Economia României nu este pregătită pentru o recesiune prelungită în Germania

22 iul. Macroeconomie
Călin Rechea
Economia României nu este pregătită pentru o recesiune prelungită în Germania Călin Rechea

Ultimele date macroeconomice din Germania, alături de indicii încrederii privind evoluţia din următoarele şase luni, au confirmat deteriorarea severă a principalei economii din zona euro, în special la nivelul sectorului indus­trial, care asigură competitivitatea ţării la nivel global.

În acest context a venit şi raportul Institutului de Politică Macroeconomică din Dusseldorf (IMK), care arată că probabilitatea unei recesiuni în Germania a crescut până la 36,6% în iunie 2019, de la 30,9% în luna anterioară.

La estimarea probabilităţii sunt utilizate şi datele privind încrederea inves­titorilor publicate de institutele ZEW şi Ifo, care arată scăderi semnificative în ultimele luni.

Probabilitatea de 36,6% corespunde unui "cod galben de recesiune", după cum se arată în comunicatul de presă de la IMK, în condiţiile în care "codul roşu" este declarat dacă probabilitatea ajunge la cel puţin 70% pentru "a se evita semnalele de recesiune eronate".

Ultimele două recesiuni din Germania s-au înregistrat pe fondul unor probabilităţi semnificativ sub pragul de 70%, conform datelor istorice de la IMK (vezi graficul).

În luna martie 2008, probabilitatea unei recesiuni în următoarele 3 luni a fost de 33,8%, iar în iunie 2008, când economia Germaniei a intrat în Marea Recesiune de la sfârşitul deceniului trecut, a fost de 83,5%. Recesiunea scurtă din T4 2012 - T1 2013 a fost precedată de o probabilitate sub 25%.

Acum, efectele programelor de stimulare monetară ale BCE şi ale celorlalte mari bănci centrale s-au "consumat", cu excepţia exceselor speculative din sectorul construcţiilor, care nu oferă surse de îmbunătăţire a competitivităţii externe.

În aceste condiţii, economiştii şi analiştii financiari au început să-şi reevalueze scenariile de bază pentru evoluţia economiei Germaniei şi Europei.

"Recesiunea prelungită" nu mai este un tabu, iar aceasta este subiectul unei analize recente a lui Patrick Artus, economist-şef al băncii de investiţii Natixis.

În opinia lui Artus, "cele mai afectate ţări vor fi Olanda, Belgia, Austria, Polonia, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Bulgaria şi Cehia".

România a fost inclusă în această listă deoarece "exporturile către Germania reprezintă mai mult de 5% din PIB", după cum scrie economistul francez.

Pentru economia ţării noastre o problemă importantă o reprezintă şi structura sectorului industrial, unde producţia de automobile şi componente auto au o pondere importantă. Mai mult, această structură este rigidă, în condiţiile în care politicile economice din ultimele decade au des­curajat acumularea capitalului la nivelul sectoarelor capabile să asigure creşterea competitivităţii externe.

De ce a adoptat economistul francez ipoteza unei recesiuni prelungite, fără a lăsa loc unei redresări, pe fondul unor noi programe de stimulare monetară?

Deoarece Germania se confruntă acum cu o tendinţă negativă pe termen lung în ceea ce priveşte producţia automobilelor cu motoare clasice, a producţiei din in­dustria chimică şi a producţiei bunurilor de capital.

În ceea ce priveşte automobilele cu motoare cu ardere internă şi industria chimică, producţia din aceste sectoare va cunoaşte scăderi semnificative pe fondul politicilor de mediu adoptate de autorităţile de la Berlin. Declinul producţiei bunurilor de capital se va înregistra ca urmare a scăderii ponderii industriei prelucrătoare la nivelul economiei globale, după cum sus­ţine Artus.

Într-o analiză anterioară, economistul şef de la Natixis a caracterizat declinul activităţii industriale din Germania drept "impresionant", iar cauzele posibile ar putea fi criza din sectorul auto, pierderea competitivităţii, scăderea investiţiilor industriale şi contracţia comerţului global.

O tendinţă similară se înregistrează şi pentru industria prelucrătoare din Franţa, conform analizelor lui Patrick Artus, care subliniază că "aici mediul pentru menţinerea unui sector industrial puternic este negativ".

După ce subliniază că "opinia publică nu va accepta o reducere a salariilor din industria prelucrătoare şi nu mai există spaţiu pentru reducerea taxelor pentru companii", Artus scrie că "singura soluţie pare să fie dezvoltarea industriilor viitorului în Franţa: stocarea energiei (hidrogen), noua generaţie de acumulatori, reţelele inteligente şi altele".

Din păcate, gradul de realism al soluţiilor propuse pare să fie din aceeaşi categorie cu ultima iniţiativă a preşedintelui Macron, de creare a unei forţe spaţiale. Nu, nu este vorba despre faptul că ar fi imposibilă din punct de vedere fizic, ci de faptul că baza economică necesară se "topeşte" într-un ritm accelerat, pe fondul piedicilor insurmontabile ridicate în calea schimbărilor structurale.

"Contracţia industriei europene se apropie", este concluzia ultimelor analize de la Natixis. Cum vor reacţiona autorităţile?

În opinia lui Artus, semnarea unor acorduri de liber schimb s-ar putea dovedi a fi puţin eficientă, în condiţiile în care "asistăm la regionalizarea lanţurilor valorice".

Ar mai fi deprecierea monedei euro, însă reacţiile adverse ar fi deosebit de puternice, în special din partea Statelor Unite, iar o nouă trecere la reducerea dobânzilor de către Federal Reserve ar conduce la aprecierea euro.

Cea mai interesantă opţiune amintită de Patrick Artus este "creşterea competiţiei fiscale şi sociale între ţările europene", astfel încât "pierderea locurilor de muncă să aibă loc în alte ţări".

Economistul de la Natixis califică aceas­tă opţiune drept "periculoasă", în timp ce deprecierea euro şi liberul schimb sunt considerate ineficiente.

Având în vedere că "solidaritatea" europeană este tot mai precară, accentuarea competiţiei fiscale şi sociale între ţările europene se va dovedi nu doar "periculoasă", ci fatală pentru "proiectul european".

Pentru ţara noastră, varianta angajării într-o competiţiei fiscală şi socială are o probabilitate nesemnificativă, având în vedere că autorităţile "noastre" vor asculta fără să crâcnească "indicaţiile" venite de la Bruxelles, chiar dacă acestea contravin interesului naţional.

În condiţiile în care autorităţile monetare şi fiscale de la noi au dovedit că lecţiile crizei trecute nu au fost învăţate, se poate aprecia că economia României nu este pregătită pentru o recesiune prelungită în Germania, iar impactul acesteia ar putea să fie mai mare decât în urmă cu un deceniu, pe fondul unei structuri economice rigide, dominată de o financializare excesivă şi intervenţionism masiv al unui stat capturat de grupuri de interese incapabile să supravieţuiască pieţei libere.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

BERD: Îngrijorările cu privire la statul de drept ar putea afecta creşterea economică în Ungaria şi Polonia
06 dec. M.I.


MACRO NEWSLETTER-06 Decembrie 2019
06 dec.


Afacerile din comerţ au crescut cu 7,1% T3
05 dec. F.D.


MACRO NEWSLETTER 05 Decembrie 2019
05 dec.


DIN IANUARIEMinisterul Muncii propune majorarea salariului minim cu 7,2%
05 dec. A.P.


LUNA NOIEMBRIE FINANCIARĂNoiembrie în cifre
05 dec.


LUNA NOIEMBRIE FINANCIARĂNoiembrie - un nou preşedinte, acelaşi2
05 dec. Emilia Olescu


Fraţii Micula au instituit sechestru pe acţiuni ale Nuclearelectrica şi Conpet15
04 dec. D.F.


MACRO NEWSLETTER 04 Decembrie 2019
04 dec.


Călin RecheaAusteritatea este singura opţiune după iresponsabilitatea fiscală din ultimii ani9
04 dec. Călin Rechea





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2019.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.