REVISTA PRESEI 12.01.2018

12 ian. 07:54 Revista Presei
Andreea Cuzub
REVISTA PRESEI 12.01.2018

ADEVARUL 

Carmen Dan: Demisia mea poate fi hotărâtă doar în forurile partidului. Am acordul semnat al chestorului Ioniţă prin care accepta şefia Poliţiei

Ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan a declarat joi seară că nu îşi dă demisia şi a făcut lămuriri în cazul posibilei numiri a chestorului Cătălin Ioniţă la şefia Poliţiei Române.

"Guvernul este unul politic, iar miniştrii sunt nominalizaţi şi validaţi în forurile statutare ale partidelor din Coaliţie şi tot acolo se aprobă retragerea lor din Guvern", a spus Carmen Dan referitor la demisie.

UPDATE Despre numirea chestorului Cătălin Ioniţă la şefia Poliţiei Române

Ministrul Carmen Dan a declarat că are dovada acceptului chestorului Cătălin Ioniţă asupra numirii lui şefia Poliţia Române în cazul demiterii lui Bogdan Despescu. Potrivit ei, chestorul Ioniţă a renunţat în urma unei campanii mediatice lansate împotriva sa miercuri, a doua zi de la acceptarea postului.

"A urmat apoi atacuri virulente în spatiul public la adresa lui şi a familiei. Chestorul Ioniţă m-a sunat apoi miercuri şi mi-a comunicat toate acestea şi îndoielile lui. A urmat apoi ieşirea premierului Tudose, care a anunţat că nu-l va schimba din funcţie pe chestorul Despescu şi nu m-a întrebat nicio clipă despre chestorul Ioniţă. Nu ştiu eu ce s-a întâmplat cu chestorul Ioniţă în aceste două zile. Sunt chestiuni pe plan personal şi el trebuie să explice aceste lucruri. De aceea, pot sa înţeleg această dublă poziţionare sub presiune a chestorului Ioniţă, dar de aici şi până să fiu eu acuzată de minciună e o cale lungă", a declarat Carmen Dan.

Premierul Tudose i-a cerut, miercuri seară, în direct la Antena 3, demisia lui Carmen Dan, pe motiv că l-a minţit în legătură cu schimbarea şefului Poliţiei Române. "Am întrebat-o dacă omul acela doreşte funcţia. A zis că îşi doreşte. L-am sunat pe om. Răspunsul lui a fost exact aşa: «Domnule prim-ministru, permiteţi să raportez, în cursul dimineţii m-am prezentat la doamna ministru cu un raport că nu-mi doresc această funcţie». Nu mai am ce să lucrez cu un asemenea ministru de Interne care mă minte în halul acesta", a spus Mihai Tudose la Antena 3.

Surse. Trei nume mari din PSD se luptă pentru şefia MAI, deşi Carmen Dan refuză să plece. Cum poate scăpa Tudose de ministrul de Interne

Ministrul de Interne, Carmen Dan, refuză să demisioneze, dar trei lideri importanţi din PSD se luptă deja pentru şefia MAI: Claudiu Manda, Adrian Ţuţuianu şi Gabriel Vlase. Premierul Mihai Tudose are două variante: fie o revocă pe Carmen Dan, fie aşteaptă decizia Comitetului Executiv al PSD, programat la sfârşitul lunii. De partea cealaltă, Liviu Dragnea este în turneu prin ţară pentru a-şi asigura sprijinul baronilor mici şi mijlocii.

Surse politice au declarat pentru "Adevărul" că premierul era convins că ministrul de Interne, Carmen Dan, nu va demisiona, astfel încât "o mai lasă câteva zile să fiarbă în suc propriu". "Dacă nu-şi va da demisia până la CEX, o va revoca din funcţie", spun sursele citate. Comitetul Executiv (CEX) al PSD a fost convocat pe 29 ianuarie, la Iaşi, cu scopul de a discuta restructurarea Guvernului propusă de Tudose. În cadrul CEX-ului, premierul va cere reducerea numărului de ministere de la 24 la 19 şi va propune un înlocuitor pentru Carmen Dan la Ministerul de Interne. Potrivit unor surse politice, cele mai mari şanse pentru şefia MAI le au Adrian Ţuţuianu şi Gabriel Vlase. Ţuţuianu a fost mazilit de Dragnea din funcţia de ministru al Apărării, iar numele lui Gabriel Vlase a fost dat ca sigur atât în Guvernul Grindeanu, cât şi în Guvernul Tudose, dar de fiecare dată s-a opus Liviu Dragnea. De asemenea, un alt candidat cu şanse este senatorul PSD Claudiu Manda, preşedintele Comisiei de control SRI şi partenerul Liei Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, care, uşor-uşor, ia distanţă de Liviu Dragnea.

Războiul dintre Mihai Tudose şi Liviu Dragnea, purtat până acum în şoaptă, a ieşit la suprafaţă. Premierul i-a cerut demisia ministrului de Interne Carmen Dan, fidelă lui Liviu Dragnea, pe motiv că l-a minţit în legătură cu schimbarea şefului Poliţiei Române. Mai exact, Carmen Dan l-a propus pe chestorul Cătălin Ioniţă ca şef al Poliţiei Române, în locul lui Bogdan Despescu, spunându-i premierului că acesta îşi doreşte postul. "Am întrebat-o dacă omul acela doreşte funcţia. A zis că îşi doreşte. L-am sunat pe om. Răspunsul lui a fost exact aşa: «Domnule prim-ministru, permiteţi să raportez, în cursul dimineţii m-am prezentat la doamna ministru cu un raport că nu-mi doresc această funcţie». Nu mai am ce să lucrez cu un asemenea ministru de Interne care mă minte în halul acesta", a spus Mihai Tudose la Antena 3. Premierul a avut şi martori la discuţia cu Carmen Dan: fostul jurnalist Bogdan Chirieac, invitat permanent în studioul Antenei 3.

Fiscul, "Bau-baul" care sperie doar contribuabilii cinstiţi

Recentele modificări aduse Codului Fiscal vor fi departe de a avea efectul scontat, acela de a determina cât mai multe persoane să-şi declare veniturile şi să-şi plătească contribuţiile. În schimb, sute de mii de contribuabili s-ar putea trezi cu conturile blocate, aşa cum s-a întâmplat şi în 2017, doar pentru că formularele ANAF au fost schimbate peste noapte şi au doar câteva săptămâni la dispoziţie pentru a le depune.

Dincolo de faptul că Fiscul va încasa mai mulţi bani pentru buget, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 lei - nivel faţă de care se aplică procentele datorate pentru impozitul pe venit şi contribuţiile la sănătate şi pensii -, numărul celor care-şi vor declara şi plăti singuri taxele va fi mai mic de jumătate faţă de anul trecut.

Concret, iniţial legiuitorii au impus transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, măsură care a creat panică în rândul ambelor categorii. Ulterior, la presiunea mediului de afaceri şi a sindicatelor, autorităţile au permis angajatorilor să reţină şi să vireze contribuţiile, doar că nu în numele firmei, ca până acum, ci în numele angajaţilor. Aşa a rămas o categorie mai mică de persoane care trebuiau să depună declaraţii de venit şi să-şi plătească singuri contribuţiile, numărul acestora fiind de aproape 1,6 milioane de persoane, aşa cum a informat ANAF la 27 decembrie, răspunzând solicitării "Adevărul".

Lucrurile s-au schimbat însă în ultimele săptămâni. La numai 2 zile după răspunsul remis redacţiei, ANAF şi CNPP emit un ordin comun prin care impun depunerea declaraţiei doar celor care în anul fiscal 2017 au în registrat venituri echivalente cu 12 salarii minime pe economie, impunând un plafon anual al veniturilor de 22.800 lei.

Doar 210.000 de contribuabili trebuie să depună declaraţia de venit

În urma acestui ordin, numărul celor care sunt obligaţi să depună "Formularul 600" - ultima declaraţie inventată de ANAF - a fost restrâns la numai 210.000 de persoane, faţă de peste 515.000 cât au depus "Formularul 200" în 2017.

BANCHERUL

Raiffeisen Bank, amendată de ANPC pentru că a refuzat să-i dea pensia unui client printr-un mandatar

Raiffeisen Bank a fost amendată de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC) cu 1.000 de lei, jumătate din maximul prevăzut de lege, pentru că a refuzat să elibereze pensia unui client plecat în străînătate, dar care avea un reprezentant (mandatar) să-i ridice banii din banca, în fiecare luna.

Banca a refuzat să-i dea banii respectivului mandatar, deşi acesta avea o procura în acest sens, emisă de consulatul României din ţară unde avea rezidenţă clientul Raiffeisen, act pe baza căruia banca a acceptat anterior, timp de peste un an, să vireze pensia reprezentantului clientului.

Şi atunci de ce nu a mai vrut banca să-i dea banii reprezentantului clientului sau, deşi acesta avea o procura valabilă?

Din prudenţă, s-a justificat banca, mai exact pentru a nu se confruntă cu situaţia în care procura să fi fost între timp anulată iar mandatarul clientului să retragă ilegal banii, fără acordul clientului, astfel încât banca să fie nevoită să-l despăgubească ulterior.

Cu alte cuvinte, banca a preferat să recurgă la un potenţial abuz, refuzând să elibereze banii de pensie, probabil necesari pentru subzistenţă pentru clientul sau, cu scopul de a evita o potenţială scădere temporară a profitului băncii, de ordinul a sute de milioane de lei în fiecare an.

Raiffeisen l-a pus pe împuternicitul care trebuie să ridice pensia clientului să se ducă la un notar de la care să obţînă un act din care să rezulte, în urmă veificarii la Registul Naţional Notarial, că mandatul nu a fost revocat, ceea ce înseamnă costuri suplimentare şi timp pierdut.

COTIDIANUL

Scandalul dintre Carmen Dan şi Mihai Tudose se umflă. Ministrul de Interne refuză să demisioneze, anunţând joi seară că a trimis Corpul de control la IGPR, la o zi după ce premierul a refuzat demiterea şefului Poliţiei Române şi a împins-o pe scările de la Palatul Victoria.

"Am dispus astăzi trimiterea Corpului de control al ministrului la IGPR pentru a verifica respectarea procedurilor administrative de raportare a evenimentelor, dar şi aspecte care privesc gestionarea evenimentului de agresiune sexuală comis în data de 10 decembrie 2016 în Sectorul 5 al Capitalei şi înregistrat la Secţia 18 Poliţie. Fac precizarea că în acest caz, conform fişei de eveniment, autorul era indicat ca fiind agentul de poliţie Stan Eugen din cadrul Brigăzii de Poliţie Rutieră Bucureşti (poliţistul pedofil -nr.). Din dorinţa de a mă asigura că raportul pe care domnul Despescu (actualul şef al Poliţiei Române - nr.) îl va prezenta primului-ministru va fi unui obiectiv, am decis această verificare, considerând că o instituţie care este implicată direct în gestionarea evenimentelor nu se poate verifica singură", a spus Carmen Dan, într-o declaraţie susţinută la sediul MAI.

Potrivit ministrului, informaţia că autorul agresiunii din 2016 era poliţist a ajuns obligatoriu la cunoştinţă actualului şef al Poliţiei Române.

Carmen Dan a afirmat totodată că are dovada acceptului lui Cătălin Ioniţă, cel pe care îl propusese ca înlocuitor la conducerea Poliţiei Române. Aceasta a prezentat presupusă o cronologie a faptelor de la momentul anunţului său în legătură propunerile de la vârful Poliţiei Române, aratând un document în care Ioniţă i-a dat iniţial acceptul pentru ocuparea funcţiei.

CURENTUL

Fuge şi Ponta după Ghiţă? Ziarul Blic susţine că fostul premier român şi-a luat cetăţenia sârbă

Ziarul sârb Blic a publicat în această seară informaţia, verificată cu guvernul sârb că Victor Ponta va avea un paşaport sârbesc, ceea ce înseamnă că deja şi-a luat cetăţenia sârbă. Vezi AICI. "Ponta este actualul preşedinte al Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României şi va avea un paşaport sârb confirmat de ziarul "Blic" în guvernul Serbiei.

La mijlocul anului trecut, Ponta a fost la Belgrad şi apoi a spus că România va continua să susţină integrarea Serbiei şi că acest lucru este în interesul regiunii şi al întregii Uniuni Europene.

Ponta era altfel prezent la sesiunea parlamentului sârb în august 2016, în timpul căreia actualul preşedinte al Serbiei, Aleksandar Vucic, în calitate de prim-ministru al guvernului, şi-a expus cuvântarea spunând că Serbia a fost întotdeauna cel mai bun vecin şi prieten al României şi că ar trebui să adere la UE cât mai curând posibil.

Ponta a demisionat din funcţia de prim-ministru la sfârşitul anului 2015, după protestele masive care cereau demisia guvernului din cauza unei tragedii într-un club de noapte care a ucis 64 de persoane.", scriu jurnaliştii de la Blic.

Victor Ponta este judecat la Înalta Curte alături de Dan Şova pentru complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani, procesul fiind aproape de final, următorul termen este pe 30 ianuarie 2018.

Jurnalul National

Poliţistul Eugen Stan este considerat unul dintre cei mai periculoşi pedofili din ţara noastră

Poliţistul Eugen Stan ar putea fi unul dintre cei mai periculoşi pedofili ai României. În fiecare zi, anchetatorii descoperă noi victime ale agentului de la Brigada Rutieră. Şi scot din sertare dosare peste care, până acum, s-a aşezat praful. Pe fir a intrat şi Inspecţia Judiciară. Îi anchetează pe procurorii care ar fi muşamalizat o agresiune sexuală din 2016, deşi ştiau că autorul este poliţistul Eugen Stan. În locuinţa agentului s-a găsit o cameră încuiată, plină cu obiecte sexuale. Iar noi imagini cu trei copile agresate ridică alte suspiciuni asupra lui.

Sunt noile imagini care extind ancheta în cazul lui Eugen Stan. Procurorii verifică dacă tot agentul de la Brigada Rutieră este autorul unei agresiuni sexuale din 2015. Atunci, trei copile i-ar fi căzut victime.

În miezul zilei, în faţa unui bloc de locuinţe, trei fetiţe sunt vânate de un individ. Bărbatul le urmăreşte în scara blocului şi chiar urcă după ele până la etajul la care locuiesc. Şi atunci, individul a fost surprins de camerele de luat vederi. Bărbatul le-a aşteptat pe minore să iasă din apartament cu un etaj mai sus. Iar în momentul în care fetele au intrat în lift, a fugit după ele.

Camerele de supraveghere au surprins momentul în care agresorul le pipăie şi chiar le sărută pe copile. Nu se ştie însă şi ce s-a întâmplat în lift.

ROMANIA LIBERA

Ce arme se folosesc în bătălia pentru PSD

Competiţia dintre Liviu Dragnea şi Mihai Tudose pentru controlul PSD a intrat în linie dreaptă. Ambele tabere folosesc resursele guvernamentale, sabotează acţiunile adversarilor, îi ameninţă şi îi linşează mediatic.

Ambele tabere folo-sesc toate armele din dotare pentru a-şi creşte şansele la Comitetul Executiv Naţional din 29 ianuarie, unde se va discuta propunerea premierului de restructurare. Propunerea nu este agreată de Liviu Dragnea, pentru că restructurarea este o formulă prin care premierul încearcă să scape de oamenii săi. De altfel, Tudose a cerut deja demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, pe care o acuză că l-a minţit.

Premierul a avut grijă să îşi coaguleze propriul grup de susţinători, folosindu-se de pârghiile avute la dispoziţie. I-a oferit un aparat de lucru vicepremierului Marcel Ciolacu, care l-a părăsit pe Dragnea pentru Tudose. A afirmat că nu îl interesează şefia PSD, pentru a obţine sprijinul preşedintelui executiv al PSD, Niculae Bădălău (şef la Giurgiu), care se visează succesorul lui Dragnea. L-a cultivat pe Marian Oprişan, şeful CJ Vrancea, marginalizat în era Dragnea. Numai un exemplu: Guvernul Tudose a alocat, anul trecut, 20 de milioane de lei pentru marcarea a 100 de ani de la Bătălia de la Mărăşeşti. Deşi acţiunea s-a desfăşurat în cadrul operaţiunii dedicate Centenarului, Guvernul a ocolit Departamentul Centenar, din subordinea Ministerului Culturii, şi a trimis banii direct către CJ Vrancea. Ulterior, premierul Tudose a emis o altă hotărâre prin care CJ Vrancea era scutit de restituirea banilor rămaşi necheltuiţi. Încet, încet, tot mai mulţi baroni locali au început să se adune în jurul premierului, simţind că de acolo vin fondurile guvernamentale.

În schimb, oamenii lui Dragnea riscă represalii. Premierul Mihai Tudose a trimis Corpul de control la Compania de autostrăzi (CNAIR). CNAIR e condusă de Ştefan Ioniţă, iar Adrian Mlădinoiu face parte din conducere. Ambii sunt apropiaţi ai lui Liviu Dragnea. Mlădinoiu a fost ofiţer SPP, ocupându-se de paza lui Dragnea pe vremea când acesta era vicepremier. Mlădinoiu a demisionat din funcţia pe care o deţinea la SPP, în 2015, în acelaşi -moment în care Liviu -Dragnea demisiona din Guvern. El a devenit aghiotantul lui Dragnea, pe care îl păzea, îi căra servieta şi căruia îi furniza informaţii de orice fel.

ZIARUL FINANCIAR

Haosul din fiscalitate continuă. Cum arată formularul 600 care a provocat scandalul începutului de an la ANAF: Are patru pagini numai de instrucţiuni. Peste 210.000 de români trebuie să îl completeze

Aproximativ 210.000 de ro­mâni sunt obligaţi să de­pună la Agenţia Naţio­nală de Administrare Fis­cală (ANAF) formularul 600, un document prin care aceştia tre­buie să arate ce venituri au obţinut în 2017 sau cred că vor obţine anul acesta pe lân­gă salarii, astfel încât Fiscul să le cal­cu­leze ce contribuţii sociale au de plătit.

"Termenul de 31 ianuarie pentru de­pu­­nerea formularului 600 este o grabă spe­­cifică a unui buget gol, prin care statul vrea să încaseze banii cât mai repede. Încă nu avem toate detaliile necesare pentru aceas­tă declaraţie, este un haos", a spus Valentina Saygo, managing partner la firma de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

Formularul trebuie depus doar de con­tribuabilii care obţin venituri extrasalariale din surse precum: activităţi inde­pendente, chi­rii, investiţii, activităţi agricole etc. în cuan­tum cel puţin egal cu 12 salarii minime pe economie (respectiv 22.800 de lei, adică valoarea salariului minim brut pe economie de 1.900 lei x 12 luni).

Astfel, fiecare persoană care a obţinut în 2017 sau care crede că va obţine venituri ex­trasalariale de peste 22.800 de lei în 2018 tre­buie să plătească 35% din aceas­tă sumă drept con­tri­­buţii la pensie (CAS - 25%) şi la sănătate (CASS - 10%), adică apro­xi­ma­tiv 8.000 de lei.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 17.10.2018
17 oct. T.T.


REVISTA PRESEI 16.10.2018
16 oct. F.B.


REVISTA PRESEI 15.10.20181
15 oct. V.D.


REVISTA PRESEI 12.10.20181
12 oct. E.A.


REVISTA PRESEI 11.10.2018
11 oct. F.B.


REVISTA PRESEI 10.10.2018
10 oct. A.M.


REVISTA PRESEI 9.10.2018
09 oct. A.S.


REVISTA PRESEI 08.10.2018
08 oct. E.A.


REVISTA PRESEI 05.10.2018
05 oct. E.A.


REVISTA PRESEI 04.10.2018
04 oct. E.A.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.