Povara datoriilor este tot mai mare pentru gospodăriile din SUA 1

18 nov. 2019 Macroeconomie
Călin Rechea

Călin Rechea

Datoriile gospodăriilor din SUA au ajuns la aproape 14 trilioane de dolari în trimestrul al treilea 2019, după 21 de trimestre de creşteri consecutive, conform ultimului raport de la Federal Reserve Bank of New York (FRBNY).

Acest nou record, de 13,95 trilioane de dolari, este cu 1,3 trilioane mai mare decât vârful anterior din T3 2008, de 12,68 trilioane de dolari (vezi graficul 1). De asemenea, noul record este cu 25,1% mai mare decât minimul post-criză, înregistrat în T2 2013.

Cea mai importantă componentă a creditului acordat gospodăriilor, creditul ipotecar, a crescut cu 31 de miliarde faţă de trimestrul precedent şi cu 297 de miliarde faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, până la 9,44 trilioane de dolari.

Creşteri trimestriale importante s-au înregistrat, de asemenea, la nivelul creditului auto, de 18 miliarde, şi la nivelul creditului pentru studii, de 20 de miliarde.

Atât soldul creditului auto cât şi soldul creditului pentru studii au atins noi recorduri în T3 2019, de 1,32 trilioane de dolari, respectiv 1,5 trilioane. În ceea ce priveşte creditul acordat pentru achiziţia autovehiculelor, tendinţa de creştere continuă să fie alimentată de reducerea semnificativă a standardelor de creditare.

Avansul puternic al creditului acordat gospodăriilor din SUA a fost însoţit şi de o creştere semnificativă a întârzierilor de plată.

Rata restanţelor a crescut cu 0,4 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, până la 4,8%, ceea ce cores­punde unui sold al restanţelor de 667 miliarde de dolari.

Valoarea creditelor cu restanţe de peste 90 de zile a crescut cu 16,7 miliarde faţă de T2 2019, până la 424,1 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani şi jumătate.

Un nou record s-a înregistrat pentru restanţele de peste 90 de zile de la nivelul creditului auto, de 61,9 miliarde de dolari, după o creştere cu 1,8 miliarde faţă de trimestrul anterior (vezi graficul 2).

Rata restanţelor de peste 90 de zile de la nivelul creditului auto a crescut până la 4,71% în T3 2019, de la 4,64% în trimestrul anterior şi 4,27% în T3 2018.

După o scădere în primul trimestru al anului curent, valoarea restanţelor pentru creditele de studii şi-a reluat tendinţa de creştere şi a ajuns la 163,3 miliarde de dolari în T3 2019, după o creştere trimestrială de 3,2 miliarde.

Rata restanţelor pentru creditul de studii a crescut până la 10,9% în T3 2019, de la 10,8% în trimestrul precedent, însă aceasta nu reflectă adevărata dimensiune a dificultăţilor de rambursare a creditelor de studii, conform raportului de la FRBNY, unde se arată că "rata publicată a restanţelor subestimează adevărata rată a restanţelor, deoarece jumătate dintre creditele de studii se află în perioada de graţie sau beneficiază de amânarea plăţilor".

În aceste condiţii, "rata de neperformanţă a creditelor pentru studii este de circa două ori mai mare decât cea publicată", iar valoarea nominală a creditelor de studii cu restanţe de cel puţin 90 de zile s-ar putea ridica la circa 326 de miliarde de dolari.

Rata restanţelor mai mari de 90 de zile pentru creditul ipotecar s-a menţinut sub 1% şi în T3 2019, la 0,97%, în scădere de la 1,06% în aceeaşi perioadă a anului trecut, corespunzătoare unui sold de 91,5 miliarde de dolari.

Soldul creditului acordat pe carduri a crescut cu 13 miliarde faţă de trimestrul precedent, până la 881 de miliarde de dolari, în condiţiile în care rata restanţelor de peste 90 de zile a scăzut până la 8,27%, echivalentul a circa 73 de miliarde de dolari, de la 8,32% în cele două trimestre anterioare.

Unul dintre cele mai importante motive din spatele creşterii accelerate a creditului acordat gospodăriilor americane se găseşte, probabil, într-un studiu recent, "Indicele calităţii locurilor de muncă din sectorul privat din SUA", care este disponibil la adresa www.jobqualityindex.com.

Rezultat al cooperării dintre economiştii de la Cornell University, Coalition for a Prosperous America, University of Missouri din Kansas City şi Global Institute for Sustainable Prosperity, studiul arată că "din 1990 în Statele Unite s-au creat în exces locuri de muncă de o calitate redusă în sectorul serviciilor".

Conform datelor prezentate, circa 63% dintre locurile de muncă nou create în ultimii 30 de ani sunt din categoria salariilor scăzute, pe fondul unei scăderi corespunzătoare a timpului de lucru. La începutul anilor "90, locurile noi de muncă din această categorie reprezentau circa 53% din total.

De asemenea, Statele Unite au pierdut mai mult de 5 milioane de locuri de muncă din industria prelucrătoare în perioada 2000 - 2010, după cum se mai arată în studiu, unde se mai subliniază că "schimbările tehnologice nu reprezintă factorul determinant al declinului locurilor de muncă din acest sector".

Pentru autori, "efectele negative asupra forţei de muncă au fost determinate de intrarea masivă a importurilor subvenţionate în economie, pe fondul unei politici comerciale eronate". Mai mult, "eşecul în ceea ce priveşte menţinerea în bune condiţii a infrastructurii a privat economia de alte oportunităţi pentru industria prelucrătoare şi construcţii".

Acesta este contextul care a "stimulat" reluarea creşterii accelerate a creditului acordat gospodăriilor americane în ultimii cinci ani, chiar dacă economia Statelor Unite a depăşit, în iulie 2019, recordul istoric al celei mai îndelungate perioade de expansiune.

În aceste condiţii, apar numeroase semne de întrebare cu privire la natura creşterii economice din Statele Unite şi a sustenabilităţii acesteia pe baza noilor măsuri de relaxare monetară, dar şi referitor la stabilitatea sistemului financiar în cazul unei recesiunii severe.


Opinia cititorului: 1
1.   fără titlu
mesaj trimis de Jiji în data de 18.11.2019, 17:27

SUA: economia nr.1, cea mai bogata, evoluata, inovativa tara din lume? Cat de jalnic poate fi un sistem care in pofida resurselor existente, nu-si permite sa ofere copiilor si tinerilor educatie gratuita la cel mai inalt nivel? Dar au buget militar mai mare dacat urmatoarele 6 puteri militare adunate.

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

LUDOVIC ORBAN:"Încurajez dezvoltarea sectorului cooperaţiei meşteşugăreşti ca forţă activă a economiei naţionale" 1
04 iul. A.P.


MACRO NEWSLETTER 3 Iulie 2020
03 iul.


Călin RecheaTrăiască planurile liberalilor social- democraţi pentru propăşirea României!9
03 iul. Călin Rechea


Calendarul relansării economice se accelerează15
03 iul. Tănase Stamule


FLORIN CÎŢU:România va înregistra în 2020 o scădere economică cuprinsă între minus 2% şi minus 3%5
02 iul. S.B.


Specialiştii au identificat câteva probleme ale Programului de relansare economică al Guvernului4
02 iul. A.P.


PLANUL DE RELANSARE:Dezvoltarea sectorului TIC va duce la o creştere a PIB de 13%1
02 iul. A.P.


Călin Rechea DIVERGENŢA DINTRE PIEŢELE FINANCIARE ŞI ECONOMIA REALĂ DIN SUA ESTE TOT MAI MARECreştere explozivă a indicilor bursieri, creştere impresionantă a numărului falimentelor4
02 iul. Călin Rechea


Valentin M. IonescuPLANUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII ŞI RELANSARE ECONOMICĂCum plănuiesc liberalii să relanseze economia9
02 iul. Valentin M. Ionescu


PLANUL NAŢIONAL DE INVESTIŢII ŞI RELANSARE ECONOMICĂMicroîntreprinderile solicită intervenţia imediată a Guvernului10
02 iul. George Marinescu





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.