REVISTA PRESEI 09.02.2018

09 feb. 06:54 Revista Presei
D.I.
REVISTA PRESEI 09.02.2018

ADEVARUL 

Etapele măsurilor pe care UE le-ar putea lua împotriva României

Răspunsurile şi acţiunile politicienilor din majoritatea PSD-ALDE în ceea ce priveşte respectarea statului de drept, de multe ori similare cu cele ale omologilor din ţări ca Ungaria sau Polonia, ar putea atrage, în viitorul apropiat, pedepsirea atitudinii României de către instituţiile Uniunii Europene.

Respectarea principiilor statului de drept în România şi modul cum are loc aşa-zisa reformă a sistemului judiciar prin adoptarea legilor Justiţiei îi îngrijorează pe oficialii europeni, care nu o dată au tras semnale de alarmă în acest sens, fie că a fost vorba de reprezentanţi ai Comisiei Europene (CE), ai Consiliului European şi chiar eurodeputaţi din Parlamentul European (PE), după cum s-a putut observa şi în ultima dezbatere a legislativului UE, desfăşurată miercuri seară.

La dezbaterea intitulată "Statul de drept în România", eurodeputaţii din România au arătat din nou cât de divizată e scena politică de la Bucureşti în ceea ce priveşte subiecte precum modificarea legilor Justiţiei, continuarea luptei împotriva corupţiei şi modul cum e înţeleasă activitatea procurorilor şi judecătorilor. Reprezentanţii PNL şi PMP din PE au subliniat că PSD şi ALDE urmăresc să încetinească lupta anticorupţie pentru a-i scăpa de închisoare pe liderii din partidele lor care au probleme cu Justiţia şi că nu au nicio intenţie să respecte statul de drept. "PSD spune că face reforma Justiţiei. Cine poate avea încredere în PSD? Poţi avea încredere într-un hoţ să stabilească preţurile în magazinul din care fură?", s-a întrebat retoric eurodeputatul Traian Răzvan Ungureanu, în timp ce vorbea despre faptul că PSD a respins ultimele cereri de ridicare a imunităţii pentru aleşii săi şi ai ALDE.

De cealaltă parte, PSD şi ALDE au vorbit de faptul că în România autorităţile fac abuzuri care duc la condamnarea unor persoane nevinovate. "Un protocol secret intre DNA şi serviciul secret a permis ca în România să se facă poliţie politică", a răspuns Victor Boştinaru, unul dintre cei mai influenţi PSD-işti din PE, în timp ce reproşa comisarului european Vera Jourova că reprezentanţii Comisiei ar fi "tăcut" în ceea ce priveşte acest aspect. Pe un ton foarte ridicat s-a adresat audienţiei şi Norica Nicolai, eurodeputat ALDE, cea care a spus discuţia că din PE e politicianistă şi i-a reproşat comisarului Jourova că nu a spus nimic când "sute de oameni au fost trimişi abuziv în închisoare".

De altfel, eurodeputaţii şi-au apărat colegii de grup, excepţia fiind o reprezentantă a social-democraţilor din Portugalia, care a avut un atac surprinzător la adresa colegului ei din familia europeană a PES. "OLAF a tras concluzia ca şeful PSD este responsabil pentru frauda cu fonduri europene. Eu citesc din nimic altceva decât din raportul OLAF. Deci întrebarea mea faţă de colegii din România este: cum este posibil ca această persoană să rămâna în funcţie?", a afirmat Ana Gomes, eurodeputat social-democrat.

Însă toată această dispută tensionată nu se va concretiza, pentru moment, în adoptarea vreunui document care să spună că România trebuie să urmeze o cale sau alta, dar imaginea României e tot mai afectată de scandalul pe tema legilor Justiţiei. Cu toate acestea, potrivit unor surse politice, evoluţia sau regresul României în ceea ce priveşte statul de drept ar putea avea două direcţii de acţiune. Prima ar fi ca în Comisia LIBE din PE să fie discutată situaţia României, să fie desemnat un raportor pentru România, cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, iar la final raportul acestuia să ajungă în plen pentru vot. Acest document nu ar avea putere legislativă, adică să impună anumite măsuri României, dar ar putea fi o "palmă simbolică" dată Puterii de la Bucureşti.

Cealaltă variantă ar fi cea extremă, adică România să ajungă într-o asemenea situaţie încât să fie necesară activarea articolului 7 din Tratatul de la Lisabona, cum s-a întâmplat în cazul Poloniei, o decizie luată în urma unui proces dificil, dar nu imposibil. La finalul unei proceduri complexe se poate ajunge la o suspendare a drepturilor de vot al statului sancţionat în cadrul Consiliului Uniunii, instanţa din care fac parte cele 28 de state membre sau blocarea finanţărilor prin fonduri structurale europene. Însă eventuale sancţiuni - precum retragerea drepturilor de vot - pot interveni doar într-o a doua fază, care necesită, în vederea lansării ei, un vot în unanimitate al ţărilor europene, evident fără cel vizat de aceste sacţiuni.

De altfel, comisarul Jourova a avertizat, la sfârşitul lunii ianuarie, că e posibilă condiţionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept în viitorul cadru financiar multianual. Ea a confirmat atunci faptul că a primit din partea Colegiului Comisarilor sarcina să propună o definiţie care să evidenţieze că toate statele membre trebuie să respecte statul de drept, iar condiţionarea fondurilor ar putea fi o soluţie.

BANCHERUL

Profitul BRD revine, după 9 ani, la recordul istoric din 2008, dinaintea crizei

BRD, subsidiară băncii franceze Groupe Societe Generale, a obţinut anul trecut un profit net de 1,4 miliarde lei, aproape încă o dată mai mare decât anul precedent, câştigul fiind foarte apropiat de recordul istoric obţinut în anul de euforie 2008 care a precedat criză financiară izbucnită la finalul aceluiaşi an.

Acţiunea BRD a crescut astăzi la BVB cu 3,41%, la 13,34 lei, comparativ cu un avans de doar 0,44% a titlului Băncii Transilvania (TLV) şi 0,66% a indicelui BET.

Astfel, în 2017, profitul BRD la nivel de grup (banca şi firmele de leasing, credite de consum, fonduri de investiţii) s-a cifrat la 1,414 miliarde lei, aproape dublu faţă de cele 763 milioane lei din 2016.

În 2008, un an de euforie pe piaţă bancară şi în economia românească supraîncălzită şi cu politici fiscale şi monetare prociclice, în ciuda semnalelor de criză din Statele Unite, BRD obţinea un profit net de 1,573 miliarde lei, din care 87,5 s-au datorat vânzării participaţiei la firma de asigurări Asiban, astfel că fără acest câştig excepţional profitul băncii a fost de 1,485 miliarde lei, foarte apropiat de cel de anul trecut.

Trebuie precizat că profitul foarte bun de anul trecut al BRD nu se datorează unei performanţe operaţionale excepţionale.

De ce a crescut atât de mult profitul BRD în 2017? Datorită riscului de credit. Mai exact, anul trecut banca nu a înregistrat nicio pierdere cu creditele neperformante, dimpotrivă, a înregistrat câştiguri de 359 milioane lei, faţă de pierderi de 483 lei contabilizate din 2016.

Ceea ce înseamnă că multe din pierderile cu creditele neperformante anticipate în 2016 sub formă provizioanelor nu s-au confirmat, astfel că banca a reuşit să-şi recupereze o bună parte din respectivele împrumuturi despre care credea că nu vor mai fi plătite de clienţi, fiind vorba în special de firme.

În rest, indicatorii operationali ai BRD mai degrabă au stagnat anul trecut.

Astfel, profitul operaţional a scăzut în 2017 cu 5,6%, la 1,312 miliarde lei, de la 1,390 miliarde lei în 2016, din cauza stagnării veniturilor la 2,7 miliarde lei şi creşterii cu 6% a cheltuielilor, de la 1,3 la 1,4 miliarde lei.

Veniturile din dobânzile încasate pentru creditele acordate clienţilor au crescut marginal, cu 2,9% (53 milioane lei), la 1,860 miliarde lei, în condiţiile în care grupul BRD şi-a majorat soldul creditelor brute cu 2,1% (674 milioane lei), la 32,1 miliarde lei, în timp ce la nivelul băncii creditele brute au avansat cu 1,7% (0,5 miliarde lei), la 31,4 miliarde lei. Creditele depreciate au scăzut cu 31%, echivalentul a 1 miliard de lei, la 2,4 miliarde lei.

În acelaşi timp, dobânzile plătite de banca pentru depozitele clienţilor au scăzut substanţial, cu 36% (81 milioane lei), la 140 milioane lei.

BRD a reuşit astfel să-şi majoreze venitul net din dobânzi cu 8,4% (133 milioane lei), la 1,719 miliarde lei.

În acelaşi timp, veniturile nete din comisioane au scăzut uşor, cu 1,1%, la 763 milioane lei.

Pe de altă parte, BRD şi-a dublat câştigul din schimburile valutare realizate pentru clienţi, de la 179 la 359 miliarde lei.

Activele BRD (doar banca) au crescut cu 2,8 miliarde lei (5,6%) în 2017, la o valoare de 53,490 miliarde lei. Activele totale ale grupului au ajuns la 54,927 miliarde lei, cu 3 miliarde lei (5,8%) peste nivelul din 2016.

Indicatorul de solvabilitate la nivelul băncii a scăzut la 18,6% la finalul lui 2017, de la 19,8% în anul precedent.

Rată creditelor neperformante a coborât la 8,1%, de la 12,8%, iar gradul de acoperire cu provizioane a ceditelor neperformante a crescut de la 88,6% la 94,9%.

Principalii indicatori financiari ai BRD Groupe Societe Generale la 31 decembrie 2017 la nivel consolidat, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS):

- Profit net de 1.415 milioane RON în 2017, în creştere cu +85,3% faţă de anul trecut, datorat veniturilor solide din activitatea de bază şi costului de risc pozitiv

- Venit net bancar mai mare cu +4,9% excluzând elementele nerecurente, pe fondul unei creşteri foarte robuste a veniturilor nete din dobânzi (+8,4%)

- Performanţă operaţională îmbunătăţită: rezultat operaţional brut în creştere cu +5,9% după ajustarea cu elementele nerecurente

- Creştere comercială confirmată: portofoliu de clienţi mai mare (+41 mii clienţi activi), stoc în creştere de contracte de internet şi mobile banking pentru clienţi persoane fizice (+21% faţă de anul trecut), producţie de credite noi în creştere pe segmentul clienţilor persoane fizice (+14% faţă de anul trecut), creştere robustă a portofoliului de credite (+5,3%* faţă de anul trecut)

- Cost net al riscului pozitiv, determinat de recuperări semnificative pe segmentul non retail, recunoaşterea despăgubirilor din asigurări şi câştigul din vânzarea de portofolii neperformante

- Îmbunătăţire continuă a profilului de risc de credit: rată creditelor neperformante de 6,6% la sfârşitul lui 2017, faţă de 10,5% la sfârşitul lui 2016; grad de acoperire a creditelor neperformante de 74,2% faţă de 76,6% la finalul lui 2016

COTIDIANUL

Despre majorarea dobânzii cheie

Legea stabileşte că dobândă legală este dobânda de referinţă calculată de BNR.

Ieri, aceasta a fost adusă la nivelul de 2,25%, după ce, în urmă cu circa o lună fusese stabilită la 2%. Dacă dobânda legală este de 2,25%, cum se numeşte o dobândă de 0,3-0,8 % (media dobânzilor la depozitele pe un an, depozite în care băltesc peste 60 mld. euro, "economii" ale populaţiei sau ale firmelor)? Dobândă ilegală? Dobândă ilegitimă?

Poate nu se ştie, dar în depozite bancare sunt, în prezent, peste 60 de mld. euro, din care mai mult de 45 de mld. euro sunt bani ai populaţiei. Peste 90% din aceşti bani sunt în depozite mici, de până la 1.000 de euro. Dat fiind nivelul penibil al dobânzilor (0,5% pe an la euro, circa 0,8% pe an la lei), oamenii au ajuns să îşi ţină banii în bănci nu pentru un oarecare câştig sau pentru păstrarea valorii lor de cumpărare, ci pentru "siguranţă" şi pentru un oarecare confort psihic (pentru unii dintre noi chiar contează să ştim că avem economii păstrate în siguranţă undeva). Cât de sigure sunt aceste economii în caz de bail-in (salvarea de la faliment a băncii cu banii deponenţilor) ne poate spune doar dl Isărescu. Sau nu.

Pentru cei ce nu cunosc acest "amănunt": prin efectul de levier al sistemului rezervei fracţionare, băncile pot emite cu titlu de credit de 7 ori mai mulţi bani-datorie decât cei deţinuţi în depozite, adică 420 de mld. de euro. Conform directivelor stabilite de BNR, coeficientul de multiplicare a banilor creaţi din nimic (bani-datorie, care sunt creaţi prin simplul act juridic al împrumutului) este dat de rezerva minimăobligatorie, care reprezintă o fracţie de 1/7 din totalul împrumuturilor, această rezervă fiind construită practic din banii noştri. Aportul acţionarilor băncii este infim. Iar "rezerva" asta este gratis, este un cadou pe care îl facem zilnic băncilor. Dobânda de 0,5% nu acoperănici măcar comisioanele de "frunză verde" practicate de banci**. Cu toate acestea, băncile practică dobânzi comerciale de minin 5%. Diferenţa este de 1 la 10.

De ce insistă lumea în acest tip de "economisire" practicat în asemenea condiţii? Pentru că BNR le spune că le asigură integritatea.

Dar mecanismul românesc de garantare a depozitelor în sistemul bancar nu este un instrument funcţional. Faţă de depozite ale populaţiei de 45 mld. euro, dintre care doar 5% înseamna sume mai mari de 20 de mii de euro, mecanismul (care are la dispoziţie un fond de garantare de cca 1,5 mld euro) este insuficient. Falimentul oricăreia dintre băncile din top 20 din România epuizează acest fond. La un al doilea sau un al treilea faliment bancar (ineluctabil în caz de bank running), nu mai ajung banii pentru toţi deponenţii. Oricum, mecanismul nu funcţioneaza decât în favoarea persoanelor fizice. Depozitele firmelor (inclusiv fondurile de pensii şi de investiţii) nu sunt deloc garantate. Şi vorbim, totuşi, de cca 15 mld de euro...

Ce pot face milioanele de deponenţi pentru a se apăra de aceste dobânzi ilegale şi ilegitime, aflate la niveluri de 5 ori mai reduse decât dobânda legală?

Şi deponenţii sunt consumatori. Protecţia legală se referă şi la interesele lor economice. ANPC poate fi sesizată, la fel şi Consiliul Concurenţei. Şi, desigur, instanţele pot fi sesizate. Este imoral ca răspunderea să fie, întotdeauna, diluată în masa mare a celor mici şi mulţi. Cel ce câştigă mult trebuie să răspundă într-un grad înalt. În persoana şi patrimoniul proprii.

CURENTUL

Coaliţia PSD-ALDE încalcă dreptul constituţional la educaţie al copiilor

Platforma România 100 cere Guvernului stoparea comasării şi a închiderii iresponsabile a şcolilor, atac direct la dreptul la educaţie al copiilor

Ministerul Educaţiei pregăteşte în această perioadă, pentru aprobarea prin Hotărâre de Guvern, reţeaua şcolară în baza căreia va funcţiona învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019. În lipsa fondurilor necesare, generată atât de valoarea scăzută a costului standard per elev, necorelată cu nevoile reale ale şcolilor, dar şi de cheltuielile iresponsabile din bugetul public, Ministerul Educaţiei a solicitat inspectoratelor şcolare judeţene să se încadreze în bugetele alocate anului 2018 şi, astfel, să reducă din cheltuieli.

La nivel naţional, situaţia bugetară este atât de gravă, încât cele mai multe judeţe nu au fonduri pentru plata salariilor profesorilor, personalului auxiliar şi celui administrativ pe ultimele 3 luni ale acestui an.

Puse în faţa unor alegeri pur contabiliceşti, inspectoratele şcolare au propus spre aprobare comasări şi închideri de şcoli care ignoră cu bună ştiinţă interesele educaţionale ale elevilor.

Astfel, odată cu aprobarea Hotărârii de Guvern privind reţeaua şcolară, grădiniţe, şcoli şi licee din ţară vor fi comasate şi închise din toamna acestui an, iar reducerile vor afecta inclusiv resursa umană din sistemul preuniversitar de învăţământ.

Cea mai gravă situaţie se va înregistra în comunităţile izolate din mediul rural (Delta Dunării, zone montane etc.), acolo unde se va pune lacăt şcolilor pentru că inspectoratele şcolare nu au bani să plătească salariile profesorilor. Copiilor nu li se va asigura nici transportul spre o altă şcoală, fie din lipsă de fonduri, fie pentru că deplasarea este dificilă în zonele respective.

Prin această măsură, sute sau chiar mii de copii vor fi abandonaţi de Guvern, condamnaţi la izolare şi anulând şansele acestor copii la un viitor mai bun.

În condiţiile în care abandonul şcolar este una dintre cele mai grave probleme ale educaţiei, cu o creştere exponenţială a numărului copiilor care abandonează şcoala, măsura comasării şi a închiderii şcolilor este un act iresponsabil, cu impact extrem de grav asupra elevilor provenind din aceste comunităţi. Acţiunile de la nivel judeţean vor lovi exact în zonele cele mai vulnerabile.

Platforma România 100 atrage atenţia că, prin aceste măsuri, Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare judeţene încalcă dreptul la educaţie al copiilor, o garanţie constituţională a statului român, conferită prin Articolul 32 din Constituţie. Mai mult, acest drept este conferit şi de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată de România în 1990 şi publicată în Monitorul Oficial în 28 septembrie 1990.

Solicităm, pe această cale, oprirea comasărilor şi a închiderilor de şcoli care afectează în mod direct accesul la educaţie al copiilor. Cerem responsabilitate din partea tuturor autorităţilor în procesul de decizie asupra reţelei şcolare pentru anul şcolar 2018-2019.

Având în vedere gravitatea acestei situaţii, dar şi faptul că deciziile referitoare la infrastructura şcolară, cu impact major asupra sistemului de educaţie, se petrec în spatele uşilor închise, fără a asigura un demers transparent de consultare, Platforma România 100 lansează un apel către opinia publică să ne semnaleze cazurile punctuale în care copiilor li se încalcă dreptul la educaţie, prin închiderea şcolilor sau comasări. Toate situaţiile transmise până la data de 18 februarie 2018, la adresa educatie@ro100.ro, vor fi centralizate şi vor sta la baza unui demers civic mai amplu al Platformei România 100, menit să apere dreptul la educaţie al copiilor români.

Facem un apel către organizaţiile şi asociaţiile non-guvernamentale interesate să sprijine această iniţiativă. Platforma România 100 intenţionează să uzeze de instrumentele pe care le are la dispoziţie pentru a opri această iniţiativă şi pentru a apăra dreptul constituţional la educaţie al copiilor.

JURNALUL NATIONAL

Cine le ia românilor dreptul de a muri cu demnitate

În fiecare an, peste 160.000 de români - atât persoane în vârstă, cât şi copii - au nevoie de îngrijiri paliative, însă mult prea puţini dintre pacienţii cu boli terminale beneficiază de acest tip de asistenţă. Restul, cei mai mulţi, mor acasă în dureri, singuri sau sub privirile disperate ale celor apropiaţi, care nu ştiu cum să le aline suferinţa. De mai bine de patru ani, Ministerul Sănătăţii are banii necesari construirii a peste 100 de centre de îngrijiri paliative, însă proiectul ce ar putea ajuta mii de suferinzi în fază terminală a zăcut într-un sertar, aşteptând un simplu "da" din partea unui funcţionar.

În ţara noastră nu numai că se moare cu zile, statisticile internaţionale clasându-ne pe locuri fruntaşe la capitolul "decese evitabile", dar se moare şi în chinuri. Ca urmare a creşterii incidenţei cancerului, afecţiunilor neurologice şi cardiologice invalidante, în ultimele decenii, România se confruntă cu o creştere progresivă a numărului de bolnavi incurabili, pentru a căror asistenţă specializată sistemul de sănătate nu a fost pregătit. Şi nici nu prea s-a grăbit să fie.

Teoretic, un bolnav incurabil în stadii avansate sau terminale ar trebui să intre în sistemul serviciilor de îngrijiri paliative.

"Paliaţia presupune tot pachetul de îngrijiri medicale şi suport spiritual/psihologic care permit ameliorarea vieţii pacientului: controlul durerii, al simptomelor de tip greaţă/vomă, creşterea mobilităţii, evitarea şi tratamentul escarelor, reluarea parţială a unor activităţi socio-profesionale etc. Este important şi aspectul de solidaritate şi empatie - pacientul nu este singur în lupta cu boala, ci o întreagă echipă îl ajută să depăşească momente grele", a explicat, pentru Jurnalul, conf. dr. Elena Copaciu, şefa secţiei ATI de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti.

Practic, în România, când boala nu mai răspunde la tratament - atunci "când disperarea circulă prin sânge mai abitir decât globulele roşii", după cum povestea recent un pacient - bolnavul este trimis acasă. De ce? Pentru că în spitalele de stat din România există doar 745 de paturi pentru bolnavii care au nevoie de îngrijiri paliative, extrem de puţine comparativ cu zecile de mii de bolnavi aflaţi în fază terminală. Mai există şi câteva instituţii private care oferă îngrijiri paliative, dar sunt puţine, iar serviciile se plătesc. ONG-urile care le oferă gratuit nu fac faţă cererii.

"De multe ori, pacienţii cu boli terminale sunt trimişi acasă şi li se spune rece «nu se mai poate face nimic». Se mai pot face multe: îngrijirea paliativă înseamnă întărirea organismului în măsura în care se poate, controlul simptomelor, utilizarea opioidelor şi a morfinei şi managementul durerilor. Există o gamă largă de cancer care provoacă dureri cumplite, este traumatizant şi absolut inuman să laşi pacientul şi familia să se confunte cu asemenea lucruri. Un diagnostic necruţător ascunde adevărate drame, atât pentru pacienţi, cât şi pentru familiile acestora", ne-a mărturisit Mirela Nemţanu, director executiv Hospice "Casa Speranţei", precizând că orgnizaţia pe care o conduce acordă sprijin familiei în toată perioada în care pacientul se află în grijă lor, dar şi după deces, pe o perioadă de până la trei ani.

În cei 26 de ani de existenţă, Hospice Casa Speranţei a oferit îngrijire paliativă pentru peste 22.000 de pacienţi şi familiile lor, însă nevoia este cu mult mai mare. "Din estimările noastre, pentru că nu există date oficiale, în România sunt anual 160.000 de persoane care au nevoie de sprijin în lupta cu o boală incurabilă, însă doar 9% dintre pacienţii cu prognostic limitat de viaţă au acces la servicii paliative, pentru a-şi petrece cu demnitate şi împăcare timpul rămas, alături de cei dragi", spune Mirela Nemţanu.

"Aceste servicii (paliative n.n.) nu sunt costisitoare şi nu necesită decât organizare adecvată la nivel de sistem sanitar, inclusiv conectarea lor la cele de asistentă socială, atunci când este cazul", mai precizează dr. Elena Copaciu, şef ATI Sp. Universitar Bucureşti

Centrele de îngrijire paliativă se adresează celor mai vulnerabile categorii sociale - bătrânii, copii bolnavi de cancer, oameni aflaţi în stadii terminale ale celor mai necruţătoare boli.

Conform Legii drepturilor pacientului (46/2003), orice persoană are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate, respectiv la îngrijiri atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului.

România şi-a propus, după cum se arată în Strategia Naţională de Sănătate 2014-2020, să dezvolte serviciile de îngrijiri paliative, însă pentru asta trebuie creat un cadru normativ adecvat. Bani erau din 2014, când România a primit de la Banca Mondială suma de 250 de milioane de euro pentru "reformarea sistemului de sănătate". Mai trebuiau hârtiile.

"Există în programul de reformă a sistemului sanitar sprijinit de Banca Mondială un capitol dedicat construcţiei a «100 long term care facilities», în care să fie îngrijiţi pacienţi cronici cu nivel ridicat de dependenţă ce nu mai necesită spitalizare în spitale de acuţi şi nu pot fi îngrijiţi la domiciliu. Opţiunile actuale sunt extrem de limitate şi spitalele de acuţi sunt în dificultate, mulţi pacienţi rămân internaţi luni sau ani de zile, dar şi familiile care îngrijesc acasă astfel de bolnavi se confruntă cu mari probleme. Pentru deblocarea proiectului era nevoie de un act normativ - regulamentul de funcţionare pentru serviciile de terapie paliativă. A fost finalizat de comisia de specialitate din Ministerul Sănătăţii în decembrie 2016, discutat cu Direcţia Asistenţă Medicală şi Structuri de spital, dar nu a fost trimis mai departe în circuit de avizare internă din... lipsă de timp. Nu cred că există explicaţie pentru întârziere! Iar draftul era plimbat în Ministerul Sănătăţii de cel puţin 2 ani", spune dr. Elena Copaciu, subliniind că este mare nevoie de continuitate în proiecte, "mai ales că miniştrii se schimbă aşa de des".

Concret, proiectul de Ordin privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a serviciilor de îngrijiri paliative prevede construirea a 29 de centre de îngrijire paliativă, 90 de ambulatorii şi antrenarea a 90 de echipe de îngrijire a domiciliu. Deşi proiectul era gata din decembrie 2016, a fost pus în dezbatere publică abia în decembrie 2017, etapă care s-a încheiat ieri.

Birocraţia şi, mai ales, indolenţa unor funcţionari încă mai pot pune piedici. Următorul pas este publicarea documentului în Monitorul Oficial, înainte de aprilie 2018, când se va semna noul Contract Cadru între medici şi CNAS. Pentru ca banii să poată fi folosiţi, iar centrele şi ambulatoriile paliative să fie construite, prevederile regulamentului de avizare trebuie să fie incluse în acest Contract Cadru.

NATIONAL

Nu vom mai schimba ora în UE

Deputaţii cer o evaluare a regimului actual al orei şi, dacă este necesar, o revizuire a regulilor, în rezoluţia adoptată joi. Iniţiative cetăţeneşti au arătat o anumită îngrijorare faţă de modificarea bi-anuală a orei, care marchează începutul şi sfârşitul perioadei de vara şi care are loc în prezent în ultimul weekend din martie şi, respectiv, octombrie. Numeroase studii nu au reuşit să tragă o concluzie clară, dar indică anumite efecte negative asupra sănătăţii umane, spun deputaţii. Ei cer Comisiei să evalueze în detaliu directiva privind ora de vara şi, dacă este cazul, să propună revizuirea ei. În textul adoptat, Parlamentul cere Comisiei Europene să pună capăt schimbării orei de două ori pe an dar este necesar că executivul european să-i convingă pe liderii celor 28 de state membre. În cazul suprimării schimbării orei, un sistem unificat va fi menţinut în toată Uniunea Europeană, mai precizează textul. Mai mulţi deputaţi au invocat consecinţele nefaste ale schimbării orei: perturbaţii ale bioritmului, accidente rutiere, probleme de sănătate dar şi numeroase rapoarte medicale potrivit cărora există o relaţie de cauzalitate între schimbarea orei, consumul de somnifere şi rată sinuciderilor. Rapoarte care au determinat Rusia să abandoneze în 2011 trecerea la ora de vara. Directiva privind aranjamentele actuale ale schimbării orei, care a intrat în vigoare în 2001, stabileşte o dată şi o ora comune pentru începerea şi încheierea perioadei de vara în UE, cu scopul de a ajută funcţionarea efectivă a pieţei interne.

ROMANIA LIBERA

Teodorovici: Cei cu venituri din activităţi independente, declaraţie doar la finele anului

Contribuabilii care au venituri din activităţi independente vor depune o singură dată formularul specific şi vor face o singură plată la final de an, a declarat joi seară la Antena 3, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici.

"Vom avea actul normativ care va spune foarte clar ce trebuie să facă fiecare contribuabil: o declaraţie şi o plată unică în timpul unui an. În primul rând, nu se va merge pe realizat, ci se va merge pe o sumă estimată de cel care este vizat. Cei care au depus (Formularul 600 - n. red.) nu trebuie să o mai facă. Sunt vreo 38.000 de depuneri la ghişeu sau electronic de Formulare 600 pe vechea legislaţie, dacă nu mă înşel. Aceşti oameni nu trebuie să mai depună aceste formulare. Doar dacă ei consideră că sumele din aceste formulare sunt la fel cu estimările pe care vor să le facă pentru acest an... Dacă vor să facă o estimare sub aceste sume, atunci pot să o facă. Deci, are un formular în care depune estimarea şi are o plată pe final de an. Să uităm cu toţii de logica de până acum. Este vorba despre un singur formular de depunere a acelei estimări şi o singură plată, moment la care, dacă sunt variaţii faţă de cea estimată iniţial, se face în mod automat şi reglarea, şi plata atunci. Va fi, aşadar, un singur formular şi o singură plată la final de an şi nu mai depun cei care au depus. Se merge pe estimare. Vor fi foarte multe lucruri normale, de bun simţ în noua abordare", a explicat Teodorovici.

Ministrul Finanţelor a precizat, totodată, că până la finalul lunii februarie "acest mecanism va fi prezentat doamnei prim ministru, prezentat public şi discutat, pentru ca lumea să fie mulţumită". Premierul Viorica Vasilica Dăncilă a declarat, pe 4 februarie, referindu-se la Declaraţia 600, că, până la 1 martie, Ministerul Finanţelor Publice va găsi o soluţie astfel încât cei care au venituri din activităţi independente să depună o singură declaraţie.

"Domnul preşedinte Liviu Dragnea a cerut în ultimul Comitet Executiv să se prelungească termenul de depunere a Declaraţiei 600 şi, de asemenea, să rămână un singur formular. În consecinţă, am luat decizia, în prima şedinţă de Guvern, să prelungim termenul de depunere până pe 15 aprilie, pentru a da posibilitatea Ministerului Finanţelor Publice ca, până pe data de 1 martie - deci înainte de termenul de 15 aprilie, când trebuia depusă această declaraţie, dar şi înainte de 25 martie, când trebuia făcută prima plată - (...) să propună un model care să prevadă o singură declaraţie şi o singură plată anuală pe toţi cei care au activităţi independente. Deci până la 1 martie avem o soluţie", a menţionat Dăncilă, într-o intervenţie telefonică la România TV.

ZIARUL FINANCIAR

Marea schimbare la capitolul investiţii străine. Companiile străine extrag din România profituri de 5 mld. euro pe an, dar aduc participaţii noi de capital de doar 3 mld. euro pe an

Pentru prima dată în ultimii 17 ani, de când au început practic investiţiile străine în România la un nivel semnificativ, ieşirile de capital au fost mai mari cu aproape 2 miliarde de euro decât intrările în 2016 şi 2017, arată analiza "Capitalul privat românesc", ediţia 2018, realizată de Ziarul Financiar în colaborare cu Piarom.

Astfel, veniturile din investiţii directe, care înseamnă profiturile extrase de companiile străine care au investit de-a lungul timpului în România, au fost de 5 mld. euro în 2016, în timp ce participaţiile la capital, adică banii "aduşi" de investitorii străini, au fost de 3,1 mld. euro.

Pe primele 11 luni din 2017, ieşirile de capital au fost de 5,6 miliarde de euro, iar intrările de doar 3,5 miliarde de euro.

Au fost comparate prin aceşti doi indicatori: "venituri din investiţii directe" şi "participaţii la capital" exclusiv fluxurile de intrare prin participaţii la capitalul social, deci un angajament pe termen lung al investitorului străin şi nu un credit care poate fi retras intempestiv, şi ieşirea de investiţii străine prin plata de dividende, adică profitul extras de pe piaţa locală care apasă balanţa contului curent.

Dintr-o dată, România devine în ultimii doi ani o ţară exportatoare de capital net, adică ieşirile de investiţii străine, respectiv extragerile de profit, sunt mai mari decât intrările de investiţii străine, adică participaţiile la capital. Şi în 2013 s-a mai manifestat acest fenomen, dar la o proporţie mult mai redusă. În acel an, veniturile din investiţii directe au fost de 2,9 mld. euro, cu 200 de milioane de euro mai mari decât participaţiile la capital.

În 2014, participaţiile la capital au fost de 4,2 mld. euro, cu 2,4 mld. euro mai mari decât veniturile din investiţii directe, adică un sold pozitiv semnificativ.

În rest, în toţi anii între 2000 şi 2012 participaţiile la capital, adică angajamentul investitorilor străini pentru piaţa românească, au fost mai mari decât extragerea de profituri de pe piaţa locală, adică veniturile din investiţii directe.

A fost extrasă doar perioada 2000-2016 pentru analiză, pentru că între 1990 şi 2000 România nu a avut practic investiţii străine directe la un nivel semnificativ, de măcar 1 mld. euro pe an.

Acela a fost de fapt şi deceniul pierdut al României - 1990-2000, perioada în care situaţia de incertitudine politică şi geostrategică a României a ţinut-o într-o zonă unde investitorii străini aveau reticenţe să intre cu angajamente de anvergură, pe termen lung. Imediat ce a fost decisă direcţia strategică de aderare la NATO şi Uniunea Europeană, investiţiile străine au început să vină.

În anii 2000-2003, nivelul investiţiilor străine a fost de circa 1-1,4 mld. euro pe an. Imediat ce au venit, investitorii străini au început să extragă şi profitul. Astfel, în 2000 profiturile extrase au fost de 64 mil. euro, în 2001, 102 mil. euro, iar în 2002 de 200 mil. euro. În perioada 2004-2008, participaţiile la capital au fost anual de peste 5 mld. euro, iar extragerile de profit aferente au trecut de 2 mld. euro.

În 2004, aportul de capital a fost de 5,1 mld. euro, iar veniturile din investiţiile directe, adică extragerea de profituri, s-a ridicat la 2 mld. euro. În acea perioadă, cel mai ridicat nivel al extragerii de profituri, adică al veniturilor din investiţiilor directe, a fost în 2007, de 4,6 mld. euro.

Însă în acel an, al aderării la Uniunea Europeană, participaţiile la capital, adică sumele aduse de investitorii străini în România, au fost de 7 mld. euro, deci netul pozitiv a fost 2,4 mld. euro.

După criza financiară internaţională, investiţiile străine s-au redus semnificativ. În 2010, participaţiile la capital erau de doar 2,2 mld. de euro, iar veniturile din investiţii, adică extragerile din profituri, căzuseră la 600 de mil. euro.

Însă numai patru ani mai târziu, în 2013, extragerea de profituri a crescut de aproape cinci ori, până la aproape 2,2 mld. euro.

Evoluţia veniturilor din investiţii directe şi a participaţiilor la capital între 2013 şi 2017 arată că România a devenit o sursă substanţială de profituri pentru investitorii străini. Practic, în ultimii cinci ani, firmele străine au adus participaţii la capital în valoare de 16,6 mld. euro şi au extras de pe piaţa românească profituri de 19,1 mld. euro.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 17.08.20182
17 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 16.08.20181
16 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 14.08.20181
14 aug. A.B.


REVISTA PRESEI 10.08.20181
10 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 09.08.2018
09 aug. A.B.


REVISTA PRESEI 08.08.20181
08 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 07.08.2018
07 aug. R.V.


REVISTA PRESEI 06.08.2018
06 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 03.08.20182
03 aug. A.M.


REVISTA PRESEI 02.08.20181
02 aug. V.D.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.