LUNA NOIEMBRIE FINANCIARĂ

Noiembrie - un nou preşedinte, acelaşi 2

05 dec. 2019 Macroeconomie
Emilia Olescu
Noiembrie - un nou preşedinte, acelaşi

Luna noiembrie a fost una plină, în care ne-am ales noul preşedinte - acelaşi.

Klaus Iohannis a fost reales în fruntea ţării. Ajuns în turul al doilea de scrutin, împreună cu fostul lider PSD Viorica Dăncilă, Iohannis a obţinut un scor net superior celui al contracandidatei sale, după ce dezbaterile celor doi au avut loc în aceeaşi seară, dar separat, Dăncilă dezbătând cu jurnaliştii, iar Klaus Iohhanis şi cu societatea civilă.

Alegerea preşedintelui a venit imediat după schimbarea Guvernului, dintr-unul de social-democraţi într-unul de liberali.

Noul Executiv, care a spus că nu va renunţa la majorarea de anul viitor a pensiilor, a anunţat un deficit bugetar de 4,4% din PIB, pentru anul în curs.

Colateral, în timp ce euro a sărit de 4,8 lei pe piaţa interbancară, noul ministru al Finanţelor a declarat că intenţionează să listeze minim 20% din CEC Bank la BVB.

Tot luna trecută, Bursa de Valori Bucureşti şi-a schimbat conducerea. În locul fostului preşedinte Lucian Anghel a venit Radu Hanga.

Indicele BET, reperul BVB, a încheiat luna noiembrie în creştere cu 3,87% faţă de octombrie, la nivelul de 9.886,93 de puncte, prag pe care principalul coş de acţiuni al pieţei noastre de capital nu-l mai atinsese de doisprezece ani, într-o nouă etapă a trendului ascendent coerent pe care BET s-a instalat încă din prima parte a anului curent, după ce, în decembrie 2018, piaţa a fost izbită de măsurile anunţate de Guvern şi care s-au materializat în OUG 114 şi ulterior în OUG 19.

Este o evoluţie ce apare în contextul în care, în luna tocmai încheiată, emitenţii s-au prezentat în faţa investitorilor cu rezultatele financiare obţinute pentru primele nouă luni ale anului, cele care furnizează ultimele indicii despre modul în care este posibil să încheie companiile întregul an şi a potenţialului de a acorda dividende.

În noiembrie a fost aprobată şi legea care prevede eliminarea pragului de deţinere de 5% la SIF-uri.

Noul Guvern şi-a preluat mandatul

Hotărârea Parlamentului privind acordarea votului de încredere pentru noul Guvern a fost semnată de preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului în 4 noiembrie şi înaintată Preşedintelui României, după care membrii Guvernului au depus jurământul de învestitură în faţa lui Klaus Iohannis, în vederea preluării mandatului.

Componenţa noului Executiv este următoarea: prim-ministru- Ludovic Orban, viceprim-ministru - Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice - Vasile-Florin Cîţu, ministrul Afacerilor Interne - Marcel Ion Vela, ministrul Afacerilor Externe- Bogdan-Lucian Aurescu, ministrul Justiţiei - Marian Cătălin Predoiu, minis­trul Apărării Naţionale - Ionel Nicolae Ciucă, ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri - Virgil-Daniel Popescu, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor- Lucian Nicolae Bode, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale- Nechita-Adrian Oros, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor - Costel Alexe, ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei - Ion Ştefan, minis­trul Fondurilor Europene - Ioan Marcel Boloş, ministrul Sănătăţii - Victor Sebastian Costache, ministrul Educaţiei şi Cercetării - Cristina Monica Anisie, ministrul Culturii - Bogdan Gheorghiu, ministrul Tineretului şi Sportului - Marian Ionuţ Stroe, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale - Victoria Violeta Alexandru.

Radu Hanga - ales preşedintele BVB

12 persoane au candidat pentru noul consiliu de administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Radu Hanga, Dragoş Neacşu şi Dan Paul vizând poziţia de preşedinte al instituţiei.

Ceilalţi nouă candidaţi au fost: Mihaela Bîciu, Claudia Ionescu, Valerian Ionescu, Gabriel Marica, Octavian Molnăr, Otto Naegli, Robert Pană, Răzvan Raţ, Ştefan Szitas.

Cu 68,96% din voturi pentru, din cvorumul de 81,74% întrunit, Radu Hanga, ce este şi Senior Adviser al Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania (TLV), i-a învins pe Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor şi pe Dragoş Neacşu, până de curând director la Erste Asset Management România.

Viitorul Consiliu de Administraţie al bursei noastre are următoarea componenţă: Mihaela Bîciu (Tradeville), Ştefan Szitas (SIF Transilvania), Răzvan Raţ (BRK Financial Group) şi Dragoş Neacşu sunt noii intraţi din board-ul BVB, în timp ce Claudiei Ionescu (BRD - Groupe Societe Generale), lui Octavian Molnăr (IFB Finwest), Robert Pană (Swiss Capital), Dan Paul şi Radu Hanga acţionarii BVB le-au acordat un nou mandat.

Mandatul actualului Consiliu de Administraţie al BVB expiră în luna ianuarie a anului viitor.

Lucian Anghel, care se află la capătul celui de-al doilea mandat în fruntea Consiliului de Administraţie al BVB, nu va mai candida nici pentru funcţia de preşedinte, nici de membru al Consiliului de Adminis­traţie.

Iohannis, încă 5 ani în fruntea ţării

Ambele tururi de scrutin pentru alegerile prezidenţiale s-au des­făşurat luna trecută, primul fiind organizat în data de 10 noiembrie, iar cel de-al doilea în 24 ale lunii.

Dintre cei 14 candidaţi înscrişi în turul întâi de la prezidenţiale, cei care au obţinut scoruri mai importante au fost: Klaus Iohannis, cu 36,91% din voturi, Viorica Dăncilă - 23,45%, Dan Barna - 14,19%, Mircea Diaconu - 9,17%, Theodor Palelogu - 5,69% şi Kelemen Hunor - 4,13%.

Ajunşi amândoi în turul secund, Viorica Dăncilă şi Klaus Iohannis nu au avut o confruntare, alegând să facă dezbateri separate, cu jurnaliştii şi societatea civilă (în cazul celui de-al doilea).

În timp ce Iohannis a scris pe Facebook că nu va exista nicio dezbatere cu candidatul PSD, un partid "care a guvernat împotriva românilor trei ani de zile", Viorica Dăncilă l-a acuzat pe Klaus Iohannis că este un candidat cu "probleme penale" care trebuie să explice de ce a avut ghinionul să aibă şase case şi anunţă că "nici nu se pune problema" să se retragă din cursa pentru prezidenţiale.

Dezbaterile individuale ale celor doi candidaţi la preşedinţie au iscat noi dispute în taberele susţinătorilor.

Secretarul general al PSD, Mihai Fifor, a afirmat că au fost două dezbateri - una reală, cu Viorica Dăncilă şi o mascaradă, cu Iohannis. Criticile lui Fifor au primit răspuns din partea prim-vicepreşedintelui PNL, deputatul european Rareş Bogdan. Acesta a spus: "Nu ştiu la ce s-a uitat Fifor, dar dacă s-a uitat, n-a priceput nimic. Eu am văzut întrebări foarte bune, puse ca la carte, profesionist, întrebări care se referă la situaţii greu de gestionat, şi un preşedinte care n-a avut nicio problemă în a răspunde. Mie nu mi s-a părut că întrebările sunt uşoare. Dar domnul Iohannis înţelege nu doar limba română, ci şi dosarele pe care le gestionează un lider de asemenea statură".

Astfel, campania electorală pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale nu le-a oferit nimic cetăţenilor chemaţi la urne. Ştiri false fabricate în laboratoarele de campanie ale celor două formaţiuni politice, acuzaţii aruncate dintr-o tabără în cealaltă, dezbateri individuale, folosirea de către candidatul PSD a televiziunii publice pe post de trambulină electorală au marcat o campanie atipică în care a lipsit tocmai personajul cel mai important în aceste alegeri: cetăţeanul.

După numărarea voturilor din turul al doilea de scrutin, 66,09% i-au revenit lui Klaus Iohannis, iar 33,91% Vioricăi Dăncilă.

Deşi, iniţial, a spus că nu va pleca din fruntea partidului, Viorica Dăncilă şi-a anunţat demisia, în 27 noiembrie, după şedinţa Comitetului Executiv al PSD.

Dăncilă a afirmat: "Am înţeles opinia colegilor mei, faptul că se doreşte o resetare a partidului, faptul că trebuie cineva să îşi asume rezultatul alegerilor. Nu este un moment de slăbiciune, este un moment de demnitate şi eu consider că a trebuit să îmi dau demisia din funcţia de preşedinte al PSD. Este un gest pe care l-am făcut pentru partid. Consider că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă ca să obţinem un rezultat bun, ca să mobilizăm electoratul, dar acum, în urma discuţiilor, am înţeles că se doreşte o resetare a partidului şi că această resetare presupune o echipă care să preia conducerea partidului, o altă viziune, un alt program".

Rectificare bugetară cu deficit de 4,4%

La finalul lunii trecute, noul Guvern a publicat proiectul de rectificare bugetară, care a şi fost aprobat, ulterior. Rectificarea a fost întocmită pe un deficit bugetar de 4,4%. În acest context, analiştii opinează că primele măsuri care ar trebui luate de Executiv sunt reducerea salariilor şi digitalizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

Rectificarea bugetară este un exerciţiu mult aşteptat de transparenţă publică, ce arată dimensiunea dezastrului lăsat în finanţele publice de guvernul PSD, atrage atenţia Gelu Diaconu, fost preşedinte al ANAF. Acesta menţionează că este pentru prima dată în ultimii trei ani când bugetul ţării este pus în acord cu realitatea cifrelor colectării şi a cheltuielilor angajate.

Timpul scurt rămas până la sfârşitul anului nu face posibilă aplicarea de măsuri structurale care să conducă la menţinerea ţintei de deficit bugetar în limitele asumate iniţial, subliniază nota de fundamentare a proiectul de rectificare bugetară.

Aceasta arată: "Veniturile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 18.356,9 milioane lei, din care 10.488,2 milioane lei influenţe ale veniturilor din economia internă şi 7.868,7 milioane lei influenţe din venituri din fonduri externe nerambursabile.

Cheltuielile bugetului general consolidat se diminuează, pe sold, cu suma de 2.090,6 milioane lei, iar deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 16.266,3 milioane lei".

Ministerele ale căror bugete au fost suplimentate sunt Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale (+3.982,3 milioane lei), Ministerul Sănătăţii (+2.898,9 milioane lei), Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (+1.763,7 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice - Acţiuni Generale (+388,3 milioane lei), Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (+299,0 milioane lei), Ministerul Finanţelor Publice (+236,0 milioane lei).

În acelaşi timp, au fost diminuate creditele bugetare ale ordonatorilor principali de credite, printre care se află: Ministerul Educaţiei Naţionale (-2.080,0 milioane lei), Ministerul Afacerilor Interne (-1.187,8 milioane lei), Ministerul Transporturilor (-1.084,2 milioane lei), Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (-1.065,9 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-302,3 milioane lei), Secretariatul General al Guvernului (-227,5 milioane lei), Minis­terul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (-110,9 milioane lei).

Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează la venituri cu suma de 1.913,8 milioane lei şi la cheltuieli creşte cu 2.032,7 milioane lei, iar deficitul se diminuează cu 118,9 milioane lei.

Deficitul bugetar la zece luni este de 2,8% din PIB (28,83 miliarde lei), conform execuţiei bugetare publicată de MFP.

Premierul Ludovic Orban a afirmat că deficitul bugetar a fost mascat până în prezent, pe spinarea mediului de afaceri, fiind astfel menţinut sub 3% din PIB.

Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene a publicat, la începutul lui noiembrie, un raport privind deficitul bugetar al României pentru 2021 care arată: "În ţara noastră, pentru anul 2020 se preconizează creşterea PIB cu 3,6%, inflaţia va scădea la 3,5%, rata şomajului va creşte la 4,2%. Deficitul bugetar va creşte la 4,4% din PIB, iar în zona euro va fi de 0,9%. Datoria publică brută va creşte la 37,2% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 85,1%. Balanţa contului curent va ajunge la 5,3% din PIB. Tot pentru România, se preconizează o creştere a Produsului Intern Brut cu 3,3% în 2021, inflaţia va scădea la 3,4%, rata şomajului va creşte la 4,3%. Deficitul bugetar va creşte la 6,1% din PIB, iar în zona euro va ajunge la 1,0%. Datoria publică brută va creşte la 40,6% din PIB, iar în zona euro va creşte la 84,1%".

Estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar de 6,1% pentru 2021 nu poate fi luată în discuţie pentru că este mai mult decât un pericol, iar la un asemenea nivel nu ar fi "iertat" de către pieţele pe care ne împrumutăm, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în ocazia prezentării Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Banca Naţională a României (BNR) a scăzut la 3,8% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1% pentru finalul anului viitor.

BNR estima în august 2019 o inflaţie de 4,2% pentru finalul acestui an şi de 3,4% pentru decembrie 2020.

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei este anticipată a se plasa în afara intervalului ţintei la finele anului 2019, în principal sub impactul şocurilor nevaforabile din prima parte a anului curent. Ulterior va reintra şi se va menţine în jumătatea superioară a intervalului ţintei pe fondul epuizării efectelor şocurilor de ofertă din 2019.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei noastre în 2019 şi a menţinut prognoza privind PIB-ul în 2020, potrivit unui raport al instituţiei financiare.

Conform celor mai recente previziuni ale BERD, economia Româ­niei ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 4%, faţă de un avans de 3,2% previzionat în mai. Pentru 2020 BERD a păstrat estimarea privind o expansiune de 3,2% a PIB-ului României.

Anterior, şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an.

Încleştări pe cursul de schimb

Ultimele nopţi din noiembrie au stârnit îngrijorare în rândul opiniei publice, după ce cursul valutar a sărit de pragul de 4,8 lei/euro pe piaţa interbancară. Au fost persoane care au vorbit despre un atac asupra leului.

În acest context, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), ne-a spus că ne confruntăm cu "sindromul lunii noiembrie". Domnia sa ne-a explicat: "La 1 noiembrie s-a produs aproape automat sindromul lunii noiembrie. Luna noiembrie este ultima de toamnă, decembrie este la orizont, iarna este aproape, la fel şi Sărbătorile şi regula instalată în balanţa comercială internaţională arată clar că importurile depăşesc substanţial exporturile. În noiembrie, importatorii îşi cumpără mărfurile pentru luna decembrie şi aşa apare sindromul lunii noiembrie. Merg pe piaţa valutară, schimbă lei cu valută şi s-a produs efectul. Ulterior, se va redresa, dar intervine şi acel efect de pendulă".

În opinia Guvernatorului BNR Mugur Isărescu, orice discuţie legată de deprecierea cursului "nu face decât rău". Oficialul a spus, săptămâ­na trecută, că la noi există obiceiul ca şi o depreciere de doi bani să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă: "Probabil cel mai vizibil barometru al existenţei unor dezechilibre fundamentale, precum deficitul de cont curent, dar şi al schimbării de sentiment, al percepţiei, inclusiv din cauza unor factori emoţionali, este piaţa valutară. Iar evoluţiile recente de pe această piaţă, inclusiv cele la nivel regional, sunt relevante. Eu spun relevante şi nu am spus niciodată alarmante. Dar vedeţi, avem obiceiul ca şi o depreciere de doi bani, şi la propriu şi la figurat, să fie trecută la capitolul recorduri, alarmă, apocalipsă şi tot ce vrei".

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an şi să păstreze nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Legea dării în plată - neconstituţională

Modificările aduse Legii dării în plată au fost declarate, în 6 noiembrie, neconstituţionale, pe aspectele lor esenţiale.

Judecătorul a fost obligat să constate incidenţa impreviziunii şi, în consecinţă, să reechilibreze contractul dacă nivelul cursului de schimb a crescut cu cel puţin 20% faţă de momentul acordării împrumutului.

Legea dării în plată a fost modificată de Parlament în 26 iunie, după ce Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz, a aprobat amendamentele depuse de senatorul ALDE Daniel Cătălin Zamfir.

Legea dării în plată a ajuns în faza neutralizării sale pe cale juris­prudenţială, este de părere avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele acestora cu băncile.

Citeşte şi

Opinia cititorului: 2
1.   fără titlu
mesaj trimis de Atomi în data de 05.12.2019, 10:14

Daca un presedinte a fost legitimat pentru ceea ce a spus ca va face, dar in secunda doi dupa ce a "jurat" pe Constitutie isi calca cuvantul dat, pentru el Constitutia nu exista, face exact opusul a ceea ce ar trebui sa faca, MAI ESTTE LEGITIM !!!??? Eu cred ca nu !!! Acealasi rationament de aplica si parlamentarilor !!! Concluzie: esti legitim cand te straduiesti sa faci ceea ce ai promis, si cand iti respecti alegatorii !!! Altfel devii ILEGITIM: ai fost ales sa fii in slujba poprorului, nu sa iti pui in aplicare toanele !!! Gogorita asta ca am fost ales de 100% de alegatori nu tine !!! Deci nu suntem un stat democratic, ci unul autocratic, cu accente tot mai vizibile sub Iohannis !!! E valabil si pentru Orban, care una a promis si alta "fumeaza" !!!

1.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de anonim în data de 05.12.2019, 10:57

Rationamentul este foarte riguros, dar in legatura cu ce il faci?

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

"Ciocnirea civilizaţiilor" - spiritul Forumului de la Davos
22 ian. Emilia Olescu


PENTRU FINANŢAREA DEFICITULUI ŞI RAMBURSAREA DATORIEI PUBLICEGuvernul a atras, ieri, 3 miliarde euro, de pe pieţele externe
22 ian. E.O.


MACRO NEWSLETTER-22 Ianuarie 2020
22 ian.


PwC:Aproximativ jumătate dintre directorii generali din România estimează o încetinire a creşterii economice globale în 2020
21 ian. A.I.G.


FMI: "Perspectivele economice globale rămân lente, deşi există semne de stabilizare"
21 ian.


MACRO NEWSLETTER-21 Ianuarie 2020
21 ian.


Omenirea se afundă în inegalitatea de avuţie13
21 ian. MAKE


ÎN URMA TENSIUNILOR DIN HONG KONG ŞI EFECTELOR BREXITInvestiţiile străine directe globale au scăzut uşor, anul trecut
21 ian. F.A.


FMI:Deşi există semne de stabilizare, perpectivele economice globale rămân lente
20 ian. A.I.G.


MACRO NEWSLETTER 20 Ianuarie 2020
20 ian.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.