PLANUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII ŞI RELANSARE ECONOMICĂ
Microîntreprinderile solicită intervenţia imediată a Guvernului 10
• Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: "În acest moment, peste 120.000 de IMM-uri au nevoie rapid de intervenţia Guvernului pentru a îşi continua activitatea"
• Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA: "Guvernul nu are bani să bage în economie anul acesta"
• Ionuţ Dumitru: "Planul lansat de Guvern este mai degrabă o viziune pe termen mediu şi nu conţine măsuri de sprijin imediat"
Planul de relansare economică propus de guvernul Orban nu i-a entuziasmat pe specialişti, deoarece aşa cum arată acesta nu pare destinat să rezolve rapid situaţia dramatică cu care se confruntă zeci de mii de microîntreprinderi afectate de criza generată de pandemia Covid-19. Mai ales că actele normative pentru implementarea acestui plan vor fi adoptate în maximum 30 de zile, aşa cum a declarat premierul Ludovic Orban la începutul şedinţei de guvern de ieri.
Acest lucru a fost observat şi de Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), care a declarat pentru Ziarul BURSA:
"Dincolo de măsurile şi sumele propuse de Guvern, important este timing-ul. Cu cât pierdem mai mult timp în implementare măsurilor, cu atât este mai dificil pentru IMM-uri să îşi continuie activitatea şi să păstreze locurile de muncă. Salutăm planul propus de Guvern şi măsurile stabilite pentru IMM-uri, start-up-uri şi în domeniul digitalizării, dar din păcate acesta nu are obiective clare şi termene stricte de implementare. În acest moment, peste 120.000 de IMM-uri au nevoie rapid de intervenţia Guvernului pentru a îşi continua activitatea. Credem că este mai uşor să recâştigi competitivitatea, decât să reiei activitatea de la zero sau să înfiinţezi noi firme în locul celor ieşite din economie din cauza actualei crize. Orice zi de întârziere în implementarea acestui plan înseamnă încă o zi dramatică pentru IMM-uri".
Un mesaj similar ne-a fost transmis şi de analistul economic Aurelian Dochia, care susţine că relansarea economiei nu poate fi sub controlul autorităţilor, deoarece cauzele care au generat actuala criză nu pot fi influenţate substanţial, mai ales dacă analizăm relansarea din punctul de vedere al comportamentului consumatorilor care au devenit mai reticenţi cu privire la achiziţionarea unor produse.
"Cred că direcţia cea mai importantă pe care ar putea să o urmeze Guvernul este aceea a investiţiilor publice care generează efecte multiple în mai multe sectoare economice. Cu toate acestea, planul întocmit de Guvern nu ne oferă nimic precis şi în detaliu pentru acest an. De aceea, cred că nu vom avea efecte pozitive imediate în economie până la sfârşitul anului în curs şi cred că în acest moment Guvernul nu are o soluţie pentru susţinerea masivă a mediului privat de afaceri. Ce s-a putut face este pe termen scurt, doar pentru susţinerea economiei şi prevăd ca la finalul lui 2020, criza în mediul de afaceri se va adânci, deoarece majoritatea firmelor mici nu mai au fondurile necesare desfăşurării activităţii, iar unele activităţi din domeniul HoReCa nu vor putea fi reluate nici măcar după ieşirea din starea de alertă", ne-a spus Aurelian Dochia.
• Dochia: "Nicio soluţie propusă de Guvern nu va avea efecte pozitive imediate pentru firmele aflate deja în dificultate economică şi financiară"
Domnia sa a precizat că banii europeni pe care mizează Guvernul pentru acordarea de granturi IMM-urilor pentru capital de lucru şi investiţii au un ciclu lung de folosire şi nu sunt o soluţie pentru salvarea imediată a firmelor care se confruntă cu grave probleme financiare cauzate de actuala criză generată de pandemia Covid-19. Analistul economic mai susţine că firmele care au trecut de primul val al crizei consemnat în perioada mai-iunie nu vor mai face faţă celui de-al doilea val care va urma în perioada următoare şi vor fi nevoite să îşi închidă porţile.
Aurelian Dochia a precizat: "Vor fi efecte în lanţ, care se vor reflecta în bilanţurile băncilor şi al partenerilor de afaceri ai firmelor respective, efecte care într-un final vor fi consemnate şi de o scădere semnificativă a încasărilor la bugetul de stat. Până la finalul anului, unda de şoc din mediul de afaceri privat se va întinde mai mult decât au prevăzut autorităţile. Nu cred că există, în acest moment, la îndemâna Guvernului, o soluţie care să prevină acest lucru".
Domnia sa mai susţine că trebuie să avem în vedere că unele dintre schimbările petrecute în economie şi în mediul de afaceri vor fi definitive şi că este evident că va trebui să ne adaptăm la un nou mod de funcţionare al economiei.
"Uneori, măsurile luate de autorităţi s-ar putea să nu fie decât bani aruncaţi pe fereastră. Cheltuirea a zeci de milioane de euro numai ca să ţinem în viaţă firme care până la sfârşitul anului 2020 sau 2021 vor dispărea, deoarece nu vor mai avea un obiect de activitate, se va dovedi inutilă. Sigur că este nevoie de acest plan de relansare economică, dar trebuie să fim realişti că nicio soluţie propusă de Guvern nu va avea efecte pozitive imediate pentru firmele aflate deja în dificultate economică şi financiară", a menţionat Aurelian Dochia.
• Spaţiu fiscal limitat pentru Guvern
Referitor la situaţia dramatică prin care trec IMM-urile, Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România, a menţionat că totuşi Guvernul a sprijinit mediul de afaceri prin programul IMM Invest şi prin plata şomajului tehnic.
"Spaţiul fiscal este foarte limitat în acest an. Sprijinirea imediată a mediului de afaceri depinde foarte mult de evoluţia actualei pandemii. Dacă nu scăpăm rapid de pandemie, Guvernul nu are bani, în acest moment, să bage în economie, pentru că trebuie să se ocupe de buna-funcţionare a sistemului de sănătate publică. Singura soluţie ar fi banii europeni, dar la aceştia vom avea acces abia de la începutul anului viitor. La un eventual val doi al pandemiei, economia românească nu are resurse şi va intra într-o recesiune prelungită. Este esenţial să nu ajungem în acel moment", ne-a spus Adrian Codirlaşu.
Dacă se va merge cu planul de relansare economică la nivel operaţional, este nevoie de stabilirea urgentă a unor termene clare de implementare, mai ales cu privire la măsurile luate pe termen scurt cum sunt cele referitoare la sprijinirea companiilor pentru capitalul de lucru şi pentru investiţii, susţine Dragoş Cabat, analist CFA.
El a arătat că, pentru mediul privat, Guvernul a făcut tot ce se putea face în acest moment cu banii existenţi la bugetul de stat, dar pentru un sprijin mai mare şi rapid este nevoie ori de bani europeni, ori să fie găsite surse alternative de finanţare a măsurilor prevăzute în planul de redresare economică.
Dragoş Cabat a precizat: "Mă îndoiesc că există bani sau că avem capacitatea operaţională de a pune în practică în acest moment un astfel de plan. Pur şi simplu nu ai fondurile necesare, nu ai cu cine şi nu ai oamenii necesari. De aceea, consider că microîntreprinderile vor avea cel mai mult de suferit în perioada următoare. Microîntreprinderile reprezintă o victimă colaterală a faptului că actuala criză ne-a prins fără bani din cauza dezechilibrelor bugetare din ultimii 3-4 ani".
El a menţionat că, dacă am fi fost în situaţia financiară a Germaniei, atunci micile întreprinderi ar fi avut o şansă reală să iasă cu bine din actuala criză generată de pandemia Covid-19.
Ionuţ Dumitru, fostul preşedinte al Consiliului Fiscal, ne-a spus că planul lansat de Guvern reprezintă o strategie pe termen mediu şi că nu este un plan imediat de investiţii sau de sprijin financiar acordat rapid mediului de afaceri.
Ionuţ Dumitru a precizat: "Vorbim despre proiecte mari ce se vor derula pe o lungă perioadă de timp. Planul nu răspunde nevoilor imediate ale mediului de afaceri, ci el este mai degrabă o viziune strategică pe mai mulţi ani. Acest lucru este demonstrat de lipsa termenelor, de neclaritatea surselor de finanţare, deşi probabil că multe dintre fonduri le vom lua de la Comisia Europeană, unde, pentru exerciţiul financiar multianual 2021-2027, România şi-a dublat aproape alocările faţă de perioada anterioară. Din păcate pentru mediul de afaceri, pentru acest an Guvernul este nevoit să folosească resursele bugetare interne şi fondurile europene rămase, iar ecuaţia bugetului pentru anul în curs este foarte complicată".
Fostul preşedinte al Consiliului Fiscal ne-a mai spus că planul nu corespunde aşteptărilor oamenilor de afaceri, care şi-ar fi dorit rezolvarea urgentă a unor proiecte, dar a menţionat că aşteptările acestora ar fi trebuit să se limiteze la resursele bugetare existente în acest moment.
PROGRAMUL DE RELANSARE AL PNL
O nouă strategie de dezvoltare a României care ignoră complet Bursa de Valori Bucureşti
Guvernul Orban a publicat ieri programul de relansare economică pentru cincinalul următor, iar în buna cutumă a guvernelor din ultimele decenii, piaţa de capital este ignorată complet.
Cuvintele "listare" sau "bursă" apar o singură dată (!), împreună, la pagina 76 din documentul de 160 de pagini, şi asta doar pentru a menţiona ca "posibilă" eventuala listare a mega-Fondului Român de Investiţii, un fond de private-equity.
Piaţa locală de capital, ştie toată lumea, a fost ignorată aproape complet de clasa politică în cei 25 de ani de la reapariţie - una din excepţii fiind listarea companiilor de stat din perioada guvernării Ponta. Ultima promisiune politică explicită legată de dezvoltarea pieţei de capital datează din vara lui 2019, când ministrul Finanţelor de atunci, Eugen Teodorovici, spunea că în termen de două luni va propune o serie de măsuri şi paşi de parcurs pentru atingerea statutului de piaţă emergentă. Decizia de promovare a venit ulterior, însă nu graţie măsurilor propuse de guvernul PSD, măsuri care de altfel nici nu au existat la nivelul discuţiei publice - Teodorovici s-a lăudat totuşi pe Facebook culegând laurii anunţului FTSE Russell.
La venirea la guvernare, noul ministru, liberal şi fost bancher, Florin Cîţu, a susţinut că doreşte listarea câtorva companii mari de stat, acelea câte au rămas rentabile. Preocuparea guvernului actual cu dezvoltarea pieţei de capital nu a trecut însă nici măcar de stadiul listării la bursă a titlurilor de stat emise pentru populaţie prin Programul Tezaur, prospectul emisiunii recente fiind copiat după cele din guvernarea PSD - o chestiune ce ridică întrebarea de ce a fost sistat programul atâta timp?
În spaţiul public a mai apărut totuşi o idee din partea autorităţilor cu privire la finanţarea economiei reale prin mecanismele bursiere. Aceasta merită menţiune totuşi doar prin prisma faptului că a apărut, deoarece stadiul este încă cel de idee. Potrivit Hotnews.ro, anumite instituţii gândesc un instrument pentru facilitarea accesului la capital al IMM-urilor inovative prin instrumente de finanţare listate pe piaţa de capital - ideea din spate fiind crearea unui fond la care acţionari ar trebui să fie FNGCIMM, FRC, FEI, BERD etc. -, domeniile vizate fiind sectorul IT, IMM-urile care fac export şi IMM-urilr care inovează.
Impulsionarea investiţiilor reprezintă o strategie de dezvoltare în cazul României, însă în ceea ce priveşte piaţa de capital programul naţional (un fel de program de guvernare pe următorii cinci ani) propus de liberali este dezamăgitor. Dacă în Polonia interesul şi eforturile statului au contribuit decisiv la dezvoltarea pieţei de capital, în România clasa politică pare că este şi va continua să fie indiferentă în relaţie cu piaţa de capital. (Mihai Gongoroi)
