IONEL BLĂNCULESCU:

"Nivelul de 64 dolari/baril permite investiţii în industria petrolieră" 2

22 dec. 2017 Materii Prime
A consemnat ANCUŢA STANCIU
"Nivelul de 64 dolari/baril permite investiţii în industria petrolieră"

"CEFC va condiţiona preluarea subsidiarei KazMunaiGaz din România de rezolvarea situaţiei litigioase"  

"Pentru offshore, nivelul redevenţelor trebuie să fie cu mult mai redus, investiţiile iniţiale de descoperire şi apoi de extracţie sunt extrem de ridicate"

Evoluţia industriei petroliere în România anului 2017 poate fi considerată pozitivă, ca urmare a revenirii sensibile a preţului barilului de ţiţei, ajungând, în prezent, la 63,76 USD pe cotaţia ce ne interesează pentru analiză, ICE Brent Crude, spune consultantul în investiţii Ionel Blănculescu, adăugând: "Anul a fost marcat de un început în jur de 55 USD/baril, coborând spre jumătatea anului la 45 USD/baril, de atunci crescând continuu spre un maxim de 64,69 USD/baril, stabilizându-se în ultimele zile ale anului la nivelul specificat mai sus, de 63,76 USD/baril. Faptul că vorbim de o creştere ponderată aferentă anului 2017 de 12-14% reprezintă cert un element de valoare adăugată pentru această industrie. Nivelul de 64 USD/baril permite investiţii în industria petrolieră, ceea ce reprezintă un element pozitiv. Desigur, deoarece ne raportăm la industria petrolieră din România, se cuvine să precizăm că, încă, situaţia este complicată pentru KazMunaiGaz Rompetrol Năvodari, ca urmare a sechestrului şi procedurilor judiciare în curs, care grevează activitatea companiei şi desigur regimul investiţional, chiar transferul pachetului de acţiuni către CEFC, China Energy, care a achiziţionat KazMunaiGaz International (n.r. CEFC a cumpărat 51% din KMG International), proprietarul celor două rafinării din România, Năvodari şi Ploieşti. Sperăm ca anul 2018 să rezolve definitiv problema existentă acolo, pentru a permite continuarea proiectelor de investiţii, între care important este cel legat de Centrala de Cogenerare de la Midia, proiect în valoare de aproximativ 100 milioane euro. De asemenea, situaţia judiciară de la Lukoil îngrijorează industria petrolieră din România, aceste litigii grevând fără doar şi poate asupra evoluţiei acesteia, chiar şi în condiţiile creşterii şi în anul 2018 a cotaţiilor la ţiţei, spre nivelul 70-80 USD/baril".

În opinia domnului Ionel Blăculescu, upstream-ul rămâne prin definiţie sectorul cel mai profitabil al industriei de profil, întotdeauna profitul rezultă la extracţie, însă şi downstream-ul încearcă să contribuie, în special prin diversificarea activităţilor ce ţin de staţiile de combustibil, care cresc şi cantitativ şi calitativ.

Întrebat dacă ţara noastră poate deveni poarta de intrare a ţiţeiului în Europa, domnul Ionel Blănculescu a precizat: "Nu i-aş spune poartă, ci portiţă, şi numai în condiţiile în care România va intra pe «One Road, One Belt», programul guvernamental al Chinei, numit şi Noul Drum al Mătăsii, financiare, cum am completat eu. Şi ar mai fi o condiţie, să dorească acest lucru şi Turcia, deci prietenia şi colaborarea cu statul turc trebuie să continue să evolueze, să prezinte progrese, astfel încât Bosforul să nu reprezinte la un moment dat o piedică, ci permanent un sprijin, pentru operaţionalizarea portiţei spre Europa, în ceea ce priveşte intrarea ţiţeiului în elitistul spaţiu European".

Despre principalele direcţii pe care ţara noastră ar trebui să le urmeze ca să devină independentă energetic, domnul Ionel Blănculescu ne-a declarat: "Într-o economie globalizată, este utopic să afirmi că ar putea exista independenţa energetică, fiind mai mult sau mai puţin dependenţi de Rusia, în industria petrolieră, chiar dacă aparent şi în anumite momente aceste legături nu se văd, ele există. Gândiţi-vă la faptul că depindem substanţial de KazMunaiGaz Rompetrol, proprietar Kazahstan, şi Socar, proprietar Azerbaidjan, poate afirma cineva că între Rusia şi cele două ţări foste CSI nu există în continuare relaţii de toate felurile, care ar putea la un moment dat, funcţie de dezvoltările geo-politice, să influenţeze într-un fel sau altul, pozitiv sau negativ, industria noastră petrolieră? Deocamdată influenţa din partea Rusiei este pozitivă, atât timp cât cele două ţări sunt prezente în România şi fac investiţii importante în economia naţională. Interesele petroliere care sunt prezente în România fac parte dintr-o reţea globalizată de interese, din acest motiv din punctul meu de vedere nu poate exista independenţă energetică, nici nu ştiu dacă ne-ar avantaja foarte mult. Am mai obţinut o dată, cu sacrificii foarte mari, în perioada 1980-1989, independenţa în domeniul datoriei externe, plătind-o în totalitate, faţă de alte state în situaţii mult mai grele decât a noastră, care la final au fost în câştig faţă de noi. O fi fost bine, o fi fost rău, eu zic că a fost destul de rău".

"Memorandumul statului român cu KazMunaiGaz Rompetrol este imposibil de pus în practică"

Companiile din industria noastră petrolieră s-au confruntat, în ultima perioadă, cu acuzaţii publice destul de grave.

Rompetrol are sechestru pe bunuri şi active de aproape doi ani de zile, Lukoil a fost acuzată de evaziune fiscală şi spălare de bani, iar în cazul OMV Petrom, Dumitru Costin, preşedintele BNS, a afirmat că aceasta ar fi prejudiciat statul român cu 7 miliarde de lei, potrivit unor controale făcute de Curtea de Conturi, însă aceşti bani nu au fost recuperaţi din 2015 până în prezent. OMV a respins vehement acuzaţiile de neplată a obligaţiilor către stat.

Ionel Blănculescu susţine: "Să nu discutăm de OMV Petrom, deoarece în cazul acestei companii sunt probleme de interpretare, de acte juridice, texte de lege, de contracte etc. aşa că ar trebui să aşteptăm finalizarea acestui proces de analiză şi după aceea să comentăm. În cazul KazMunaiGaz Rompetrol, se impune deblocarea unei situaţii fără ieşire, aşa după cum se prezintă astăzi, care persistă de mai mulţi ani. Aceasta se poate face prin renunţarea de către ambele părţi la Memorandumul adoptat, cu miliardul de euro investiţii, pentru readucere aminte şi continuarea procedurilor în instanţele de judecată, ştiut fiind faptul că fondul a fost deja câştigat de compania petrolieră la Tribunalul Constanţa, după care procesul a fost suspendat. În cazul Lukoil, de asemenea instanţele de judecată sunt cele care trebuie să se pronunţe şi se vor pronunţa. Anul 2018 va fi foarte important din acest punct de vedere, nu cred că procedurile în instanţe se vor finaliza, cred că vor continua şi în anul 2019, deci am putea spune că situaţia cel puţin juridică a celor două mari companii rămâne complicată în continuare. Ca o concluzie, aş putea spune că lipsa de profesionalism de înaltă calitate, viziune, experienţă în cele două construcţii petroliere, din motive obiective şi subiective, şi de o parte şi de alta a beligeranţilor, din ultimii peste 10 ani, au condus la situaţiile de acum. Adică altfel spus, cele două companii şi-au făcut-o cu mâna lor, iar acum trag cu greutate la soluţionări de situaţii atât de complicate, care afectează destul de evident bunul mers al activităţii acestora".

Memorandumul de înţelegere dintre Rompetrol şi statul român, încheiat în februarie 2013, expiră la finalul acestui an. Recent, ministrul Energiei, Toma Petcu, a declarat, în cadrul audierilor din Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea ANRE, că Ministerul Energiei nu va prelungi memorandumul cu KazMunaiGaz, proprietarul Rompetrol, aprobat prin hotărâre de Guvern în 2014, iar compania va trebui să-şi plătească datoria către stat pentru a-şi dovedi buna credinţă.

La rândul său, Ministerul Energiei a precizat, într-un comunicat, că o prelungire a Memorandumului va fi discutată după îndeplinirea a două condiţii, respectiv achitarea datoriei istorice a companiei faţă de statul român şi soluţionarea cauzei de către justiţie. Premierul Mihai Tudose a subliniat că cele două condiţii trebuie întrunite cumulativ, altfel statul român nu va mai putea lua în calcul înţelegerea din 2013.

Ionel Blănculescu apreciază: "Din punctul meu de vedere, astăzi sau mâine, Memorandumul statului român cu KazMunaiGaz Rompetrol este imposibil de pus în practică, cu cât mai repede se va înţelege această axiomă, de către ambele părţi, cu atât mai repede se va soluţiona, într-un fel sau altul, diferendul, litigiul. Cu certitudine, CEFC va condiţiona preluarea subsidiarei KazMunaiGaz din România de rezolvarea situaţiei litigioase, şi câţi dintre noi nu ar proceda la fel, dacă ar fi puşi într-o situaţie identică? Ar cumpăra cineva o casă cu sechestrul pe ea, grevată de aşa zise datorii de un nivel de câteva ori mai mare decât preţul de piaţă al casei? Categoric, nu! Aceasta este explicaţia simplă a momentului în care ne aflăm. Dar dacă va fi şi va fi, consider eu, răbdarea chinezească este proverbială, nu degeaba picătura chinezească de acolo provine, atunci România ar intra de facto în «One Road, One Belt», noul Drum al mătăsii financiare, Programul guvernamental al Chinei în valoare de 265 miliarde USD, care va lega interesele economice şi nu numai ale acesteia, rutier, feroviar şi maritim, cu peste 60 de state din întreaga lume, deci şi cu România, desigur cu avantajele aferente de ambele părţi".

*"Contractul de privatizare (n.r. la Petrom) a securizat pachetul de control al OMV prin diverse proceduri ce urmează a se aplica, la momentul potrivit"

Autorităţile statului au tărăgănat, ani de-a rândul, majorarea de capital cu terenurile aportate la "OMV Petrom", în ciuda avertismentelor de la Curtea de Conturi.

Ionel Blănculescu spune: "Situaţia este extrem de complicată, în sensul că nimeni nu doreşte ca legea să nu se aplice, privind această operaţiune, însă coroborat cu contractul de privatizare şi alte accesorii, trebuie procedat în aşa fel încât nici statul să nu fie păgubit, adică valoarea terenurilor cu care se va majora capitalul companiei să fie cea de piaţă, nu una artificială, şi nici OMV ca proprietar, să-şi piardă pachetul de control, de 51%, la OMV Petrom. Contractul de privatizare, din câte cunosc, a prevăzut astfel de situaţii şi a securizat pachetul de control al OMV prin diverse proceduri ce urmează a se aplica, la momentul potrivit. Oricum, situaţia este în evoluţie, în progres. Sunt convins că se va găsi calea justă". În opinia domnului Blănculescu, dacă actorii implicaţi nu vor găsi o soluţie convenabilă, cu certitudine o vor face instanţele de judecată naţionale sau internaţionale.

Recent, Ministerul Economiei a pus în dezbatere un proiect de Lege privind administrarea şi valorificarea participaţiilor statului, care prevede, printre altele, modificarea legislaţiei majorărilor de capital cu terenurile aportate de stat.

Domnia sa a mai precizat: "Actualul sistem de redevenţe, la nivel onshore, este şi am spus-o în mod repetat ridicat, raportat la sistemele similare din lume, aşa că ar trebui să fie menţinut la nivelul de acum şi atât. Mai ales că barilul de ţiţei ca valoare s-a înjumătăţit şi să nu mai vorbim de calitatea zăcămintelor de petrol din ţara noastră, care nu sunt de cea mai bună calitate, pentru a li se aplica super redevenţe, ca în Irak, Kazahstan sau Rusia. Să lăsăm lucrurile aşa cum sunt, că sunt bune în special pentru statul român. Să încasezi până la 13% din veniturile companiilor petroliere, la o marjă de câştig de 18%, cam cât anunţă regulat OMV Petrom echivalează cu a câştiga din redevenţe cam cât încasează compania profit pe toate operaţiunile de extracţie, procesare şi valorificare combustibili. Pentru o mai bună înţelegere: la 1 miliard euro venituri, compania petrolieră plăteşte până la 13% redevenţe, adică 130 milioane euro. Profitul ei la miliardul de euro produs este de 180 milioane euro, deci statul câştigă până la maxim 72% din profitul companiei, nu este bine? Cele două părţi sunt aproape la paritate, cât câştigă compania petrolieră câştigă şi statul. Să nu mai vorbim de încă jumătate de miliard de euro, prin taxe şi impozite, pe care statul le câştigă, cei 50% din tot, adică din preţul la pompă, atât de cunoscuţi astăzi nouă. Pentru offshore, situaţia este diferită, nivelul redevenţelor trebuie să fie cu mult mai redus, investiţiile iniţiale de descoperire şi apoi de extracţie sunt extrem de ridicate". În opinia lui Ionel Blănculescu, statul trebuie să aibă în vedere acest aspect, la stabilirea redevenţelor, cel puţin pentru primii ani de activitate.

Citeşte şi

Opinia cititorului: 2
1.   Periul pe titei
mesaj trimis de Dr.WHO în data de 22.12.2017, 09:55

Pariul pe titei se dovedeste din ce in ce mai rentabil.Scaderea drastica a depozitelor de petrol nord-americane, cresterea accentuata a consumului, conduc pretul barilului brent la peste 70 $. Pe BVB este clar ca tot ceea ce este plasament in industria petroliera va creste accentuat.

2.   fără titlu
mesaj trimis de Intrusul în data de 05.01.2018, 12:52

D-le Blanculescu redeventele medii in Romania la titei sunt de 5,18% si la gazele naturale sunt de 8,28% in anul 2016. si nu reprezinta 13% din veniturile companiilor.De ce nu prezentati procentele redventelor din venituri si la alte tari din lume pentru comparatie?Aveti curajul? Cat despre terenuri, cine ne impiedica sa aplicam legea?Dar cheltuielile pentru ecologizarea sondelor istorice decontate la OMV pe baza documentelor prezentate de acestia fara niciun aviz de la vreo instituti. Ala nu este castig. Dar cu gazul natural cu pret de productie utilizat la termocentrala proprie de energie electria.Se sta bine in Romania!

Articole din aceeaşi secţiune

Materii Prime

PZU: Preţul maxim al energiei electrice - 219 lei/MWh
19 apr. R.R.


Goldman Sachs avertizează că preţul aluminiului ar putea ajunge la 3.000 de dolari pe tonă
19 apr. A.G.


PZU: Preţul maxim al energiei electrice - 246,95 lei/MWh
18 apr. R.R.


WSA: Cererea mondială de oţel va creşte cu 1,8% în acest an, până la 1,616 miliarde tone
18 apr.


PIAŢA PENTRU ZIUA URMĂTOAREPreţul maxim al energiei electrice - 259,02 lei/MWh1
17 apr. E.O.


PZU: Preţul maxim al energiei electrice - 215,8 lei/MWh
16 apr. E.O.


PZU: Preţul maxim al energiei electrice - 224,61 lei/MWh
13 apr. R.R.


AVANS DE 13% SĂPTĂMÂNA ACEASTAPreţul aluminiului, aproape de cel mai ridicat nivel al ultimilor şase ani
13 apr. Alina Vasiescu


PZU: Preţul maxim al energiei electrice - 194,72 lei/MWh
12 apr. R.R.


Costurile cu combustibilii folosiţi de vapoare - posibil să crească, până în 2020, cu 25%
12 apr.

<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.