OBIECTIVE TURISTICE RESTAURATE DIN BANI EUROPENI

8 milioane de euro, pentru dezvoltarea turismului din Rupea 1

02 sep. Companii
GEORGE MARINESCU
8 milioane de euro, pentru dezvoltarea turismului din Rupea

Punerea în valoare a monumentelor istorice reprezintă una dintre provocările administraţiilor publice locale şi judeţene din ţara noastră, pentru că obiectivele respective pot constitui principalele puncte de atracţie pentru turiştii străini şi români. Numai că restaurarea vestigiilor necesită foarte mulţi bani, care nu se află în bugetele comunităţilor locale şi nici în cel naţional. Singura soluţie viabilă o reprezintă finanţarea europeană, prin intermediul căreia mai multe administraţii locale din Transilvania au reuşit să îşi introducă monumentele în diferite minicircuite istorice destinate vizitatorilor din ţară şi de peste hotare.

Un astfel de exemplu de bune practici se află în oraşul braşovean Rupea. Urbea, care se confruntă cu grave probleme sociale şi care numără aproximativ 6000 de locuitori, a reuşit prin intermediul fondurilor europene să intre în circuitul turistic al ţării noastre.

Administraţia locală a obţinut, în exerciţiul bugetar european 2007-2014, aproximativ 6 milioane de euro, bani prin care a restaurat cetatea medievală Rupea. Primii vizitatori după restaurare, aproximativ 39.000, au fost primiţi în perioada iulie-decembrie 2013. De la an la an, numărul acestora a crescut constant, astfel că în 2019 cetatea ţărănească de la Rupea a fost vizitată de peste 109.000 de turişti. Se pare că atracţia crescută a locului este dată şi de legenda conform căreia aici şi-ar fi luat viaţa regele dac Decebal, după înfrângerea în cel de-al doilea război daco-roman ce a avut loc în anii 105 şi 106. Se crede că cetatea se află pe locul unei vechi fortificaţii dacice, iar primele vestigii din zonă ar data de peste 4000 de ani.

Adrian Călbează, administratorul cetăţii Rupea, a declarat pentru Ziarul BURSA: "Cetatea este atestată documentar în anul 1324. La acea vreme exista doar partea de sus. A fost extisă începând cu secolul al XV-lea, cu cetatea de mijloc, datorită creşterii demografice a localităţii. Mai târziu, în secolul al XVII-lea a apărut cea de-a treia parte, cetatea de jos, unde a fost construită şi o fântănă care asigura nevoia de apă a acestui obiectiv. Fântâna are o adâncime de 60 de metri, iar ea are apă şi acum, la o adâncime de 35 de metri. Rupea este o cetate ţărănească. Ea era destinată adăpostirii localnicilor din faţa invaziilor otomane şi, anterior, din faţa invaziei trupelor maghiare, în vremea regelui Carol Robert de Anjou".

Cetatea Rupea a fost restaurată cu bani europeni. Finanţarea s-a ridicat la 28 milioane lei, aproximativ 6 milioane de euro. 75% din sumă a fost plătită din fondurile Uniunii Europene, 23% a reprezentat contribuţia statului român, iar 2% au fost asiguraţi din bugetul oraşului Rupea.

Adrian Călbează ne-a mai spus: "În momentul începerii restaurării, turnurile cetăţii erau fără acoperişuri, iar cetatea era devastată în mare parte. Existau porţiuni de ziduri prin care se putea pătrunde lejer în cetate, vegetaţia era foarte mare. Practic se poate spune că în acel moment cetatea era practic abandonată. Pe proiectul demarat prin fondurile europene pentru perioada 2007-2014, cetatea a fost reabilitată în proporţie de 70%. Ce a rămas din res-taurat, a fost conservat, în stadiul de ruină, aşa cum a fost găsit".

El a precizat că, pentru restaurarea restului cetăţii, autorităţile locale au în vedere să mai acceseze fonduri europene, dar deocamdată, pe actualul exerciţiu bugetar multianual al Uniunii Europene, obiectivul de la Rupea nu a fost eligibil.

Axa istorică de la Rupea

Adrian Călbează a menţionat că ar dori ca autorităţile centrale de la Bucureşti să se implice pentru realizarea unui nou proiect legat de cetatea Rupea în exerciţiul bugetar multianual 2021-2027.

Mai ales că, aşa cum ne-a spus Nicolae Bărdaş, edilul localităţii, se doreşte realizarea unui minicircuit turistic care să lege cetatea Rupea de biserica fortificată evanghelică din localitate şi de muzeul etnografic Gheorghe Cernea.

De altfel, în acest moment, în preţul biletului de vizitare a cetăţii Rupea este inclusă şi vizitarea muzeului etnografic din localitate, dar, din păcate, conform celor spuse de primarul Bărdaş, prea puţini turişti aleg să coboare în oraş pentru a intra şi în obiectivul respectiv,

Nicolae Bărdaş a precizat: "În acest moment, pe actualul exerciţiu bugetar, se restaurează biserica fortificată evanghelică din Rupea. Alocarea este de 1,67 milioane euro, iar lucrările ar trebui finalizate la sfârşitul anului 2021, dar vom solicita, legal, o derogare de şase luni, iar redeschiderea obiectivului pentru public va avea loc în anul 2022. Dorim ca, odată res-taurată, biserica fortificată evanghelică din Rupea să intre în circuitul turistic alături de cetate şi de muzeul etnografic Gheorghe Cernea, fapt care va duce la creşterea activităţilor economice din oraş. În acest moment, turiştii se mulţumesc să viziteze cetatea Rupea şi nu mai coboară în localitate ca să viziteze muzeul etnografic, deşi în preţul biletului este inclusă şi vizita la muzeu. Pentru a-i stimula pe turişti să viziteze muzeul, am decis ca biletul achiziţionat pentru vizitarea cetăţii să fie valabil timp de un an, iar turiştii ce revin în Rupea şi mai au biletul de anul trecut să poată vizita, în baza lui, muzeul etnografic din localitate, chiar dacă nu au revizitat cetatea".

Ca şi celelalte biserici evanghelice din Ardeal, biserica din Rupea a fost întâi de rit catolic, după care, odată cu reforma demarată de Ioan Honterus, a fost transformată în biserică evanghelică. Biserica fortificată evanghelică din Rupea este monument istoric, categoria A. Problema cea mai mare în restaurarea bisericii este dată de pânza freatică care este foarte aproape de nivelul solului, iar aceasta a inundat interiorul lăcaşului de cult, producând mari pagube. La începerea restaurării a fost efectuat un drenaj, iar apa respectivă este în prezent colectată.

Prin renovare, se va crea un microclimat, ce va permite orgii, al cărei loc este amenajat sub formă de cuib de rândunică, să fie adusă înapoi în Rupea. Orga mică se află în acest moment în Biserica Neagră din Braşov.

Biserica evanghelică din Rupea mai deţine 17 covoare orientale, dintre care două sunt foarte importante şi se află la Biserica Neagră din Braşov. Aceste două covoare nu sunt expuse, din cauza valorii foarte mari şi necesităţii asigurării protecţiei lor. Clopotul cel mic din biserica Rupea datează din anul 1550 şi provine din turnul de la Roadeş, care s-a prăbuşit parţial.

Primarul Nicolae Bărdaş ne-a mai spus: "Dorim ca lucrările să fie conform proiectului, de calitate şi nu facem niciun rabat în privinţa calităţii acestora. Dorim să introducem Rupea într-un circuit al cetăţilor din zonă, într-un circuit al bisericilor fortificate din regiune şi vrem ca obiectivele turistice să fie vizitate şi de turiştii care, în ultimii ani au început să vină în Viscri, localitate aflată în vecinătatea oraşului nostru. Pentru noi, prioritar este turismul, deoarece avem în localitate clădiri istorice care trebuie puse în valoare. Odată puse în valoare, vor veni oameni în Rupea, lucrurile se vor mişca în localitate, iar turiştii vor rămâne cu amintiri plăcute".

În afara restaurării axei istorice a oraşului, administraţia locală mai doreşte să făcă un proiect finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman. Scopul viitorului proiect este sprijinirea cetăţenilor din localitate şi a celor plecaţi peste hotare, pentru înfiinţarea unor afaceri locale, tradiţionale şi nu numai, care să crească numărul locurilor de muncă şi să ajute la dezvoltarea economică şi turistică a urbei.

Opinia cititorului: 1
1.   Felicitari
mesaj trimis de anonim în data de 02.09.2019, 09:55

Felicitari edililor locali pentru restaurarea vestigiilor istorice ale Romaniei, care pot fi si sursa de bunastare pentru comunitatea locala.

Articole din aceeaşi secţiune

Companii

ANALIZĂ CITR:Vânzarea activelor non-core business grăbeşte salvarea companiilor în insolvenţă
16 dec. M.A.


INTERNATIONAL FLAVORS & FRAGRANCES,Un nou gigant al bunurilor de consum
16 dec. A.I.G


Boeing ar putea opri producţia de avioane 737 MAX
16 dec. F.F.


AFI Europe şi NEPI Rockcastle semnează achiziţia portofoliului de birouri din România al NEPI
16 dec. F.D.


NEGOCIERI ÎNTRE GUVERN ŞI COMISIA EUROPEANĂCompania Tarom, între a fi şi a primi
16 dec. GEORGE MARINESCU


TOT ÎN ZONA BULEVARDULUI THEODOR PALLADY,Constructorul Palladium Residence ridică Hils Pallady Apartments
16 dec. RAMONA RADU


Renunţarea la suprataxarea contractelor cu normă redusă sau revenirea la normalitate
16 dec. RALUCA BONTAŞ, PARTENER GLOBAL EMPLOYER SERVICES, DELOITTE ROMÂNIA


Voucherele de vacanţă, menţinute la nivelul lui 2019
16 dec. O.D.


Ministrul Sănătăţii recunoaşte că sistemul este într-o perioadă critică
16 dec.


Eurostat: România, cel mai mare exportator de viori din UE
16 dec.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2019.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.