PLASAMENTE ALTERNATIVE

Brâncuşi şi conaţionalii, la Bruxelles

04 oct. 2019 Investiţii Personale
Marius Tiţa
Constantin Brâncuşi.Rugăciunea.MNAR
Constantin Brâncuşi.Rugăciunea.MNAR

Marius Tiţa

Nu va fi vorba de vreo reaşezare a listelor de la europarlamentare, nu apare vreun urmaş al marelui sculptor în această poziţie, ne referim la un prestigios festival cultural din Bruxelles şi nu numai, care are ca invitat ţara noastră. Celebrul festival EUROPALIA, ediţia în care România este foarte onorantul subiect, a început chiar de ziua mea. De fapt, partea oficială, cu participare regal-prezidenţială, a avut loc cu o zi înainte, pe 1 octombrie, când "lunatica" mea colegă de aniversare, China modernă, împlinea 70 de ani. Pe lângă acest festival nemaipomenit, de ziua mea, Muzeul Naţional de Artă al României a dat gratuit la intrare şi au fost trase sirenele, ambele evenimente provocate de faptul că era prima miercuri din lună.

Deşi ai crede că este o retrospectivă Brâncuşi, EUROPALIA 2019 este un festival complex, cu multe evenimente din mai multe genuri, dar cu un accent masiv pe Brâncuşi. Deschiderea a fost pe 2 octombrie şi închiderea se va produce pe 2 februarie, va ţine, deci, exact patru luni, cum este datina la EUROPALIA. Festivalul a debutat în 1969, altfel spus, cu România sărbătorim 50 de trandafiraşi prinşi în buchetul manifestării. Numele îi vine de la două cuvinte, Europa, evident, şi de la Opalia, festivalul roman dedicat zeiţei abundenţei, Opis, Rhea, pe greceşte. De la Opis avem cuvântul opulent, că de aia este simbolul abundenţei, dar şi opus, operă. Fiecare ediţie a festivalului are o ţară invitată iar ediţiile vin cam la doi ani, cum este în prezent, dar, de câteva ori, a fost organizat din trei în trei ani, iar în preajma lui 2000 a fost un eveniment anual. Prima ţară invitată, în 1969, a fost Italia. În 1989 a fost invitată Japonia, prima din afara Europei comunitare, ca până atunci. Din fostul Est, prima invitată a fost Cehia, în 1998, urmată imediat de Ungaria. În 2000 a fost o pauză de efect, dedicată nu unei ţări, ci oraşului gazdă, Bruxelles, s-a revenit cu Polonia, în 2001, şi Bulgaria, în 2002. În 2007 a fost invitată ... Uniunea Europeană, iar în 1996 o persoană, arhitectul Art Nouveau Victor Horta. Sunt un fan Horta, aşa că nu vreau să mă pronunţ asupra acestei decizii, prefer să mă încânte gândul la creaţia sa. Mai ales într-o vreme în care Nobelul pentru literatură a fost câştigat, la un moment dat, de un cântăreţ rebel care pictează. Cam clăsicuţ, dar bine.

La fel de bine, invitatul EUROPALIEI la ediţia din acest an putea fi Brâncuşi. Oricum, România era singura ţară din Est care rămăsese neinvitată, după rafala de ediţii anuale dedicată fostelor state comuniste, terminată cu Bulgaria în 2002. Altfel spus, organizatorii şi-au amintit de România după 17 ani! De Brâncuşi sper că nu au uitat niciodată, dacă aflaseră vreodată. Pot spune asta pentru că asistăm la prima expoziţie de amploare şi retrospectivă dedicată lui Brâncuşi în Belgia. Dar nu mai au nicio scuză, Brâncuşi, chiar cu pronunţie franţuzită, este cel mai celebru român. Desigur, după Ceauşescu şi Dracula. Nu i-am luat la întâmplare pe cei doi, ci de pe broşura informativă a evenimentului, unde aflăm, cu lacrimile în ochi, că Ceauşescu nu a apucat să locuiască în Palatul Parlamentului pe care l-a comandat! Cât despre Dracula, începem chiar cu poza lui Ţepeş cel Real, celebra pictură din Austria, sub care aflăm că vampirul ar fi avut 97 de ani în prezent pentru că primul film cu Dracula lui Stoker a apărut în 1922. De fapt, prima informaţie este una veche, că România ar avea o suprafaţă de 238.391 de kilometri pătraţi, când noi ştim că este cu 7 în coadă. Nu este vorba de o confuzie dactilo între 1 şi 7, ci de preluarea de către specialiştii care s-au ocupat de EUROPALIA România a unei informaţii vechi. Păi, în iunie 2017, nu ne spuse Institutului Naţional de Statistică că Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a raportat că suprafaţa României a crescut fix cu cei 6 km lipsă la EUROPALIA? E drept, chiar şi pe site-ul Preşedinţiei României este tot cifra veche, cea cu 1 la sfârşit. Dacă nu se rezolvă cu alegerile de peste o lună, zic să încercăm cu un referendum de upgradare a site-ului.

Nu am participat la înaltele manifestări de la Bruxell-es, la care a participat şi cuplul regal de acolo, preferând să sărbătoresc aici, cu participarea reginei mele şi a prinţului nostru. Am urmărit, însă, relatări oficiale sau amicale de acolo, am mers, ca de obicei, la documente şi la sursele primare de informaţii, cel mai bun material pentru edificarea unor opinii, am surâs trist când un oficial ICR a mai mestecat o dată povestea cu Brâncuşiul furat de străini care nu spun că este român şi am încercat să evit dialectic o serie de şabloane reactivate. Şi am încercat să mă dumiresc ce Brâncuşi s-a expus, de la Craiova, din Bucureşti, din alte locuri din lume. La cât de mare este Maes-trul şi cum este prima lui evoluţie pe scena bruxellezo-belgiană, i-aş fi dat dreptul la o exclusivitate puternică. Altfel, pus alături de Rodin şi Medardo Rosso, îl întoarcem la obsesia cu ruperea de Rodin, făcând din fantastica sa originalitate doar un efect al acestei imposibilităţi a ţăranului căpos de a lucra cu rafinatul geniu al sculpturii. Nu cred că există certitudini ale acestei ucenicii, nu am văzut niciun document care să ne arate că Brâncuşi a avut o astfel de relaţie cu Rodin şi nu au fost doar concitadini de geniu artistic, fiecare cu drumul şi stilul său. Da, ştiu, povestea cu iarba care nu creşte şi copacii foarte mari, mai este şi spovedania lui pe patul de moarte, de toţi cunoscută, deşi o spovedanie, nu-i aşa? ar trebui să fie secretă, să nu o dea popa pe goarnă nici sub tortură! Mai este şi Modigliani, un subiect sensibil pentru a cărui descoasere încă nu avem specialişti.

Aceeaşi broşură prezintă cinci hailaiţuri (highlights) adică un fel de subiecte principale ale expoziţiei. Bănuiesc că este vorba de expoziţia "Brancusi. Sublimation of Form". Primul accent cade pe o fotografie, cea care apărea şi pe o bancnotă românească postrevoluţionară. Este un autoportret fotografic al sculptorului, în care apare înconjurat de operele sale. Pe realizatorii textului îi "roade" mai degrabă grija altora, în loc să ne spună mai multe despre artist. Cam o treime din economia explicaţiei este dedicată celor care îl vizitau pe Brâncuşi în atelierul lui, cu o tentativă de enumerare, riscantă, ca toate enumerările care nu sunt complete şi dacă sunt complete sunt plictisitoare. Aflăm că aceştia sunt "Marcel Duchamp, Man Ray, Fernand Leger, Amadeo Modigliani...". Cine? Amadeo Modigliani? Aaaa, Amedeo Clemente Modigliani! OK, fiţi şi voi atenţi ce interneturi accesaţi, mergeţi pe documente şi studii serioase, ştiu că este greu, dar merită, dacă reprezentaţi Româ-nia! La punctul 2, "Leda", ni se relevă că "această operă în bronz şlefuit reprezintă o lebădă". Ne revenim cu greu din filosofica descoperire şi mergem la punctul 3. Este "Kiss", de la Craiova Art Museum. Am o senzaţie stranie când privesc această lucrare, mi-e teamă să nu se împrăştie, brusc şi iremediabil, în stropi de nisip. Tinereţea mi-a fost bântuită de ştirea că "Sărutul" lui Brâncuşi de la Craiova s-a dus la o expoziţie şi a venit cu o ciobitură. S-a plimbat mult această genială sculptură, dar mai mereu în expoziţii dedicate, de fapt, lui Modigliani, lui Amedeo, cu e, şi nu cu a, cum se scrie la EUROPALIA 2019, şi prietenilor lui. De fapt, Brâncuşi i-a fost acestuia mai mult decât un prieten, i-a fost profesor, mentor, zeu.

Aţi zis Modigliani? Avem la punctul 4 al expoziţiei Brâncuşi. Un desen nesemnificativ, inutil. Dacă tot aminteam de tragicul artist şi de relaţia lui cu Brâncuşi, aş fi povestit cum cărau ei doi, cu roaba, pietre de la catacombele Parisului aflate în refacere, calcar coloidal din care Brâncuşi a făcut o capodoperă deloc cuminte, ce nu a reuşit să scoată de la noi, conaţionalii lui mândri, un preţ minuscul, iar Modigliani mai multe sculpturi inspirate rău de tot din opera românului, vândute cu preţuri uriaşe, în zilele noastre. A cincea poziţie şi ultima este o lucrare de la muzeul Guggenheim, Solomon, din New York. Este o "Muză", de care aflăm, cel puţin în varianta franceză, că este posibil să o reprezinte pe "o anumită Baroană Frachon". Dacă nu ştii ce a reprezentat Renee Irana Frachon pentru Brâncuşi şi opera lui, nu ar trebui să îţi dai cu părerea în locuri vizibile şi în modul acesta sintetic care cere multă inteligenţă şi cunoaştere!

EUROPALIA, cu România drept subiect principal, este o manifestare de excepţie, de mare pres-tigiu şi amploare. Numai faptul că vedem România scris mare pe afişe, într-un Bruxelles tot mai sictirit şi plictisit, şi tot merită efortul. Cu surprindere am descoperit şi eu că Brâncuşi nu a avut o mare expoziţie în Belgia, în Bruxelles-ul care este un nume mare în arta de avangardă, şi mă bucur grozav că tocmai România îl aduce aici. Greşeli şi prostii vom tot descoperi, nici măcar nu este un fenomen româ-nesc, la noi specific ar fi nepotis-mul şi amantlicăria exasperante, dar, dincolo de nervi sau zâmbete, se vor zări arta măreaţă şi cultura grandioasă.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Investiţii Personale

Marius TiţaPLASAMENTE ALTERNATIVEBanda desenată şi noi, copiii
21 sep. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVECivilizaţia cărţii1
14 sep. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVESezonul de vară-toamnă-iarnă
07 sep. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVESosirea lui Ghenie1
31 aug. Marius Tiţa


Marius TiţaPLASAMENTE ALTERNATIVELicitaţii de vară
24 aug. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVETescani, din neamul artiştilor
17 aug. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVEÎncântat la Encants
07 aug. Marius Tiţa


Marius TiţaUn secol de cercuri olimpice
31 iul. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVEFascinaţia reflexiilor cromatice1
24 iul. Marius Tiţa


PLASAMENTE ALTERNATIVESofia, Sfânta Sofia
17 iul. Marius Tiţa





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.