GUVERNATORUL BNR, MUGUR ISĂRESCU:

"Posibil să fim forţaţi să luăm măsuri de corecţie exact atunci când nu trebuie" 8

19 nov. Macroeconomie
Ramona Radu
Mugur Isărescu
Mugur Isărescu

Isărescu: "Am stimulat economia pentru o creştere de 7%, dar 4-5% era suficient"  

Guvernatorul BNR: "Suntem la finalul celui de-al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, este o performanţă, dar trebuie să vedem cât de sustenabilă"

Economia ţării noastre a fost stimulată în sensul unei creşteri suplimentare, mai mult decât ar fi fost necesar, în momentul în care ea avea, oricum, de la sine, un trend ascendent, iar aplicarea unor corecţii într-o perioadă de scădere economică nu ar fi uşoară, a afirmat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei cu tema "Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti", organizată, ieri, de Consiliul Concurenţei la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR).

În acest context, domnia sa a subliniat faptul că nimic nu este mai rău ca în momentul în care economia o ia în jos, să nu ai resurse ca să o stimulezi, dimpotrivă să fii obligat să le reduci.

De asemenea, domnia sa a reiterat faptul că, prin creşterea consumului, România a stimulat PIB-ul altor state, lucru care se vede clar în balanţa externă.

Mugur Isărescu a declarat: "Am stimulat, uneori prea mult, recuperarea decalajelor prin politici fiscale pro-ciclice. Încercăm să facem asta cât mai puţin posibil, pentru că e dureros, în ceea ce priveşte reformele structurale.

Formula e simplă, când stimulezi consumul, creşte PIB-ul, dar care PIB? Noi am stimulat PIB-ul produs de alte ţări, acesta este adevărul. Poţi să minţi oriunde în statistică, însă undeva minciuna tot te prinde rapid din urmă. Şi unde anume? În balanţa externă, acolo te confrunţi cu exteriorul şi faptul că majorarea PIB-ului s-a bazat, în mare măsură, pe consum, acoperit din importuri, ca să nu explodeze preţurile, înseamnă, pur şi simplu, că am creat PIB şi locuri de muncă în alte ţări, ceea ce nu este bine".

Totodată, Guvernatorul Băncii Naţionale a atras atenţia spunând că ciclul economic trebuie împăcat cu ciclul politic, şi nu este uşor.

Între cele două nu trebuie să apară divergenţe şi fracturi, iar noi trebuie să înţelegem că democraţia are un cost, aşadar este nevoie de compromis, a mai precizat domnia sa, explicând: "Nu fac parte din categoria celor care cred că ciclul electoral, politic, trebuie să se dea după ciclul economic, pentru că au altă logică. Fiecare are logica lui, dar trebuie să se facă eforturi ca ele să se împace, să nu apară divergenţe majore şi fracturi. Trebuie să înţelegem că ciclul politic are logica lui. Democraţia are un cost, să ţinem minte asta. Trebuie temperare, trebuie să găsim o formulă de compromis între ciclul economic şi ciclul politic. La fel este şi cu politica pro-ciclică. Nu că noi, cei de la BNR, nu îi înţelegem pe politicieni, dar trebuie să atenţionăm că nu poate fi ceva mai rău, decât ca în momentul în care economia o ia în jos, să n-ai resurse ca să o stimulezi, ci dimpotrivă să fii obligat să tai din ele".

Mai exact, conform domnului Isărescu, după trei ani de pro-ciclicitate, câţi au fost la noi în ţară, atunci când economia va veni în jos, va trebui să rămâi în pro-ciclicitate.

"Aceasta e marea provocare a României, în prezent. Ne vor forţa pieţele să găsim resurse, adică eventual să luăm măsuri de corecţie exact atunci când nu trebuie. Şi exact asta încercăm să facem acum împreună cu Guvernul, să evităm. Să evităm ca, într-o eventuală perioadă de scădere a activităţii economice, să luăm tot măsuri pro-ciclice. Când economia creştea singură, am mai stimulat-o suplimentar să ajungem la 7%. Era nevoie? Cu 4-5% era suficient. Când economia merge în jos, să te apuci să faci corecţii e treabă grea. Nu sunt aici să vă sperii, ci să vă încurajez. E treaba instituţiilor statului să găsească soluţii şi mai este şi reforma instituţională. Dacă dorim creşterea performanţei economice pe termen lung, nu este de ajuns ca doar companiile private să facă eforturi în acest sens, ci şi instituţiile să ştie să îşi calibreze dozajul şi calitatea intervenţiilor şi nu mă refer doar la instituţiile guvernamentale, ci şi la cele precum Camera de Comerţ", a mai spus Mugur Isărescu.

Potrivit domniei sale, existenţa unor instituţii puternice este cel mai bun indicator al dezvoltării structurale şi al capacităţii unui stat de a crea bunăstarea pe termen lung, ţările progresând mai rapid dacă au instituţii de calitate.

Isărescu: "Economia s-a schimbat enorm în ultimii ani - au fost făcute şi reforme, şi schimbări instituţionale, dar şi paşi înapoi"

Economia ţării noastre a înregistrat cea mai rapidă dezvoltare după anul 2000, însă după criză şi prăbuşirea a fost cea mai puternică, ceea ce ne arată că înclinăm să apăsăm cam tare pe acceleraţie, să nu fim prudenţi şi să derapăm, a mai menţionat, ieri, Guvernatorul Băncii Naţionale.

Domnia sa a mai vorbit, de asemenea, şi despre sinergia dintre elementul de concurenţă şi cel de competitivitate care are efecte benefice asupra economiei şi a societăţii.

În acest context, Mugur Isărescu a declarat: "În situaţia în care concurenţa şi competitivitatea sunt la un nivel ridicat, ele nu pot decât să aibă un efect benefic pentru economie şi pentru societate. Aceste două concepte sunt indiscutabil legate, întrucât creşterea concurenţei duce la creşterea competitivităţii şi ambele sunt expresia bunei funcţionări a unui număr mare de companii într-o economie de piaţă. Pe cât de simplă este această afirmaţie, pe atât de complexă este crearea unei sinergii a binelui în economie, adică o legătură între concurenţă şi competitivitate şi împreună cu alte elemente ale economiei de piaţă, alte componente, instituţii, să împingă societatea spre bine. În definitiv, în organizarea unei societăţi, maniera în care este organizată societatea, economia şi, mai ales, elementul de concurenţă şi competitivitate, sunt esenţiale. Pentru reuşita acestei sinergii este nevoie nu doar de companii, de firme mari şi mici în economia românească, care să intre în această luptă, uneori dură, a concurenţei, pentru o competitivitate mai ridicată, ci şi de multe alte lucruri, în special de instituţii solide care să poată să acţioneze relativ independent, iar dintre acestea Consiliul Concurenţei are un rol extrem de important, ca şi Camera de Comerţ".

În continuarea acestor afirmaţii, Guvernatorul BNR a mai precizat că pentru economia ţării noastre se încheie cel de-al nouălea an de creştere economică neîntreruptă, adăugând că deşi acest lucru marchează o performanţă, trebuie să ne uităm dacă economia a devenit mai performantă, precum şi la factorii determinanţi ai acestei creşteri.

Domnul Isărescu a explicat: "Întrebarea, care nu este formulată direct este cât de departe sau de aproape suntem noi, după 30 de ani, de această sinergie a binelui despre care vorbeam mai înainte. Acum suntem la finalul celui de-al nouălea an de creştere economică neîntreruptă. Este o performanţă şi performanţa este, categoric, în conflict cu bătălia mediatică învolburată, într-adevăr, şi de competiţia electorală. Statele Unite sunt în al 11-lea an de creştere economică, ar spune unii, dar noi trăim în Europa, unde nu este chiar aşa, chiar între ţările vecine. Însă, chiar şi după nouă ani de creştere neîntreruptă, ceva-ceva are dreptate şi media care se arată mereu nemulţumită de evoluţie. Aşadar apare întrebarea dacă economia românească este mai competitivă sau mai concurenţială acum? Suntem pe un drum bun? Este adevărat că economia României s-a schimbat enorm în ultimii ani, mai ales după criză. S-au făcut şi reforme şi schimbări instituţionale, dar s-au făcut şi paşi înapoi. Asta este realitatea. Multe dintre rezultatele noastre bune au fost catalizate de calitatea noastră de membri ai UE. De fapt, cam din 2000, catalizatorul nostru principal, în domeniul economic, a fost Uniunea Europeană. Eu sper că multe alte progrese necesare vor fi catalizate de efortul de a intra în zona euro, chiar dacă nu ne grăbim. Şi nici nu este cazul să ne grăbim. Uitaţi ce fac ungurii, ce fac polonezii care chiar contestă apartenenţa la zona euro deschis, şi spun că euro a fost eroare strategică şi că trebuie testat, refăcut, reluat jocul de la început".

Domnia sa susţine că trebuie să ne axăm pe o creştere economică sustenabilă, bazată pe competitivitate, adăugând: "Ceea ce cred eu că trebuie să facem este să ne canalizăm toate eforturile spre o creştere economică sustenabilă bazată pe competitivitate sporită şi aici, categoric, avem foarte multe lucruri de făcut. În primul rând, ar trebui să vedem ceea ce este o creştere economică sustenabilă. Ne batem toţi pentru convergenţă, să ne apropiem de zona euro, de Europa Occidentală, cam asta este... convergenţă reală, instituţională, nominală, dar când ne grăbim spre convergenţă, nu trebuie să uităm, divergenţa. Cam asta ar fi esenţa creşterii sustenabile pentru că este adevărat că ne-am dezvoltat cel mai rapid după anul 2000, convergenţa a fost cea mai rapidă, dar după criză şi prăbuşirea a fost cea mai puternică. Apoi ne-am revenit, dar asta arată că avem o înclinaţie să apăsăm cam tare pe acceleraţie, să nu fim prudenţi şi să derapăm, iar derapajul înseamnă divergenţă. În ceea ce priveşte convergenţa reală, am făcut paşii cei mai rapizi, după anul 2000. Văd că nu ne place să vedem această realitate, ne plac lucrurile nete, colorate, tuşate".

De asemenea, în ceea ce priveşte standardele clasice de măsurare a progresului, şi anume PIB-ul pe locuitor, convergenţa reală, România a avut cel mai puternic avans dintre fostele state comunis­te, a mai precizat Guvernatorul băncii centrale, menţionând că trebuie să ţinem cont şi de faptul că "am şi plecat de jos".

"Am intrat acum în rândul ţărilor cu PIB pe locuitor mediu şi am intrat în capcana venitului mediu pe cap de locuitor. Să vedem cum o evităm. Mai repede mergi de jos până la mediu şi foarte greu de la mediu spre dezvoltat", a adăugat Mugur Isărescu.

Potrivit domniei sale, ţara noastră a "dezvoltat" şi o problemă majoră, mai exact o agravare a discrepanţelor între zonele istorice, între oraş şi zonele rurale.

În acest sens, domnul Isărescu a explicat: "Probabil că ştiţi, iar dacă nu, vă spun, vă confirm că, în ceea priveşte PIB-ul pe cap de locuitor, Capitala şi judeţul Ilfov sunt în apropierea Berlinului şi peste Lisabona, de exemplu. Dar, totodată, nu sunt decât 40 de kilometri de la Bucureşti la Las Fierbinţi, de pildă, iar la 100 de km, în Bărăgan, sunt chiar zone de sărăcie cruntă. Este adevărat că şi între Nevada şi Massachusetts sunt discrepanţe, dar, totuşi, sărăcia cruntă creează probleme. Nu se vor egaliza preţurile la toate produsele, dar nu ai cum să păstrezi asemenea discrepanţe de preţ. Ce vei face cu oamenii aceia sărmani? Aşadar, problemele acestea nu sunt de neglijat, cu atât mai mult cu cât discrepanţele dintre regiuni se adâncesc, în principal din cauză că infrastructura în zona estică, cu preponderenţă, în Moldova, nu este dezvoltată. Nu au cum să meargă investitorii acolo din cauza asta. Din punct de vedere social ţara s-a omogenizat foarte mult, dar cu toate acestea, cel mult investesc în Iaşi, în proiecte care implică tehnologia, oraşul fiind un centru universitar, iar proiectele respective neavând neapărat nevoie de infrastructura fizică".

Nu în ultimul rând, Mugur Isărescu a subliniat faptul că povara birocraţiei pune o presiune destul de mare pe umerii actorilor economici, precizând: "Se vorbeşte despre reducerea impozitelor, dar unde, cât să le mai reducem? Avem cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, am ieşit din orice model european şi să ştiţi că nu doar ele contează, ci şi povara birocraţiei".

Astfel, o bună colaborare instituţională nu este doar de dorit, ci absolut necesară pentru atingerea obiectivelor propuse, a conchis domnia sa.

Banca centrală a decis să înfiinţeze un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar, iar mediul de afaceri este invitat să participe la aceste dezbateri, a menţionat, ieri, Guvernatorul Mugur Isărescu.

Domnia sa a precizat acest lucru în contextul în care vorbea despre activitatea Consiliului Concurenţei în sfera îmbunătăţirii gradului de transparenţă la nivelul consumatorului.

Mai exact, Guvernatorul Mugur Isărescu a spus: "Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri. (...) Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, precum Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, ci din contră, şi va avea efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce, în consecinţă, beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea, nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a unor probleme cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale".

Platforma "Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi", cu informaţii privind tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării de la noi din ţară, a fost lansată în luna iulie a acestui an de către autoritatea de Concurenţă, iar ulterior, pe 15 octombrie 2019, instituţia a lansat "Monitorul preţurilor la alimente", o platformă pentru compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.


Opinia cititorului: 8
1.   Realitate
mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2019, 00:49

Moșneagul ăsta ține ocupat locul unuia tânăr și competent.

1.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2019, 05:37

Cum il cheama pe ala tinar si competent?

1.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2019, 10:08

dute ba ...

1.3.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2019, 11:34

Anonimul de la pct 1

presupun ca este creatia" elitelor viguroase din stanga",.....le stiti ; valcov,socol ,orlando

etc. 

2.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2019, 08:26

Un mosneag competent este mai tanar decat un tanar incomprtent.

3.   fără titlu
mesaj trimis de Constantin în data de 19.11.2019, 10:44

Iar a vb Manole mult prost si fara rost ,adica economia creste datorită BNR si nu a politicilor guvernelor care de succed dupa 90 !? A , si daca va mai aduceți aminte cum ii făcea pe unii senatori si deputați populiști pt ca apărau interesele romanilor împotriva corporațiilor si a prețioaselor lui bănci !!!?? Acest individ dovedit ci acte ca a fost turnător la securitate trebuia nu numai schimbat dar si anchetat pt subminarea economiei naționale a țării si bagat in pușcărie pe viața !!! Aaaa ,dar stai ca a scos chiar el pedeapsa pt subminarea economiei naționale din codul penal cand a fost ministru in 99 , pt ca știa ca va fi anchetat odată si odată cu toata imunitatea pe care și-a acordat-o conf ART 25 BNR !

4.   fără titlu
mesaj trimis de Alin în data de 19.11.2019, 10:46

deci Isărescu a tăcut chitic când PSD a escaladat cheltuielile publice, si brusc acum cand vine guvernul care trebuie să ia decizii tari responsabile de echilibrare, acum Isărescu ne zice cde știam deja de 3 ani că psd a exagerat cheltuielile și deficitele.

5.   Eternul "corector"
mesaj trimis de EL în data de 19.11.2019, 12:33

ce la orice schimbare de guv. ameninta , dar nu vede , nici strugurii proprii . Remontat de psd.ei in post , pt. Avize favorabile - anterior numirii nu erau buni pesedeii (nu c.a.r fi buni la ceva) practica 2eeasi "separatie" a puterii cu bravii penelei . Mars ma' cu voi ...

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

DIN CAUZA DEFICITELOR ÎN CREŞTERE ŞI A ÎNCETINIRII ECONOMICES&P a revizuit perspectiva ţării noastre de la stabil la negativ1
11 dec. A.I.G.


MACRO NEWSLETTER-11 Decembrie 2019
11 dec.


BANCA MONDIALĂ:"România să canalizeze fondurile UE pentru dezvoltarea durabilă, incluzivă şi competitivă a oraşelor"
11 dec. E.O.


MACRO NEWSLETTER-10 Decembrie 2019
10 dec.


ÎN OCTOMBRIE:Câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 1,1%
09 dec. M.A.


Rata şomajului din SUA - la cel mai redus nivel din ultimii 50 de ani
09 dec. F.A.


OPINIICompetiţia pentru atragerea de investiţii în industria auto - ţine România pasul?
09 dec. ELENA GEAGEAC, SENIOR MANAGER TAXE DIRECTE şi CORINA SIMION, MANAGER TAXE DIRECTE, DELOITTE ROMÂNIA


MACRO NEWSLETTER-9 Decembrie 2019
09 dec.


Călin RecheaDe ce se învârte tiparniţa Federal Reserve cu cea mai mare viteză din ultimii zece ani?8
09 dec. Călin Rechea


ANPIS PENTRU OCTOMBRIE: Valoarea alocaţiilor de stat pentru copii a depăşit 595 de milioane de lei
08 dec. I.M.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2019.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.