% atunci tine un punct de lucru in București dintr-o garsoniera, dă-i statului bani si nu ne polua fonic pe noi ! 

5.   O lege necesara
mesaj trimis de Gerula în data de 13.03.2018, 09:07

Pentru Romania, o veste buna , o lege necesara. KPMG ne spune că va scădea considerabil consumul, creșterea economică și veniturile bugetare. Este perfect in regula. În momentul acesta creșterea consumului este nesustenabila pentru Romania. Consumam din import, cursul se duce la vale. Noi trebuie să creștem producția nu consumul.cresterea economică este prea mare, nu ne ajuta, creștem pe datorie. Veniturile bugetare - faptul că acestea scad este un lucru bun. Oricum 50% din buget se fura. Se va fura mai puțin. Pe de altă parte băncile trebuie să crească rapid diferențialul de dobinda. Banii nu trebuie sa băltească in bănci, ci sa circule și să finanțeze economia, firmele, nu populația "inculta" financiar.

6.   plafonarea dobanzii la
mesaj trimis de Alin în data de 13.03.2018, 09:17

de 2,5 ori dob. de referinta a BNR este

prea mare ! Ar trebui sa se legifereze 

un maxim dublu pentru DAE !

musai sa se inchida din banci si sa le scada si salariile ! si asa bancherii tot o sa faca profituri uriase !!! 

7.   pestele de la cap se'mpute!
mesaj trimis de d.i. în data de 13.03.2018, 11:11

ca sa va faceti o idee despre auditorul extern al bancii nationale si, evident despre auditul bancii nationale vedeti cine cine este si cu ce se mananca kpmg!!

8.   pestele de la cap se'mpute!
mesaj trimis de d.i. în data de 13.03.2018, 11:11

ca sa va faceti o idee despre auditorul extern al bancii nationale si, evident despre auditul bancii nationale vedeti cine cine este si cu ce se mananca kpmg!!

9.   Riscul die credit calculat dezavantajos
mesaj trimis de The Brute în data de 13.03.2018, 11:18

prin neimplementarea metodei avansate de abordare in detrimentul celei standard permite o valoare ridicata a activelor ponderate la risc si astfel o micsorare a ratei capitalurilor proprii. Din acest an se foloseste dupa 10 ani die la introducerea in EU si in Romania.... Ce ziceti Doamna Manolache, e bine?

10.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 12:50

Nu s-au schimbat deloc aceste hiene.Se prefac ,sa tragă de timp.

11.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 14:31

First they ignore, then ridicule, then fight you - then you win.

12.   Trebuie sa va hotarati
mesaj trimis de SJC în data de 13.03.2018, 16:13

Astia care promulga, voteaza etc ii numiti hoti, le aprindeti luminile in Piata Universitatii, protestati impotriva lor, ciuma rosie, ii acuzati ca distrug tara etc Acum nu mai sunt hoti sau este dupa cum bate vantul ? FALSILOR !

12.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 12)
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 20:39

Propaganda securistă este bună, dar nu ține de foame.

Creditacilor făcuți de bănci și de propaganda securistă le este mai aproape propriul maț decât lupta mafiei securiste pentru putere pe bază de harneală anticorupție. :) 

13.   Mesaj eliminat conform regulamentului
mesaj trimis de Redacţia în data de 13.03.2018, 18:58

...

14.   Piperosu' zice bine
mesaj trimis de anonim în data de 13.03.2018, 18:58

Goagale sufla in ceafa băncuțelor, of, of!

Danescu nu vrea dobanda de la Bnr ci cea pe care o poate controla cu 2-5 telefoane? 

Articole din aceeaşi secţiune

Bănci-Asigurări

PENTRU CLIENŢII BĂNCII TRANSILVANIA:Metoda de plată Fitbit Pay - disponibilă
17 dec. I.T.


ROBOR la trei luni a stagnat la 3,04%
17 dec. T.T.


PIAŢA VALUTARĂEuro s-a apreciat la 4,6540 lei
17 dec. Teona Tomoiagă


PIAŢA MONETARĂDobânzile la depozitele overnight au scăzut la 1,68%
17 dec. Teona Tomoiagă


MFP: O nouă extragere a bonurilor fiscale, astăzi
15 dec. I.L.


Moody's confirmă ratingurile Alpha Bank România
15 dec. T.I.


Şeful UniCredit nu se aşteaptă la o fuziune până în 2021
14 dec. I.A.


ÎN PRIMELE ZECE LUNI:Datoria externă totală a ţării noastre a crescut
14 dec. P.E.


ÎN PRIMELE 10 LUNI DIN 2018:Deficitul de cont curent s-a majorat cu 51,72%
14 dec. M.I.


ROBOR la trei luni a stagnat la 3,04%
14 dec. P.E.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.