MĂSURI EUROPENE APLICATE CA LA NOI

Recomandările Comisiei, noi probleme pentru Guvern 1

11 iul. Politică
GEORGE MARINESCU
Imagine de la dezbaterea despre Semestrul European 2018.
Imagine de la dezbaterea despre Semestrul European 2018.

Maarten Verwey, CE: "Ar trebui ca ţara dumneavoastră să accelereze ritmul de implementare a măsurilor stabilite de Comisia Europeană" 

Măsurile pe care Guvernul trebuie să le aplice în urma recomandărilor specifice de ţară trasate de Comisia de la Bruxelles dau bătăi de cap miniştrilor din cabinetul Dăncilă.

250 de măsuri urmează a fi aplicate de 30 de ministere şi de alte autorităţi publice pentru ca raportul de ţară din ianuarie 2019 să fie unul favorabil României şi pentru ca prin intermediul lor să atingem obiectivele europene din Strategia Uniunii pentru anul 2020.

Conform mecanismului de cooperare Semestrul European 2018, România a primit de la Comisia Europeană trei recomandări specifice de ţară care includ aspecte privind politica fiscal-bugetară, dialogul social, guvernarea participativă, protecţia socială, educaţia, sănătatea, mai buna reglementare, pregătirea, prioritizarea şi implementarea investiţiilor în infrastructură, achiziţiile publice şi guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Pentru coordonarea măsurilor care trebuie puse în practică, Guvernul Dăncilă ar urma să adopte, la sfârşitul acestei luni sau cel mai târziu în luna august, Planul de acţiuni pentru implementarea Programului Naţional de Reformă şi Recomandărilor Specifice de Ţară pentru anul 2018.

În privinţa politicii bugetare, România trebuie să ia măsuri pentru a asigura o ajus-tare anuală a deficitului structural de 0,8% pentru anii 2018 şi 2019. Conform cerinţelor Comisiei de la Bruxelles, Guvernul trebuie să contabilizeze o creştere a veniturilor bugetare, printr-o colectare mai bună a taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, precum şi prin aplicarea de măsuri de eficientizare a cheltuielilor bugetare.

Deficitul bugetar planificat pentru anul 2018 trebuie să se situeze la 3% din Produsul Intern Brut, ajutarea deficitului structural fiind planificată să înceapă în 2019, când soldul ar trebui să se îmbunătăţească cu mai mult de 0,5 puncte procentuale.

În privinţa protecţiei sociale şi a dialogului social, Comisia recomandă stabilirea unei reforme privind venitul minim de incluziune şi consolidarea dialogului bipartit autonom, faţă de dialogul tripartit care este, în acest moment, folosit în ţara noastră. Măsura prevede organizarea şi funcţionarea comitetelor sectoriale, ca structuri de dialog social bipartit (sindicate-patronate) care să coopereze cu Consiliul Economic şi Social.

Educaţia, un domeniu nereformat

În privinţa educaţiei, Maarten Verwey, directorul general al Serviciului de Sprijin pentru Reforme Structurale din cadrul Comisiei Europene (CE), susţine că este foarte important ca elevii şi tinerii să dobândeas-că mai multe aptitudini, mai multe competenţe, deoarece patronii se plâng că majoritatea salariaţilor nu deţine calificările necesare pentru munca efectuată.

Declaraţia directorului din cadrul CE a fost făcută, ieri, cu prilejul unei dezbateri organizată de Ministerul Afacerilor Externe, în parteneriat cu Institutul European din România, cu privire la recomandările specifice de ţară şi măsurile pa care Guvernul trebuie să le pună în aplicare până la sfârşitul acestui an.

La eveniment au mai participat Viorel Ştefan, viceprim-ministru, Victor Negres-cu - Ministru delegat pentru afaceri europene, senatorul Gabriela Creţu - preşedinte al Comisiei pentru Afaceri Europene, din Senatul României, reprezentanţi ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Educaţiei Naţionale, Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater, Blocului Naţional Sindical şi ai societăţii civile.

Referitor la cele 250 de măsuri pe care ţara noastră trebuie să le aplice în mai multe domenii de activitate, vicepremierul Viorel Ştefan a spus că acestea au menirea de a spori potenţialul de creştere economică, de a îmbunătăţi mediul instituţional şi de afaceri, de a ajuta la crearea de locuri de muncă, de a moderniza serviciile medicale şi serviciile sociale. Deşi Guvernul a adoptat abia în luna mai Programul Naţional de Reformă (PNR) 2018 şi nu are încă aprobat planul de acţiuni pentru implementarea acestuia, Viorel Ştefan s-a declarat optimist în legătură cu atingerea obiectivelor de convergenţă şi coeziune solicitate de Comisia Europeană.

Spre deosebire de viceprim-ministru, ceilalţi participanţi s-au arătat deranjaţi de inadvertenţele dintre cerinţele Comisiei şi măsurile care urmează să fie aplicate de guvern.

"Dacă Guvernul ar fi respectat legea, PNR ar fi trecut întâi pe la Comisia de Afaceri Europene a Senatului, unde am fi avut de făcut numeroase obiecţiuni", a spus senatorul Gabriela Creţu. Parlamentarul a continuat cu critica la adresa guvernului: "Trebuie să înţelegeţi că obiectivele generale sunt convergenţa şi coeziunea şi că decizia financiar-economică nu este neutră. Obiectivele pot fi atinse doar dacă măsurile stabilite la nivel naţional şi european sunt concertate. Responsabilitatea statelor trebuie să fie egală cu capacitatea statelor de a interveni, pentru că trebuie găsit un echilibru între instrumentele de care dispunem şi sarcinile trasate".

Gabriela Creţu s-a referit la recomandările făcute de Comisia de la Bruxelles, sus-ţinând că există recomandări care pleacă de la o diagnoză greşită a realităţii, altele care au o diagnoză corectă dar recomandări dis-cutabile şi o categorie unde atât diagnoza, cât şi recomandările sunt corecte "dar care nu au fost luate în serios de guvern". Şefa Comisiei de Afaceri Europene a Senatului a criticat indicii statistici naţionali sus-ţinând că aceştia nu reflectă pe deplin realitatea şi că din această cauză recomandările Bruxelles-ului sunt greu de pus în practică.

În privinţa reformării educaţiei, Gabriela Creţu a concluzionat: "Trebuie să inves-tim foarte mult în educaţie. Mediul de afaceri nu se confruntă cu lipsa capitalului financiar şi nici a capitalului tehnic. Mediul de afaceri se plânge de lipsa forţei de muncă cu competenţele necesare pentru revoluţia industrială de generaţia a patra care a început deja".

Inadvertenţe pentru noi, normalitate pentru CE

Referitor la inadvertenţe s-a exprimat şi Victor Negrescu, Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, din cadrul MAE. Acesta a spus că este important ca arbitrul (n.r. - Comisia Europeană) să fie imparţial şi să înţeleagă de unde porneşte ţara noastră.

Victor Negrescu a spus: "Au fost inadvertenţe privind gradul de sărăcie. Când am crescut valoarea salariului minim pe economie, Comisia ne-a întrebat de ce îl creştem atât de mult. În administraţia publică, pentru eficientizarea activităţii, am mărit salariile funcţionarilor, iar Comisia ne-a întrebat de ce am crescut atât de mult salariile aces-tora. România nu este deranjată de aceste recomandări, dar este nevoie de coerenţă şi de înţelegere pentru că vorbim despre un mecanism de colaborare cu Comisia Europeană. Suntem a treia ţară beneficiară în privinţa sprijinului acordat de Bruxelles pentru reformele structurale, iar aceasta arată dorinţa noastră de colaborare cu Comisia".

Cu privire la aceste aspecte, reprezentantul Comisiei, Maarten Verwey a precizat: "Este normal să exis-te diferenţe între state în aplicarea aces-tui mecanism de coordonare, pe principiul «ce este bun astăzi, nu este o garanţie că va fi bun şi mâine sau în viitor». Pentru Româ-nia reformele sunt necesare aşa cum sunt ele propuse de Comisie. Implementarea măsurilor este dificilă pentru orice stat, nu doar pentru România. Este foarte important să fie implementate recomandările privind îngrijorările exprimate de Comisie. Reformele structurale trebuie să aducă o dezvoltare economică a ţării care să contribuie la dezvoltarea economică a Uniunii Europene".

Oficialul european a mai adăugat că suportul pe care îl oferă Bruxelles-ul pentru reforma structurală nu implică nicio taxă din partea statului român şi că din 2020 Comisia va oferi un sprijin tehnic şi financiar mai mare pentru finalizarea procesului.

Maarten Verwey a conchis: "Ar trebui ca ţara dumneavoastră să accelereze ritmul de implementare a măsurilor stabilite de Comisia Europeană".

În domeniul sănătăţii trebuie crescut accesul la asistenţă medicală, intensificată acordarea tratamentului în ambulatoriu, creşterea finanţării asistenţei medicale primare, a tipurilor de servicii medicale şi eficientizarea spitalizării de zi. Totodată sunt necesare adoptarea legii privind vaccinarea, crearea de spitale regionale, consolidarea sistemului informatic din domeniul sănătăţii şi telemedicinei, precum şi derularea programelor de diagnostic precoce al bolilor.

Privitor la infrastructură, Comisia Europeană ne cere să dezvoltăm infrastructura de transport şi să realizăm investiţii majore pentru extinderea reţelelor de apă şi apă uzată, pentru realizarea sau modernizarea staţiilor de tratare, a reţelelor de canalizare, a staţiilor de epurare, precum şi gropilor ecologice de deşeuri cu colectarea selectivă aferentă.

Opinia cititorului: 1
1.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 11.07.2018, 19:43

Pai cum sa se ocupe acest Guvern si intregul Parlament majoritar - psd-alde -de indatoririle ce le revin ? nu mai au timp de masuri bune pentru tara , ei se ocupa de modificarile Legilor in asa fel, incat sa poata fura cat mai mult, si deasemenea, sa-i scape de procesele penale pe care le au. Exemplu concret, procesele lui Dragnea si a altora care fac parte din " gasca tel-drum si nu numai .

Articole din aceeaşi secţiune

Politică

Ambasadorii Franţei şi Germaniei:"România trebuie să lase luptele interne"
22 iul. V.D.


Rectificare bugetară la Primăria Capitalei: Alţi 10 milioane de lei la Catedrala Mântuirii Neamului
22 iul. V.D.


Birchall: "Guvernul este determinat să susţină industria cinematografică"
22 iul. V.D.


Orban: "Numai 35 % din populaţie e racordată la reţeaua de gaz"
21 iul. V.D.


EUGEN TEODOROVICI:Proiectul privind plafonarea preţului gazelor a fost, retras5
21 iul. A.M.


Legea privind organizarea judiciară, promulgată1
21 iul. V.D.


PREŞEDINTELE IOHANNIS A PROMULGAT:Modificările asupra Legii privind organizarea judiciară
20 iul. A.M.


Deputatul Siegfried Mureşan:"Guvernul PSD - ALDE îi păgubeşte din nou pe români"
20 iul. R.G.


Preşedintele ÎCCJ, declaraţie privind amnistia şi graţierea
20 iul. R.G.


Santinela uitată la hotarul dintre lumi39
20 iul. Cornel Codiţă





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.