REVISTA PRESEI 4.01.2018

04 ian. 08:26 Revista Presei
Vlad Dobrea

ADEVARUL 

Tudose a făcut primul pas în lupta pentru putere din partid: le-a arătat liderilor PSD că vicepremierul Ciolacu a trecut de partea sa în războiul cu Dragnea

Printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată pe 29 decembrie, premierul Mihai Tudose i-a oferit vicepremierului fără portofoliu Marcel Ciolacu dreptul de a-şi numi secretari de stat şi consilieri. Surse din PSD au explicat pentru "Adevărul" că acesta este mesajul oficial prin care Tudose transmite partidului că Ciolacu e de partea sa în războiul cu Dragnea. Ciolacu fusese trimis în Guvern de Dragnea cu misiunea de a-l supraveghea pe Tudose

În ultima şedinţă din 2017, Cabinetul Tudose a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care a modificat Legea de funcţionare şi organizare a Guvernului, astfel încât a introdus şi vicepremierii în categoria demnitarilor care au dreptul la "aparat propriu de lucru", altfel spus, dreptul de a-şi numi secretari de stat şi consilieri. "Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică, finanţată din bugetul Secretariatul General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu de lucru al viceprim-ministrului îşi desfăşoară activitatea unul sau mai mulţi secretari de stat şi consilieri de stat, numiţi, respectiv eliberaţi din funcţie, prin decizie a primului-ministru, la propunerea viceprim-ministrului", se arată în Ordonanţa de Urgenţă nr. 115/2017.

Guvernul Tudose numără trei viceprmeieri: Paul Stănescu, Graţiela Gavrilescu şi Marcel Ciolacu. Primul este şi ministru al Dezvoltării; Graţiel Gavrielscu este şi ministru al Mediului, numai Ciolacu e vicepremier fără portofoliu. Surse din PSD au declarat pentru "Adevărul" că ordonanţa de urgenţă a fost adoptată cu dedicaţie pentru Ciolacu. "Stănescu şi Graţiela Gavrilescu au consilieri şi secretari de stat pentru că sunt miniştri. Numai Ciolacu nu avea, pentru că rolul său era altul: să fie cureaua de legătură între Guvern şi partid. Numai că s-a cam rupt cureaua de legătură", a declarat unul dintre vicepreşedinţii PSD pentru "Adevărul". În traducere, Marcel Ciolacu a trecut de partea lui Mihai Tudose şi nu mai dă raportul la partid. "Toată lumea ştie că Ciolacu e în echipă cu Tudose. Tocmai de asta premierul a dat un mesaj partidului în care a vrut să arate că i-a oferit o putere şi mai mare lui Marcel Ciolacu, că este omul său de încredere", au mai explicat sursele citate pentru "Adevărul".

Mutarea făcută de premier vine în contextul în care Mihai Tudose şi Liviu Dragnea se pregătesc de o nouă confruntare pentru putere în partid. Tabăra din jurul lui Liviu Dragnea pregăteşte convocarea unui Congres extraordinar pentru a-l reconfirma în funţie pe actualul lider, în timp ce tabăra de la Palatul Victoria, coordonată de Marcel Ciolacu, negociază cu mai mulţi lideri importanţi din teritoriu debarcarea lui Dragnea şi instalarea lui Mihai Tudose în fruntea PSD. Prima confruntare: noul ministru al Apelor Doina Pană şi-a anunţat miercuri după-amiază demisia din funcţia de ministru al Apelor şi Pădurilor, motivând că nu îi mai permite starea de sănătate să continue activitatea în Guvern. La scurt timp, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a transmis premierului că noul ministru al Apelor şi Pădurilor va fi stabilit de Comitetul Executiv al PSD, nu la Palatul Victoria. Un mesaj clar pentru Mihai Tudose că nu va avea un cuvânt de spus în alegerea noului demnitar. De partea cealaltă, premierul Mihai Tudose a reuşit să-şi impună punctul de vedere la ultima confruntare cu Liviu Dragnea, în toamnă, când le-a debarcat din Guvern pe Sevil Shhaideh şi pe Rovana Plumb, fidele actualului lider PSD.

"S-a experimentat pe oameni". Acuzaţii grave la adresa transplanturilor de pancreas coordonate de Mihai Lucan

La Institutul Transplant Renal din Cluj (ICUTR), coordonat de medicul Mihai Lucan, s-ar fi efectuat operaţii de transplant de pancreas direct pe oameni, fără a se experimenta cu animale, aşa cum cer regulile Agenţiei Naţionale de Transplant, spune actualul manager, Silviu Moga. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Medic renumit, despre cazul Lucan: "Asistăm la o execuţie publică. Va ... Printre multele premiere naţionale realizate la Institutul Clinic de Urologie şi de Transplant Renal din Cluj-Napoca (ICUTR), sub coordonarea medicului Mihai Lucan, cercetat pentru delapidare de DIICOT, s-a numărat şi primul transplant de pancreas din România. "Primul pacient transplantat a fost un bărbat în vârstă de 34 de ani din Petroşani. Acesta suferea de diabet insulino-dependent de la vârsta de 14 ani, iar din anul 2000 suferea şi de insuficienţă cronică decompensată", declara în 2004, anul în care s-a făcut operaţia, Mihai Lucan.

Intervenţia chirurgicală a fost mai complexă, fiind vorba despre un transplant dublu, de pancreas şi rinichi. Medic renumit, despre cazul Lucan: "Asistăm la o execuţie publică. Va afecta activitatea de transplant din România" "Realizarea acestei premiere nu este întâmplătoare, ci se bazează pe experienţa clinică şi pe colaborarea susţinută cu centre de referinţă pentru transplantul internaţional", declara, atunci, Lucan.

La 1 an de la transplantul făcut în premieră de medicul Mihai Lucan, pacientul a murit. Până în 2006, s-au mai efectuat 6 transplanturi de pancreas la Cluj, iar apoi activitatea a fost sistată timp de 8 ani, spunea profesorul Mihai Lucan într-o conferinţă de presă, în 2014. Medicul nu a explicat de ce au fost oprite operaţiile. Indicii privind această situaţie există în declaraţia făcută după un an, de ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu: "Am stat de vorbă cu medicii şi am înţeles că sunt pregătiţi să înceapă, în 2015, transplantul de pancreas". În perioada următoare s-au efectual nu mai puţin de 15 transplanturi de pancreas la Cluj.

Concluzia Ministerulului Sănătăţii

Primele suspiciuni în legătură cu activitatea de transplant de pancreas de la Cluj au apărut în spaţiul public în aprilie 2017, când ministrul Sănătăţii, Florian Bodog, răspunzând la o interpelare adresată de deputatul USR de Cluj, Emanuel Ungureanu, a arătat: "Activitatea de transplant pancreatic derulată la nivelul ICUTR Cluj-Napoca s-a desfăşurat nelegal, având în vedere faptul că nu există o autorizaţie sanitară de funcţionare emisă de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj pentru unitatea sanitară care a suplimentat activitatea medicală cu activitatea de transplant pancreatic şi nici solicitare în acest sens din partea conducerii ICUTR". Prin actul de control au fost stabilite măsuri de intrare în legalitate referitor la activitatea de transplant pancreatic. "O sumedenie de pacienţi transplant pancreatic au decedat. Cu siguranţă se întreabă aparţinătorii, de vreme ce nu a existat autorizaţie pentru acest tip de transplant, dacă nu cumva există temei să aibă suspiciuni că medicii nu erau gata să facă un asemenea transplant", declara, atunci, Emanuel Ungureanu.

BANCHERUL

Cei care-si deschid pentru prima data un cont bancar nu vor plati comisioane pentru retragerea banilor de pe card la bancomate

La sfarsitul acestei luni va intra in vigoare o noua lege care va permite celor care nu au un cont bancar sa-si deschida unul in conditii avantajoase, denumit "cont de plati cu servicii de baza", pentru care nu vor plati anumite comisioane, printre care si cel pentru retragerea banilor de pe card la bancomate.

Este vorba de Legea nr. 258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, publicata in Monitorul Oficial al României Nr. 1032 din 28.12.2017, care va intra in vigoare la 30 de zile de la publicare, adica in 27 ianuarie 2018.

Legea transpune in legislatia nationala Directiva 2014/92/UE din 23 iulie 2014.

Potrivit noii legi, "Consumatorii care nu deţin, la momentul solicitării, un alt cont de plăţi, inclusiv un cont de plăţi de bază, la nicio altă instituţie de credit din România, beneficiază de deschiderea unui cont de plăţi cu servicii de bază, cu excepţia cazului în care consumatorul declară că i-a fost notificată închiderea contului."

Legea mai prevede ca un cont de baza nu va avea comisioane pentru deschiderea si inchiderea acestuia, precum si pentru retragerile de bani de la ghisee si bancomatele din tara si statele Uniunii Europene.

Nici la un cont bancar standard nu exista comisioane de deschidere si inchidere a acestuia, in schimb toate bancile au comisioane pentru retragerea banilor de pe card la bancomate, cu unele exceptii. BCR, BT, Libra Bank si Procredit Bank au 0 comisioane pentru retragerile de bani de la bancomatele proprii, in timp ce Alior Bank nu-si taxeaza clientii nici pentru retragerile de la bancomatele altor banci.

Pe de alta parte, unele banci, precum ING, nu-si taxeaza nici ele clientii care incaseaza lunar pe card o suma minima de bani.

In schimb, pentru un cont de baza va trebui achitat un comision lunar de administrare, ca in cazul unui cont standard, precum si alte comisioane, precum cele aferente platilor si transferurilor de bani.

In cazul comisioanelor pentru plati si transferuri, legea spune ca acestea trebuie sa fie "rezonabile", cu exceptia comisionului de administrare a contului, care poate fi, in consecinta, nerezonabil.

Legea defineste si termenul "rezonabil" pentru comisioane, precizand ca la stabilirea nivelului acestora bancile trebuie sa tina seama de trei elemente:

a) nivelurile veniturilor naţionale;

b) comisioanele medii percepute pentru serviciile furnizate privind conturile de plăţi;

c) comisioanele percepute pentru plăţi SEPA, care nu pot depăşi nivelul comisioanelor percepute pentru plăţi în lei.

Platile SEPA in euro, la nivelul celor in lei

Prevederea ca platile SEPA, adica cele in euro, nu pot fi mai scumpe decat cele in lei este o noutate si in acelasi timp un avantaj important pentru cei care efectueaza plati in euro.

Dupa cum se vede din tabel, comisioanele in lei (interbancare, adica de la o banca la alta) prin online banking variaza de la 0 lei la Alior Bank si Libra Bank la 4,5 lei la CEC Bank si Credit Agricole, media fiind de 3 lei.

In schimb, pentru platile in euro, majoritatea bancilor cer comisioane de 10-15 euro, adica aproape 70 de lei. Exista si mici exceptii, la bancile mici: 5 lei la Alior Bank, 3 euro la Banca Feroviara, 8 euro la Procredit Bank.

COTIDIANUL

Trump îşi dizolvă propria comisieâ

Preşedintele american Donald Trump a dizolvat miercuri comisia a cărei înfiinţare a solicitat-o pentru anchetarea presupuselor fraude electorale de la ultimele alegeri prezidenţiale americane, transmite AFP.

Iniţiativa lui Trump privind Comisia a declanşat un val de opoziţie din partea a numeroase state care au refuzat să furnizeze informaţiile cerute de aceasta pentru a întreprinde verificările dorite.

În ciuda desfiinţării acestei comisii, liderul de la Casa Albă o ţine pe a sa cu teoria fraudării la alegerile din noiembrie 2016.

"În pofida dovezilor substanţiale de fraudă electorală, mai multe state refuză să furnizeze Presidential Advisory Commission on Election Integrity informaţiile elementare" pe care le cere, a transmis Trump. "În loc să mă lansez într-o bătălie juridică fără sfârşit pe banii contribuabililor, am semnat astăzi (miercuri) un decret pentru a dizolva comisia şi am solicitat Ministerului Securităţii Interne să se sesizeze în această chestiune pentru a stabili calea de urmat", a mai spus acesta.

Numeroase state au respins cererile acestei comisii privind "integritatea electorală" explicând printre altele că datele solicitate pot fi folosite pentru a priva unele persoane de dreptul lor de vot.

Trump a câştigat prezidenţialele după ce a primit votul majorităţii marilor electori, dar Hillary Clinton a obţinut mai multe voturi populare - cu circa trei milioane de voturi mai mult -, ceea ce ar putea explica dorinţa lui Donald Trump din primul an al mandatului de a aduce la lumină o ipotetică fraudă în defavoarea sa.

Transplantul de celule stem - misiune dificilă

1 din 2 români care depind de un transplant cu celule stem hematopoietice de la un donator neînrudit nu găsesc donator compatibil, este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

Pacienţi români aşteaptă în acest moment un donator neînrudit cu care să fie compatibili. Şansele de a găsi un donator-pereche sunt însă doar de 50%. Numai pentru jumătate din pacienţii români a căror viaţă depinde de un transplant de celule stem hematopoietice de la un donator neînrudit, Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice reuşeşte să găsească un donator voluntar compatibil. Deşi Registrul Naţional numără în prezent aproape 50.000 de posibili donatori, acesta este prea mic pentru a găsi donator-pereche tuturor pacienţilor români care aşteaptă să fie vindecaţi.

Interconectarea registrelor din 40 de ţări

Totuşi, dacă numărul de donatori voluntari înscrişi ar ajunge la 100.000, şansele pacienţilor români de a avea un donator-pereche ar ajunge la 75%. Deocamdată, pentru 1 din 10 pacienţi români, donatorul compatibil care i-a salvat viaţa a fost găsit în Registrul Naţional. Registrul Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice este interconectat cu registre ale donatorilor din peste 40 de ţări, iar împreună toate Registrele numără peste 30 milioane de posibili donatori voluntari.

"Creşterea Registrului Naţional prin înscrierea unui număr cât mai mare de români din toate zonele ţării este esenţială pentru jumătate din pacienţii români pentru care, din păcate, nu găsim donatori compatibili niciunde în lume. Înscrierea în Registru nu înseamnă automat donare - numai 1 din 450 de posibili donatori voluntari este identificat ca fiind compatibil cu un pacient şi ajunge să doneze efectiv", a declarat dr. Aurora Dragomirişteanu, directorul general al Registrului Naţional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem Hematopoietice.

CURENTUL

4 ianuarie 1990: ziua în care Iliescu a graţiat borfaşii. De la el au învăţat discipolii săi Florin Iordache, Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea

Primele zile ale anului 1990: abia instalat la cârma ţării ca moştenitor direct al fostului PCR, Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN) organ provizoriu al "emanaţiei" FSN-iste, promitea, mai ales de pe ecranele televizoarelor, că va pune ordine în haosul rămas de pe vremea lui Ceauşescu. Iar în această privinţă, chiar că erau destule probleme care se cereau rezolvate. Ei bine, înainte de toate, prima grijă a noii puteri instalate la Bucureşti nu s-a îndreptat către românii care zăceau prin spitale ori către cei rămaşi pe drumuri, cu casele distruse în luptele duse cu invizibilii "terorişti" inventaţi de Ion Iliescu. Nu,prima lor grijă au fost puşcăriaşii. Aşa se face că, una dintre printre iniţiative legislative emise de către CFSN a fost Decretul-lege nr. 3 din 4 ianuarie 1990, privind "amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse". O lege care, aparent, îi avea în vedere pe deţinuţii politici care s-ar mai fi aflat, încă, în puşcării. Conform Art. 1 al acelui Decret-lege: "Se amnistiază infracţiunile politice prevăzute în Codul penal şi în legile speciale săvârşite după data de 30 decembrie 1947.

Prin infracţiuni politice, în sensul prezentului Decret-lege, se înţeleg faptele care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, al cultului personalităţii, împotriva terorii şi abuzului de putere din partea celor ce au deţinut puterea politică; b) respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, obţinerea de drepturi civile şi politice, economice, sociale şi culturale, înlăturarea măsurilor discriminatorii; c) obţinerea oricăror alte revendicări democratice." Iar Art. 2 stabilea că "Se amnistiază infracţiunile pentru care Codul penal sau legile speciale prevăd o pedeapsă privativă de libertate până la 3 ani inclusiv sau amendă." Este drept că Art. 4 stabilea că "De prevederile art. 2 şi 3 nu beneficiază recidiviştii, cei care au săvârşit infracţiuni de omor, tâlhărie, vătămare corporală gravă, viol, distrugere calificată, luare de mită, arestare nelegală şi cercetare abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă, evadare, precum şi orice infracţiuni sancţionate de lege cu pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare".

Aparent, de aplicarea acelui prin decret al CFSN nu aveau să beneficieze, aşadar, şi cei vinovaţi de "arestare nelegală şi cercetare abuzivă, supunere la rele tratamente, represiune nedreaptă". Iar din această categorie făceau parte şi cei care participaseră la reprimarea mişcărilor de protest din decembrie 1989. Spunem aparent pentru că în cuprinsul Art. 5 se menţionează că "În cauzele aflate în curs de urmărire penală sau de judecată privind infracţiunile care nu se amnistiază potrivit Art. 1 şi 2, procesul penal va începe sau, după caz, va continua, iar după stabilirea pedepsei se va face aplicarea prevederilor prezentului decret-lege referitoare la graţiere". Aşadar, cei acuzaţi de comiterea infracţiunilor mai sus enumerate, urmau să fie judecaţi şi, în cazul în care ar fi fost condamnaţi la pedepse mai mici de zece ani, să li se aplice şi lor "Art.1 şi 2". Dar acesta nu era decât un şiretlic legislativ prin care, ascunşi în spatele unor "infracţiuni politice", reprezentanţii organelor de represiune care-i bătuseră bestial, îi arestaseră şi îi torturaseră pe protestatarii din toată ţara care ieşiseră pe străzi în ultimele zile ale lui Ceauşescu.

Trimişi în judecată pentru comiterea unor asemenea fapte grave, mulţi dintre ei au beneficiat, ulterior, de schimbarea încadrării juridice a faptelor care au fost "aduse din condei" astfel încât să se încadreze în prevederile Decretului-lege nr.3 din 4 ianuarie 1990. Astfel se face că, dedicat celor care au comis "delicte politice după 30 decembrie 1947", decretul CFSN i-a scos "basma curată" pe miliţienii şi militarii care au bătut revoluţionarii arestaţi între 16 şi 22 decembrie 1989. Unul dintre aceştia a fost locotenentul de securitate Florin Dragomir. Iniţial, el fusese acuzat de cercetarea abuzivă a trei revoluţionari, pe care i-a bătut cu un par de lemn şi cu bastonul de cauciuc, după care i-a călcat pe degetele de la mâini până la sîngerare. Iniţial, prin Sentinţa nr. 44 din 2 aprilie 1990, pronunţată la Tribunalul Militar Timişoara, el a fost condamnat la 4 ani şi 6 luni de închisoare pentru cercetare abuzivă. La recurs, încadrarea juridică i-a fost preschimbată în "purtare abuzivă", faptă care se încadra în Decretul-lege de amnistie emis de CFSN.

La fel s-au petrecut lucrurile şi cu o serie de persoane ale căror fapte au fost încadrate la "favorizarea infractorului" pentru infracţiuni săvârşite cu scopul reprimării revoluţiei, cum ar fi de pildă furtul şi incinerarea cadavrelor a celor 40 de revoluţionari timişoreni a căror cenuşă a ajuns într-un canal de la periferia Bucureştiului. Astfel, colonelul de miliţie Nicolae Ghircoiaş, cel care care a furat şi a distrus evidenţele Spitalului judeţean Timiş privitoare la morţii şi răniţii Revoluţiei, a fost condamnat la patru ani închisoare, pedeapsă graţiată, şi ea, prin Decretul-Lege nr. 23/1990. Un alt beneficiar al aceluiaşi decret a fost căpitanul de miliţie Traian Cozma, vinovat de a fi întocmit acte false pentru mai mulţi generali ţi colonei implicaţi în reprimarea revoluţiei la Timişoara.

CURIERUL NATIONAL

Liceul de mâine pentru societatea de poimâine

Se anunţă mari noutăţi la liceu

Educaţia economică explicită pare evitată ca atare şi restrânsă la educaţie antreprenorială

În acest moment, se află în dezbatere trei variante de planuri-cadru

Se anunţă mari noutăţi la liceu. Lumea şcolii şi cea din jur e cuprinsă iar de nelinişte amestecată cu speranţă, de la "iar se fac schimbări, adică experimente" la "bine că se schimbă ceva, că aşa nu mai merge". Informaţia prinsă mai mult din zbor este că se schimbă planurile de învăţământ, cu înţelesul dedus că se schimbă materii, manuale, bacalaureat etc. De fapt, planurile-cadru (discipline, domenii de studiu, număr de ore) vizate de schimbare sunt numai pentru liceul teoretic. Deocamdată, acestea au fost puse în dezbatere publică şi în niciun caz nu vor fi legiferate prin referendum. Odată stabilite planurile-cadru, vor intra în lucru programele de învăţământ. Aplicarea va începe abia când va ajunge la liceu generaţia care va intra în clasa a V-a în anul şcolar imediat următor adoptării programelor alcătuite pe baza viitoarelor planuri-cadru. Valorificarea practică este de aşteptat la nivelul societăţii, al economiei de peste nişte ani.

În acest moment, se află în dezbatere trei variante de planuri-cadru pentru liceu, filiera teoretică. Iniţiatorii, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, le caracterizează astfel: 1 - "varianta cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, dar echilibrează alocările la nivel de arii/discipline"; 2 - "propune modificări mai ample faţă de actualele planuri-cadru de învăţământ aflate în vigoare, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline"; 3 - "acordă o mai mare putere de decizie şcolilor în definirea parcursului educaţional al elevilor, fiind indicat un număr minim-maxim de ore în cazul disciplinelor din CD/CDS" (simplu spus, număr diferenţiat de ore la materii obligatorii/ materii de ales la dispoziţia şcolii). Primele două variante sunt definite în continuitatea planurilor de la gimnaziu, fără "discipline noi, care să promoveze abordări integrate".

Prima variantă lasă puţine opţiuni şcolii, a doua "propune un număr semnificativ de ore pentru CDS", a treia "oferă şcolilor posibilitatea adaptării ofertei curriculare la nevoi complexe ce au în vedere perspectiva specializării elevilor, nevoilor locale şi a resurselor umane". Clar ca inovativă este indicată această a treia variantă, cu semnalarea că, odată aleasă, "va necesita un efort de adaptare la nivel de şcoli". Niciuna dintre propuneri nu prevede mai puţin de 30 de ore pe săptămână, previzibilă fiind încărcarea maximă, de 32 de ore. Fără a intra în detalii cantitative, este de observat că se prefigurează discipline cu câte o singură oră pe săptămână (istorie, geografie, chimie, socio-umane, educaţie fizică), se încearcă deschideri către educaţie artistică, iar educaţia economică explicită pare evitată ca atare şi restrânsă la educaţie antreprenorială. Este anunţată o listă de discipline opţionale, între care statistică aplicată în ştiinţele sociale, statistică aplicată în ştiinţele naturii, dimensiunea de gen de-a lungul istoriei, producţie audio, dezavantaj şi excluziune socială, matematica consumatorului, identităţi virtuale, apps design, graphic story-telling etc. Dacă denumirile au fost puse pe listă doar ca dovadă că se face reformă şi se cultivă creativitatea, nu ar însemna decât ceva formal, făcut numai ca să se vadă deschiderea spre "altceva", spre "interdisciplinar", spre "domeniile viitorului". La fel, ar fi contraproductiv dacă dezbaterea lansată acum pentru planurile-cadru de liceu teoretic ar copia stilul dezbaterii anterioare, pentru planurile-cadru de gimnaziu, care s-a redus la o luptă pe număr de ore la o disciplină sau alta.

Israelul adoptă o lege care complică şi mai mult împărţirea Ierusalimului

Orice cedare din ceea ce Israelul consideră că face parte din Ierusalim va necesita votul a două treimi din numărul. Un deputat al opoziţiei califică noua lege drept "o lege pentru a împiedica pacea" între israelieni şi palestinieni.

"Le Point", citând corespondenţii agenţiilor internaţionale de presă aflaţi în prezent la Ierusalim, informează că parlamentul israelian a adoptat un proiect de lege care, de fapt, complică trecerea sub suveranitatea palestiniană a unor zone ale Ierusalimului în cadrul unui viitor acord de pace bazat pe formula a două state. Textul a fost adoptat cu 64 de voturi pentru, 51 contra. Analişti politici specializaţi în problematica relaţiilor israelo-palestiniene, citaţi de "Le Point", consideră că proiectul de lege respectiv, adoptat la mai puţin de o lună de la decizia americană privind statutul Ierusalimului, "îndepărtează şi mai mult speranţa într-o soluţie bazată pe crearea a două state în conflictul israeliano-palestinian".

Propusă de un deputat reprezentând partidul naţionalist religios Foyer juif, această lege prevede că orice cedare către palestinieni din ceea ce Israelul consideră că face parte din Ierusalim va necesita votul a două treimi din totalul deputaţilor. Israelul ocupă Ierusalimul de Est şi Cisiordania de la războiul din 1967. Şi-a anexat apoi Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului, decizie care nu a fost niciodată recunoscută de comunitatea internaţională. Dar, dintotdeauna, Israelul a considerat întregul Ierusalim drept capitala sa, în timp ce palestinienii vor ca partea de Est a oraşului să fie capitala statului la care ei aspiră.

"O lege pentru a împiedica pacea"

Într-o declaraţie făcută după votul din Parlament, Baftali Benett, ministrul israelian al Educaţiei şi lider al partidului Foyer juif, a ţinut să precizeze că "Le mont des Oliviers, oraşul vechi şi cetatea lui David vor rămâne ale noastre pentru totdeauna" - referire la locuri sfinte situate în partea palestiniană a Ierusalimului. Implicaţiile noii legi israeliene se anunţă extrem de complexe, dacă nu chiar foarte grave. Dov Khenin, un deputat al opoziţiei din Parlamentul israelian, citat de "Le Point", recunoştea că această lege ar trebui denumită mai degrabă "lege pentru a împiedica pacea", avertizând că ea poate provoca "o baie de sânge".

JURNALUL NATIONAL

Lista aberaţiilor penale desfiinţate de Curtea Constituţională în 2017. Sistemul rezistă

2017 a fost cel mai complicat an, de după Revoluţia din 1989, din punctul de vedere al legislaţiei penale sau al legislaţiei din domeniul Justiţiei. Orice încercare a Guvernului sau a Parlamentului de a opera modificări ale acestor acte normative s-a lovit de opoziţia dură a reprezentanţilor instituţiilor de forţă ale statului (în special Parchetul General şi DNA), de criticile unor ambasade ale statelor străine acreditate la Bucureşti, dar şi de protestele unor organizaţii autointitulate civice. De la sfârşitul lunii ianuarie, climatul, din acest punct de vedere, a fost unul incendiar, iar formele de protest au luat, pe alocuri, turnuri violente. În tot acest timp, zeci, dacă nu chiar sute de articole din codurile penale declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională nu au fost modificate, în termenul legal prevăzut de lege. Anul trecut, acestor sute de articole li s-au adăugat alte 18, pentru care Curtea Constituţională s-a pronunţat în sensul admiterii excepţiilor ridicate. Absolut toate aceste reglementări trebuie să fie puse în acord cu prevederile Constituţiei, prin măsuri parlamentare sau guvernamentale, astfel încât se preconizează un an 2018 la fel de fierbinte din punctul de vedere al protestelor.

"Jurnalul" a centralizat toate deciziile privind admiterea excepţiilor de neconstituţionalitate pronunţate de Curtea Constituţională a României în anul 2017, referitoare la anumite articole din Codul Penal, Codul de Procedură Penală sau Legea 78/2000, privind combaterea corupţiei. În majoritatea deciziilor de admitere, judecătorii constituţionali au constatat că prevederile atacate încalcă fie dreptul la un proces echitabil, fie drepturile omului şi că, în mod evident, vin în contradicţie flagrantă cu legea fundamentală.

Codul de Procedură, cele mai multe contestări

Cele mai multe excepţii admise de CCR privesc reglementări ale Codului de Procedură Penală. 12 articole din acest cod, iniţiat de Cătălin Predoiu şi intrat în vigoare prin asumarea răspunderii de către Guvern, au picat, anul acesta, examenul de constituţionalitate.

Astfel, la 19 septembrie 2017, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 117, alineat 1, literele "a" şi "b" din Codul de Procedură Penală. Invocată de Iovan Scripcariu, trimis în judecată, iniţial, pentru tentativă de omor. La 30 august 2017, Tribunalul Neamţ a schimbat încadrarea juridică a faptei, din tentativă la omor, în vătămare corporală, şi l-a condamnat, pe fond, pe Scripcariu la doi ani şi patru luni de închisoare. Dosarul se află în apel, la Curtea de Apel Braşov. Inculpatul a atacat la CCR prevederile din Codul de Procedură penală referitoare la faptul că au dreptul de a refuza să fie audiaţi, în calitate de martori, soţul, ascendenţii şi descendenţii pe linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului, dar şi persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului.

Curtea Constituţională a constatat că această soluţie legislativă, care exclude dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martori persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituţională.

Înalta Curte s-a sesizat din oficiu într-un dosar de trafic de influenţă

şi prevederile articolului 282, alineat 2 Cod Procedură Penală, au fost declarate neconstituţionale de către CCR, la data de 19 septembrie 2017. Excepţia a fost ridicată din oficiu de către judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, într-un dosar instrumentat de DNA, referitor la infracţiuni de trafic de influenţă. Excepţia ridicată viza prevederea conform căreia "nulitatea relativă poate fi invocată de procuror, suspect, inculpat, celelalte părţi sau persoana vătămată, atunci când există un interes procesual propriu cu respectarea dispoziţiei legale încălcate". CCR a constatat că articolul este neconstituional, întrucât nu permite invocarea din oficiu de către instanţa de judecată a nulităţii relative.

Dosarul penal în care a fost ridicată, din oficiu, această excepţie de neconstituţionalitate a fost trimis în judecată de DNA Suceva, în care trei persoane, Carmen Cricleviş-Kresiel, Nicuşor Sîrgan şi Dumitru Darolu, au fost acuzate de trafic de influenţă. Prima este o avocată din Baia Mare, acuzată că a primit 8.000 de euro de la un inculpat judecat pentru omor calificat, pentru a interveni pe lângă instanţa la care se afla dosarul. Curtea de Apel Suceava a condamnat-o pe avocată la patru ani închisoare cu suspendare, dar DNA a atacat la ÎCCJ cu apel această sentinţă. În 10 aprilie 2017, apelul a fost respins, ca nefondat.

NATIONAL

Protest al medicilor de familie. Ce spune ministrul Sanatatii

In prima zi lucratoare din 2018, o parte dintre pacientii care au mers la cabinetele medicilor de familie au aflat pe propria piele ca sunt astfel de doctori care nu au mai eliberat, miercuri, trimiteri la specialisti si nici retete compensate, ca masura de protest.

Au aflat, totodata, si faptul ca sunt medici de familie care nu si-au prelungit actualele contracte cu Casa Nationala de Asigurari prin acte aditionale.

Dinspre SNFP s-a transmis, pe site-ul institutiei, prin intermediul unui mesaj semnat deopotriva de catre presedintele forului, dr. Rodica Tanasescu, si de catre dr Marina Pircalabu, vicepresedinte al FNPMF, faptul ca "Societatea Nationala de Medicina Familiei (SNMF) si Federatia Nationala a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) considera ca s-a ajuns la momentul zero in medicina de familie din Romania", ca "protestul medicilor de familie este sustinut de Colegiul Medicilor din Romania (CMR), de sindicatului Promedica, unele Colegii judetene ale medicilor precum si de principalele asociatii de pacienti din Romania", dar si ca "medicii de familie au transmis problemele lor si Presedintiei Romaniei, singurul for care mai poate atrage atentia in acest moment asupra bugetului total insuficient alocat AMP, asumata ca prioritate in Strategia nationala".

Reactia ministrului Bodog

In replica, oficialul aflat in fruntea Ministerului Sanatatii a transmis un punct de vedere, prin intermediul unui comunicat, in care se subliniaza din capul locului faptul ca "dreptul asiguratilor la servicii medicale primare decontate din fondurile de sanatate trebuie respectat".

MS sustine ca, potrivit datelor venite dinspre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, in intreaga tara ar fi "peste 60% din medicii de familie au semnat actul aditional de prelungire a contractului cu casele de asigurari de sanatate, in baza caruia se acorda servicii medicale in sistemul public de asigurari de sanatate, in timp ce in Capitala "numarul medicilor de familie care au semnat actele aditionale de prelungire a contractelor cu CASMB este de peste 90%".

Totodata, se aminteste faptul ca Florian Bodog, ministrul Sanatatii, a avut mai multe runde de discutii cu reprezentantii medicilor de familie. "Le cer scuze pacientilor si consider total neprofesionista decizia medicilor de familie de a folosi boala si suferinta acestor oameni in negocieri care, de fapt, au pornit de la discutii constructive despre debirocratizarea actului medical, in beneficiul pacientilor si a cadrelor medicale, dupa care s-a ajuns la revendicari de ordin financiar. Ma bucur, totusi, ca o mare parte dintre medicii de familie au inteles dorinta noastra de a gasi solutii si masuri pentru rezolvarea acestui blocaj. In aceasta perioada pacientii pot beneficia de servicii medicale in cadrul cabinetelor medicale care au semnat contracte cu casele de asigurari de sanatate, in cadrul centrelor de permanenta si in cel al serviciilor de urgenta", subliniaza Bodog.

ROMANIA LIBERA

Procurorul interceptărilor trunchiate, în faţa Înaltei Curţi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va decide pe 11 ianuarie dacă redeschide un dosar penal în care sunt vizaţi fostul procuror de la DNA Braşov, Iulian Marius Nica şi Ciprian Nicolae Feticu, ofiţer de poliţie judiciară la aceeaşi structură de parchet.

Nica este procurorul care a instrumentat dosarul finalizat cu rechizitoriul prin care l-a trimis în judecată pe unul dintre cei mai importanţi lideri ai PSD, Viorel Hrebenciuc, fiul acestuia Andrei, fostul ministru al Justiţiei, Tudor Chiuariu, fostul deputat PSD Braşov, Ioan Adam.

Tot pe 11 ianuarie, dar de data aceasta anul trecut, în 2017, judecătorii Înaltei Curţi stabileau că procurorii Parchetului General trebuie să facă cercetări faţă de Iulian Nica, Feticu, dar şi faţă de alţi doi ofiţeri de poliţie judiciară de la DNA Braşov, Mihai Bucurenciu şi Ovidiu Iordache.

"Admite plângerile formulate de petenţii Zaharia Gabriela Rodica şi Sturdza Paltin Gheorghe împotriva ordonanţei din data de 02 iunie 2016 emisă în dosarul nr. 303/P/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Urmărire penală şi criminalistică şi a ordonanţei din data de 05 decembrie 2016 emisă în dosarul nr.121/II/2016 de către procurorul-şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Desfiinţează ordonanţele atacate şi trimite cauza la procuror pentru completarea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de: abuz în serviciu, fals intelectual şi grup infracţional organizat. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea plângerilor formulate de petenţi rămân în sarcina statului. Definitivă", se arată în decizia judecătorilor de la Curtea Supremă din 11 ianuarie 2017.

Când "faza" devine "şpaga"

Paltin-Sturdza a reclamat la Parchetul General faptul că stenogramele în baza cărora s-a cerut şi obţinut arestarea sa preventivă au fost falsificate. Mai exact, potrivit lui Sturdza, peste 1.000 de cuvinte din redările convorbirilor telefonice au fost transcrise într-un mod trunchiat. Spre exemplu în loc de cuvântul "faza" în stenogramele depuse la dosar apărea cuvântul "şpaga".

Acum, cel care cere redeschiderea urmăririi penale faţă de Iulian Nica şi Ciprian Nicolae Feticu este Ion Sorin Iacob.

Gheorghe Paltin-Sturdza şi Ion Sorin Iacob au fost trimişi în judecată de către DNA Braşov în acelaşi dosar cu Viorel Hrebenciuc.

Dosarul penal instrumentat de procurorii anticorupţie viza restituirea ilegală a 43.227 ha către Gheorghe Paltin-Sturdza, provocând astfel un prejudiciu, în dauna Romsilva - Direcţia Silvică Bacău, de 1.421.800.870,50 lei (echivalentul a 303.888.615 euro).

Imediat după pronunţarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, DNA Braşov spune că fostul deputat PSD Braşov Ioan Adam, împreună cu inculpaţii Paltin Gheorghe Sturdza, Hrebenciuc Viorel, dar şi alte persoane, ar fi constituit şi coordonat un grup, ce urmărea să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea nelegală a influenţei cu scopul de a urgenta punerea în posesie şi eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum şi o cât mai rapidă vânzare a terenului forestier dobândit prin hotărârea judecătorească menţionată.

Ion Sorin Iacob este acuzat că a promis bani unei alte persoane pentru a interveni pe lângă directorul Romsilva de la acel moment pentru ca acesta să îl pună în posesie pe Gheorghe Paltin-Sturdza.

ZIARUL FINANCIAR

Zece tranzacţii aşteptate în 2018: de la businessuri antreprenoriale la giganţi din retail şi clădiri de birouri

♦ Pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, 2017 a fost un nou an bun, mai ales în ultimul trimestru semnându-se mutări de zeci şi chiar sute de milioane de euro ♦ Preluarea Bancpost de către Banca Transilvania şi achiziţia grupului A & D Pharma de către cehii de la Penta Investment sunt doar două dintre mutările anunţate în ultimele luni.

Totuşi, o serie de mutări începute în 2017 sau o serie de negocieri afla­te abia la început de drum s-ar putea semna în 2018. Ziarul Finan­ciar a adunat zece com­pa­nii sau proiecte care ar putea deveni ţinte de achiziţii în acest an, cele mai multe fiind afaceri antreprenoriale, dar nu numai. Piaţa imobiliară este aşteptată să îşi revină în 2018 după ce anul trecut au existat negocieri, dar nu multe semnări. Poate cel mai răsunător eşec a fost cel al negocierilor dintre israelienii de la AFI şi proprietarii Dedeman privind clădirile de birouri AFI.

♦ Betty Ice, producătorul de îngheţată din Suceava

Vasile Armenean, antreprenorul care deţine producătorul de îngheţată Betty Ice, anunţa în vara anului trecut că ia în calcul vânzarea unei părţi din compania pe care a fondat-o în urmă cu mai bine de două decenii şi pe care a dus-o la afaceri de 30 mil. euro. La fi­nalul lui 2017 el adăuga că "tot timpul pri­mim oferte, dar nu am făcut din vânzare sau din achiziţii un obiectiv, ci vrem să ne con­centrăm mai departe pe dezvoltarea afacerii". Astfel, el a anunţat investiţii de aproxi­mativ opt milioane de euro în extinderea fabricii şi în dezvoltarea reţelei de distribuţie. Potrivit datelor ZF, de businessul Betty Ice sunt interesaţi mai mulţi jucători strategici.

♦ Cora, cel mai puţin extins lanţ de magazine din comerţul modern

Discuţii privind o eventuală vânzare a Cora au apărut încă de acum trei-patru ani când retailerul a blocat expansiunea de pe piaţa locală deşi avea anunţate investiţii şi cum­părase o serie de terenuri pentru expansiune.

Între timp competitorii săi au pariat în continuare pe expansiunea rapidă, investind zeci sau sute de milioane de euro an de an. Astfel, Cora a ajuns să aibă doar 11 hipermarketuri în România, faţă de 116 în cazul Kaufland spre exemplu sau peste 30 în cazul Carrefour şi Auchan.

Cora şi-a schimbat CEO-ul în 2016 după mai bine de 15 ani în care Philippe Lejeune a condus operaţiunile locale ale retailerului. Din datele din piaţă, el se opunea unei vânzări, astfel că lucrurile s-ar putea schimba.

♦ Producătorul covrigeilor Croco

Antreprenorul Damian Mereu, care de­ţi­ne producătorul de biscuiţi Croco din Oneşti (jud. Bacău), tatonează vânzarea busines­su­lui, conform surselor ZF. Compania este eva­luată de piaţă între 80 şi 100 de milioane de euro, iar la uşa antreprenorului au bătut investitori financiari şi strategici. Contactat de ZF, Damian Mereu a negat in­for­maţiile. Damian Mereu spunea anterior pen­tru ZF că a primit de-a lungul timpului ofer­te de vân­zare, dar că prioritatea lui este de a finaliza in­ves­tiţiile pe care le are în derulare.

De altfel, Croco are în derulare un proiect de 14 milioane de euro în extinderea pro­ducţiei de biscuiţi.

♦ PPT Preţuri pentru Tine, unul dintre cei mai puternici retaileri români din fashion

Cei patru antreprenori locali acţionari ai retailerului de modă PPT Preţuri Pentru Tine tatonează vânzarea companiei, un teaser fiind deja în piaţă, potrivit surselor ZF. Procesul se află însă în stadiu incipient, potrivit datelor ZF din decembrie.

Acţionarii retailerului de modă PPT Preţuri pentru Tine afirmă că sunt curtaţi de investitori, însă nu au lansat un proces formal de vânzare a firmei.

Retailerul de modă PPT Preţuri Pentru Tine, lansat în 2006 de patru antreprenori locali, are circa 180 de magazine. În urmă cu o lună şi jumătate compania a anunţat că după ce a ajuns la circa 180 de magazine în România, Bulgaria şi Republica Moldova face paşi pentru extinderea regională. Astfel, sunt vizate alte şase state - Serbia, Bosnia & Herţegovina, Muntenegru, Albania, Ucraina şi Georgia, iar primele deschideri ar urma să aibă loc în a doua jumătate a anului viitor.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 18.07.20181
18 iul. A.M.


REVISTA PRESEI 17.07.2018
17 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 16.07.2018
16 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 13.07.2018
13 iul. A.M.


REVISTA PRESEI 12.07.2018
12 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 11.07.2018
11 iul. R.G.


REVISTA PRESEI 10.07.2018
10 iul. R.G.


REVISTA PRESEI 09.07.2018
09 iul. R.G.


REVISTA PRESEI
06 iul. A.M.


REVISTA PRESEI1
05 iul. V.D.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.