REVISTA PRESEI 13.06.2018

13 iun. 08:05 Revista Presei
M.D.
REVISTA PRESEI 13.06.2018

ADEVĂRUL 

Sentinţă definitivă în cazul turistului care cere daune de 40.000 de euro de la salvamarii care l-au scos din mare

Magistraţii Judecătoriei Mangalia decid astăzi dacă admit contestaţia formulată de Silviu Radu Luncan împotriva deciziei procurorului de a clasa plângerea penală făcută la adresa a trei salvamari.

Un avocat din Bucureşti, Silviu Radu Luncan (60 de ani), a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia împotriva a trei salvamari şi a unui poliţist local care l-au scos din apă în anul 2016, într-o zi în care era arborat steagul roşu, semn că înotul este interzis. Procurorul de caz a clasat plângerea avocatului, pe motiv că faptele nu există, dar acesta s-a adresat instanţei cu contestaţie, astfel că dosarul se judecă miercuri, 13 iunie, la Judecătoria Mangalia. Silviu Radu Luncan îi acuză pe salvamari de purtare abuzivă, iar pe poliţistul local - de privare de libertate în mod ilegal.

Totodată, le cere câte 10.000 de euro daune fiecăruia. Incidentul s-a produs pe 22 august 2016, pe o plajă din staţiunea Mangalia. În ziua respectivă au fost şase cazuri de persoane înecate pe plajele din Mangalia, marea fiind agitată. Din declaraţiile avocatului, menţionate de anchetatori, acesta a intrat în apă pentru a-şi "face baia zilnică de două ore în mare".

Deşi era steag roşu, omul spune că nu depăşea geamandura. Mai mult, susţine că este un înotător experimentat, care a participat în trecut la campionate de înot. Acestea ar fi fost motivele pentru care nu a vrut să iasă din apă când cei trei salvamari i-au cerut asta. În tot acest timp, pe plajă, un echipaj SMURD resuscita un bărbat scos din valuri, care ulterior a murit, iar salvamarii căutau un copil dispărut, pe care apa l-a scos a doua zi la mal mort.

BANCHERUL

Fondul Monetar International (FMI) si Banca Nationala a Romaniei (BNR) au efectuat teste de stres asupra sectorului bancar romanesc pentru a vedea cum face fata unei noi crize.

Rezultatele publicate astazi de FMI, in cadrul Programului de analiza a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP) arata ca "in cazul unui scenariu advers extrem dar plauzibil, capitalul bancilor romanesti va fi afectat in mod semnificativ".

Cu toate acestea, rata medie de capitalizare a sistemului bancar nu va cobori sub limita legala de 8%, insa cateva banci mai mici vor fi vulnerabile, cu rate de solvabilitate sub acest prag.

Scenariul advers luat in calcul la efectuarea testelor de stres prevede inrautatirea situatiei sistemului financiar global, provocand iesiri de capital din tara, cresterea riscului de tara, o majorare a dobanzii de referinta a BNR mai mare decat cea anticipata in prezent, precum si socuri interne precum scaderea consumului si a investitiilor.

Respectivele socuri externe si interne rezulta intr-o recesiune in forma de V, caracterizata de doua scaderi ale PIB-ului, de 8,1%.

Concret, in cazul scenariului advers, CET 1 ratio in cazul celor 12 banci romanesti luate in calcul scade de la 17,1% cat era la sfarsitul lui 2016 la 8,2% la finalul lui 2020, din cauza a patru factori majori:

1. Riscul de credit are principala contributie la pierderile generale, cu o contributie negativa de 7,5% din capitaluri.

2. In plus, bancile vor avea pierderi semnificative din portofoliile de titluri de stat pe care le detin, cu un efect de 3% asupra capitalurilor.

3. Deprecierea cursului de schimb are o contributie importanta la piederile din creditele in valuta.

4. Veniturile nete din dobanzi ale bancilor scade cu aproape 40%.

Testele de stres arata insa ca rata de capitalizare a bancilor romanesti implica o scadere chiar si in scenariul de baza, cu o crestere a creditarii in linie cu PIB-ul, din cauza impactului semnificativ al cresterii dobanzilor asupra veniturilor din tranzactionare precum si in conditiile scaderii profitabilitatii. Astfel, veniturile nete din dobanzi sunt asteptate sa scada cu 20%.

Acesti factori implica o scadere a CET 1 ratio de la 17,1% la finalul lui 2016 la 14,1 la sfarsitul lui 2020. De asemenea, cresterea activelor ponderate la risc reduce capitalizarea bancilor cu 1,5% in timp ce pierderile din tranzactionare contribuie cu inca 2,5% la diminuarea capitalurilor.

In consecinta, FMI recomanda autoritatilor romane sa reduca riscurile aferente expunerior ridicate pe titlurile de stat si sa reduca vulnerabilitatile populatiei prin impunerea unei limite a gradului de indatorare, cu scopul limitarii unei cresteri excesive a creditarii si majorarii creditelor neperformante.

COTIDIANUL

Întâlnirea istorică Trump-Kim şi suspansul după ea

Ca şi atâţia alţi confraţi nu credeam, acum câteva luni, că schimbul de replici, de ameninţări şi invective dintre cele mai dure pe care-l aveau preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jon Un va fi uitat atât de repede, iar cei doi vor avea o întâlnire istorică, aşa cum s-a întâmplat marţi, 12 iunie 2018, pe insula Sentosa din Singapore. Totuşi, ceva, ceva mă făcea să cred că nimic nu e imposibil. În primul rând, aveam în vedere stilul imprevizibil tot mai prezent şi în ce priveşte abordarea unor probleme internaţionale al noului preşedinte american, cât şi unele mutări diplomatice spectaculoase ale Phenianului.

Din această ultimă perspectivă un indiciu major l-a reprezentat decizia lui Kim Jong Un de a trimite o foarte importantă delegaţie la Olimpiada de iarnă organizată de Coreea de Sud şi apoi acceptul existenţiei unei echipe unite Nord-Sud la unele probe. Ce a urmat se ştie: întâlnirea istorică a celor doi lideri din Nord şi Sud; dialog tot mai consistent între Seul şi Phenian; vizita în Coreea de Nord a noului secretar de Stat al SUA, Mike Pompeo, prima de acest gen a unei oficialităţi americane de prim rang; cea a unei foarte importante delegaţii nord-coreene la Washington, al cărei conducător, Trump l-a primit la Casa Albă cu onoruri demne de un şef de stat, fapt nemaiîntâlnit în istoria reşedinţei oficiale prezidenţiale americane.

Pe scurt, foarte repede se acumulau indicii şi evenimente care nu puteau avea decât un final greu anticipat la începutul anului: o întâlnire Trump-Kim. S-a şi anunţat, ca şi locul desfăşurării ei, Singapore, dar, repede, din motive neclare încă, ea a fost anulată, pentru ca ulterior, să fie reconfirmată, şi, dacă ar fi să ne luăm după avocatul lui Trump, după ce liderul nord-coreean s-ar fi rugat în genunchi (sic!) ca ea să aibă loc.

Aşadar, după noi şi masive eforturi, s-a desfăşurat marţi, 12 iunie, ambele părţi apreciind-o ca istorică. La fel şi mari cancelarii ale lumii, ca şi analiştii şi sutele de comentatori aflaţi la faţa locului. Personal, de pe acum cred că ea va reprezenta evenimentul anului, asta dacă nu cumva imprevizibilul Trump nu ne mai rezervă o surpriză şi mai mare!

Din această perspectivă, făcând o apel la memorie, aş asemui-o cu întâlnirea de la 3-4 iunie 1961, de la Viena, dintre preşedintele SUA, John F. Kennedy, şi liderul URSS, Nikita S. Hruşciov. Să explic de ce fac această comparaţie. Înainte de orice, trebuie reamintit că, la ora respectivă, se consemna "vârful" Războiului Rece: în mai 1960, sovieticii doborâseră deasupra teritoriului lor un avion american de spionaj U-2, iar pilotul Garry Powers fusese capturat, episodul conducând la anularea vizitei la Moscova a preşedintelui SUA, Dwight Eisenhover.

De altfel, cele două părţi eşuaseră şi în întâlnirea lor de la Paris, din mai 1960. Pe urmă, în aprilie 1961, americanii consemnaseră un eşec mare prin tentativa de debarcare a rebelilor cubanezi în Golful Porcilor în intenţia lor de a răsturna regimul Fidel Castro, aliat al URSS. Climatul internaţional era foarte încordat, dar noul preşedinte american Kennedy a ţinut cu tot dinadinsul să aibă acea întâlnire cu Hruşciov, la care făcuse referire cu câteva luni înainte, pe 20 ianuarie, când îşi preluase mandatul.

Pe atunci erau la ordine zilei: problema germană, se creaseră două state, recunoscute de NATO, RFG, şi de Pactul de la Varşovia, RDG; în Laos izbucnise un intens război civil, care preocupa tot mai mult omenirea, care era interesată de problemele înarmării şi noile teste nucleare. Ca urmare, în cele două zile ale "summitului", Kennedy şi Hruşciov au avut ce discuta. Dacă, în ce priveşte Laosul, s-a ajuns la un punct comun, mărul discordiei l-a reprezentat, cum era de aşteptat, problema germană, Hruşciov dorea modificarea statutului Berlinului Occidental, care, pe atunci, era poarta de plecare în RFG a mii şi mii de est-germani care fugeau din RDG, în vreme ce JFK dorea statu-quo-ul.

Din păcate, dezgheţul nu a s-a păstrat, au urmat construcţia Zidului Berlinului, 13 august 1961, şi criza rachetelor balistice din Cuba din octombrie 1961, iar Războiul Rece a continuat cu implicaţii grave pentru ambele părţi.Asta, deşi, începând cu preşedintele Rihard Nixon, şefii Casei Albe au avut mereu întâlniri între patru ochi şi dese întrevedei cu liderii de la Kremlin.Mai mereu, euforia convorbirilor respective şi documentele comune semnate au devenit istorie. Exceptând, desigur, deciziile pe care cei doi mari le-au luat peste capul şi pe seama celor mici.

CURENTUL

Primăria Capitalei o acuză pe soprana Angela Gheorghiu de cumpărare de influenţă. Firea a omis să sesizeze procurorii

După ce soprana Angela Gheorghiu a dezvăluit că a refuzat primirea cheii oraşului Bucureşti şi că după refuzul său, Gabriela Firea a decis să acorde cheia altor şase persoane, printre care un fost turnător la Securitate şi un apropiat al lui Ion Iliescu, detalii AICI, primarul general a transmis precizări:

"La propunerea Primarului General şi prin votul consilierilor generali, doamna Angela Gheorghiu a primit titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Bucureşti în dată de 11 septembrie 2017, în semn de apreciere şi recunoştinţa pentru promovarea Bucureştiului şi a României în lume.

Doamna Gheorghiu nu doar că a acceptat această înaltă distincţie, dar a şi mulţumit Primarului General şi Consiliului General pentru aceasta.

În dată de 15 septembrie 2017, cu ocazia Zilelor Bucureştiului, soprană Angela Gheorghiu a concertat în Piaţa Constituţiei din Capitală. Onorariul plătit de Primăria Municipiului Bucureşti prin Arcub, pentru concertul susţinut de soprană Angela Gheorghiu a fost de 144.906 euro, inclusiv TVA.

Referitor la ceremonia de acordare a titltului de cetăţean de onoare şi a Cheii Oraşului Bucureşti, la solicitarea expresă a artistei, s-a convenit ca evenimentul să aibă loc pe 1 decembrie, de Ziua Naţională a României.

Reprezentanţii Primăriei Capitalei au făcut toate demersurile pentru organizarea acestui eveniment, la Palatul Regal, la data solicitată de doamna Angela Gheorghiu. Cu o seară înainte de eveniment, soprană a anunţat prin e-mail că nu mai poate participa la ceremonie "din motive personale', condiţionând participarea de soluţionarea unor probleme fiscale. Concret, artistă a solicitat primarului general să intervină pe lângă Direcţia de Impozite şi Taxe sector 2, sau ANAF, pentru ştergerea unor datorii pe care aceasta le are, datorii reprezentând impozite şi taxe neplătite. Primarul Capitalei nu a dat curs acestei solicitări, neavând calitatea legală de a soluţiona astfel de probleme.

Reamintim faptul că Primăria Municipiului Bucureşti a fost şi rămâne deschisă colaborărilor cu artişti apreciaţi de publicul roman şi internaţional şi care înţeleg să respecte, la rândul lor, instituţiile statului român, dar şi pe cetăţenii acestui oraş."

Aşadar, spune Gabriela Firea, soprana Angela Gheorghiu i-a promis primarului general folosul imaginii sale prin participarea sa la ceremonie dacă va interveni la ANAF ca funcţionarii de acolo să nu-i mai incaseze taxele.

Exact definiţia cumpărării de influenţă din Codul Penal Românesc la care şi tentativa este inclusă prin cuvântul promisiune, neurmată de vreo altă acţiune: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."

CURIERUL NAŢIONAL

O nouă generaţie de diplomaţi Lauder-Reut

La finalul celui de al 12-lea an de parteneriat educaţional cu Ministerul Afacerilor Externe (MAE) - Institutul Diplomatic Român (IDR), Fundaţia Ronald S. Lauder România - Complexul Educaţional Lauder-Reut au desfăşurat luni, 11 iunie 2018, la Sala Gafencu a Ministerului Afacerilor Externe, ceremonia de absolvire a cursurilor de Diplomaţie şi Afaceri Internaţionale de către elevii liceului bilingv Lauder-Reut.

Evenimentul a avut loc în prezenţa ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a ministrului delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, a preşedintelui Comunităţii Evreilor din Bucureşti, ing. Paul Schwartz, a preşedintelui Fundaţiei Ronald S. Lauder România, doamna Tova Ben Nun-Cherbis, precum şi cu participarea a numeroşi alţi oficiali şi membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, diplomaţi de carieră, membri ai Lauder-Reut Board of Trustees, elevi, părinţi şi profesori.

Ministrul Teodor Meleşcanu s-a declarat onorat să le înmâneze personal diplomele de absolvire elevilor Lauder-Reut, viitorii ambasadori ai României în lume, în acest context aniversar prilejuit de dubla celebrare a anului 2018: Centenarul românesc şi 70 de ani de la înfiinţarea Statului Israel, încununaţi de relaţii diplomatice bilaterale neîntrerupte între cele două ţări. De asemenea, acesta şi-a exprimat aprecierile pentru iniţiativa Complexului Lauder-Reut de a se adapta la cerinţele societăţii actuale, iniţiativă rezultată într-un parteneriat de 12 ani deja cu MAE şi IDR, prin care elevii Lauder-Reut beneficiază de studii de diplomaţie.

,,Diplomaţia are nevoie de forţe proaspete, pregătite pentru confruntări complexe, potenţialul şi abilităţile pe care le aveţi contribuie la promovarea României peste hotare, la întărirea valorilor democratice, a solidarităţii şi toleranţei", a spus Meleşcanu.

JURNALUL NAŢIONAL

Condamnare la închisoare pentru corupţie şi deturnare de fonduri în familia regală spaniolă

Iñaki Urdangarín, soţul infantei Cristina, a fost găsit vinovat într-un proces în care a fost acuzat de coripţie şi deturnare de fonduri.

Infanta Cristina, sora regelui Spaniei, a fost iniţial şi ea acuzată de aceleaşi infracţiuni ca şi soţul ei însă cea mai mare parte din învinuiri au fost retrase, relatează presa spaniolă.

Tribunalul Suprem spaniol l-a condamnat marţi în apel pe Iñaki Urdangarin, cumnatul regelui Felipe al VI-lea, la 5 ani şi 10 luni de închisoare pentru acuzaţii de corupţie, reducând pedeapsa pronunţată în februarie, în primă instanţă, de 6 ani şi 3 luni de detenţie, relatează AFP, Reuters şi EFE, citând un comunicat al tribunalului.

Fost campion olimpic la handbal, Inaki Urdangarin a fost găsit vinovat că s-a folosit de poziţia sa în cadrul familiei regale pentru a obţine contracte în Insulele Baleare şi la Valencia prin intermediul unei societăţi non-profit, Noos, pe care o prezida. Plăţile ilegale au ajuns la milioane de euro.

Pedeapsa dictată marţi ar putea duce la încarcerarea lui Urdangarin, care, potrivit legislaţiei spaniole, mai dispune de posibilitatea unui recurs la Curtea Constituţională.

Urdangarin trăieşte împreună cu soţia sa, infanta Cristina, şi cei patru copii ai lor în Elveţia.

Sentinţa iniţială, pronunţată de un tribunal din Mallorca, a survenit la capătul a şase luni de anchetă şi în contextul unei serii de cazuri de corupţie care au implicat politicieni şi persoane publice.

Unul din acest cazuri a luat sfârşit în luna mai cu încarcerarea a zeci de responsabili de rang înalt din Partidul Poporului (PP) şi cu o moţiune de cenzură împotriva liderului formaţiunii, premierul Mariano Rajoy.

ZIARUL FINANCIAR

Probleme pentru Donald Trump: Principalul consilier economic al lui preşedintelui SUA, Larry Kudlow, a suferit un infarct

Larry Kudlow, proeminentul comentator economic care s-a alăturat administraţiei Trump anul acesta ca principal consilier economic al lui Trump, a suferit un infarct "foarte uşor", potrivit CNBC care a citat declaraţiile trimise de Casa Albă.

Kudlow este tratat la Centrul Medical Militar Walter Reed din Bethesda, Maryland, spune Sarah Huckabee Sanders, secretar de presă. Ea spune că Kudlow este în stare bună şi că "se simte bine".

Kudlow, director al Consiliului Economic Naţional, s-a alăturat echipei lui Trump săptămâna trecută în Canada pentru întâlnirea liderilor G7.

Cu câteva minute înainte ca Trump să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în Singapore, preşedintele a postat un mesaj pe reţeaua socială Twitter: "Marele nostru Larry Kudlow, care a lucrat atât de mult la tratatul comercial şi la situaţia economică, a suferit un atac de cord".

Kudlow a apărut duminică la postul de televiziune CNN pentru a susţine afirmaţiile lui Trump, conform cărora acesta a fost luat prin surprindere de criticile prermierul canadian, Justin Trudeau.

Larry Kudlow l-a înlocuit la Casa albă pe Gary Cohn, un fost executiv al Goldman Sachs care a părăsit administraţia după ce a avut o dispută cu Trump pe baza tarifelor comerciale pe oţel şi aluminiu.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 22.10.2018
22 oct. F.B.


REVISTA PRESEI 19.10.2018
19 oct. P.E.


REVISTA PRESEI 18.10.2018
18 oct. P.E.


REVISTA PRESEI 17.10.20182
17 oct. T.T.


REVISTA PRESEI 16.10.2018
16 oct. F.B.


REVISTA PRESEI 15.10.20181
15 oct. V.D.


REVISTA PRESEI 12.10.20181
12 oct. E.A.


REVISTA PRESEI 11.10.2018
11 oct. F.B.


REVISTA PRESEI 10.10.2018
10 oct. A.M.


REVISTA PRESEI 9.10.2018
09 oct. A.S.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.