REVISTA PRESEI 6.01.2018

06 ian. 11:02 Revista Presei
Andreea Cuzub
REVISTA PRESEI 6.01.2018

ADEVARUL 

Iohannis la CSM, mesaj pentru Dragnea şi Tăriceanu: Persoanele cu probleme penale nu au ce căuta în conducerea statului

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a declarat, vineri, că persoanele condamnate penal sau aflate în curs de cercetare penală nu ar trebui să ocupe funcţii de conducere în instituţii ale statului, aluzie la faptul că al doilea şi al treilea om în stat, Călin Popescu Tăriceanu şi Liviu Dragnea, cu toate că au probleme cu Justiţiea, încă ocupă funcţiile de preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor.

"Foarte multe discuţii s-au purtat în cursul anului 2017 despre ce fac judecătorii, mai mult poate s-a discutat despre ce fac procurorii. În general, a apărut aşa un entuziasm de a discuta în spaţiul public ce se întâmplă în sistemul de justiţie. Acum având în vedere că avem câteva persoane condamnate penal, urmărite penal, judecate penal, chiar în conducerea statului, nu-i de mirare. Am afirmat şi o sa mai afirm, spre disperarea lor, că astfel de persoane nu au ce cauta în conducerea statului", a declarat Klaus Iohannis, la şedinţa CSM De asemenea, şeful statului a punctat faptul că legile din prezent sunt făcute de aşa natură încât persoane care au chiar condamnări definitive pot ocupa diferite funcţii în conducerea statului sau pot fi alese în Legislativ. "Dintr-un interes personal, ei vor fi tot timpul tentaţi să pună sub semnul întrebării Justiţia. Sistemul electoral a fost asa construit ca accesul acestor persoane a fost posibil. Nu putem să negăm accesul acestor persoane la funcţii în stat. Personal, sunt convins că daca ne-am apuca să discutăm Constituţia, este obligatoriu să introducem principiul integrităţii chiar în Constituţie. Altfel, s-ar putea ca situaţii de acest tip să apară şi în alte cicluri electorale", a mai spus Iohannis.

Tarom vrea să-şi reducă cheltuielile cu 12,7 milioane lei pe an. Economia este mai mică decât cea rezultată din concedieri

Imediat ce a fost numit în funcţie, directorul general al companiei de stat Tarom, Werner Wolff, a cerut efectuarea unei analize asupra cheltuielilor companiei, dispunând reducerea cheltuielilor cu 12,7 milioane lei pe an. Economia este puţin mai mică decât cea anunţată la ultima rectificare bugetară, când se estima că, în urma concedierilor efectuate la sfârşitul anului trecut, costurile vor fi reduse cu 12,85 milioane lei.

Werner Wolff a fost numit director general al Tarom în luna noiembrie, la puţin timp după ultima rectificare bugetară, fiind cel de-al cincilea şef al companiei din 2017.

Imediat după numire, Werner Wolff a dispus efectuarea unei analize interne asupra cheltuielilor companiei, rezultatul fiind reducerea acestora cu 12,7 milioane lei.

La începutul lunii noiembrie, la ultima rectificare bugetară, pierderile companiei erau estimate la 206,8 milioane de lei, faţă de 41,2 milioane de lei, cât se prognozase în luna septembrie, motiv pentru care Tarom anunţa concedierea a 164 de persoane până la sfârşitul anului. "Economia" ar fi fost de 1,07 milioane de lei lunar, respectiv 12,85 milioane de lei pe întreg anul 2018.

În comunicatul remis presei vineri, Tarom anunţă că, în urma reevaluării cheltuielilor, acestea vor fi diminuate cu aproximativ 12,7 milioane lei pe an.

"Astfel, a fost dispusă reevaluarea cheltuielilor, ceea ce a generat într-o primă etapă optimizarea activităţilor logistice ale Tarom, cât şi eficientizarea operaţiunilor informatice pentru deservirea pasagerilor", se arată în comunicat.

Premierul ungar încearcă refacerea relaţiilor cu Germania, prin Bavaria

Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, a declarat, vineri, după întîlnirea cu premierul landului Bavaria, Horst Seehofer, că 2018 va fi anul restabilirii voinţei populare în Europa, adăugând că europenii nu doresc să trăiască sub ameninţarea terorismului, relatează agenţia MTI. Seehofer i-a spus şefului executivului de la Budapesta că Bavaria intenţionează să stabilească o alinţă cu ţările din Europa Centrală.

Premierul ungar a avut o întrevedere în Bavaria cu Horst Seehofer, liderul Uniunii Creştin-Sociale, iar cei doi au susţinut o conferinţă comună de presă.

"Voinţa populară este univocă. oamenii nu doresc să trăiască sub ameninţarea terorismului, doresc siguranţă publică, apărarea graniţelor şi scoaterea în afara Spaţiului Schengen a acelor persoane care nu au motive să trăiască acolo. Aceste persoane să fie duse înapoi acolo, unde îşi pot reîncepe viaţa, a subliniat premierul Ungariei.

EVENIMENTUL ZILEI

Reşedinţa Ambasadorului Pakistanului a fost spartă sub nasul jandarmilor

Gică Hagi şi Ambasadorul Pakistanului au fost jefuiţi! Două spargeri în cartierul de lux de la marginea Capitalei au stricat liniştea sărbătorilor ministrului de interne Carmen Dan.

JURNALUL NATIONAL

Fiscul scoate la vânzare hotelurile fraţilor Micula

ANAF a declanşat o ofensivă majoră împotriva fraţilor Micula, cărora le-a scos la vânzare mai multe hoteluri, restaurante şi terenuri din staţiunile Neptun şi Olimp. Dacă va reuşi să le vândă la preţurile pe care le cere,

Fiscul ar încasa peste 37,5 milioane lei. O nimica toată însă, dacă ne raportăm la datoriile uriaşe pe care afaceriştii le au la bugetul de stat: peste 400 de milioane de lei. În primăvara lui 2017, fraţii Micula au scos la vânzare 11 din cele 12 hoteluri pe care le deţin pe litoralul românesc. Nu au găsit însă nici un cumpărător, clădirile care au şi 50 de ani vechime nefiind atractive pentru vreun investitor.

ANAF organizează pe 10 ianuarie o a doua licitaţie pentru vânzarea imobilelor deţinute de debitorul Romanţa Estival 2002 SA, controlat de fraţii Micula.

Fiscul cere 7.240.174 lei, fără TVA, pentru hotelul Romanţa, din Neptun, 285.522 lei pentru clubul de noapte, 65.711 lei- parcarea complexului, 1.668.607 lei în schimbul restaurantului şi 3.572.400 lei pentru terenul aferent, de peste 14.000 metri pătraţi.

Preţurile solicitate de ANAF la a doua licitaţie sunt reduse cu 25% faţă de evaluarea iniţială.

Cum se rostogolesc creditele în PNL. Cazul Ludovic Orban

80.000 de euro este suma pe care Ludovic Orban a împrumutat-o, în octombrie 2014, de la colegul său Mircea Cazan. În ziua în care şi-a creditat viitorul şef de partid, Cazan a luat, la rândul său, cu împrumut, 50.000 de euro de la doi oameni de afaceri din Sibiu, de la o rudă, şi de la un alt liberal, care, în prezent, este inspector-şef în Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier.

Pe numele său Laszlo Sajtos, acesta l-a creditat pe Cazan cu 10.000 de euro, sumă care s-a adăugat altor 40.000 de euro, banii ajungând, în final, la Ludovic Orban, în baza unui contract de împrumut încheiat la notariat. Laszlo Sajtos a primit, în 2014, de la CNSAS, decizia că nu a fost colaborator al Securităţii, deşi fusese recrutat în anul 1983 să supravegheze studenţii străini care studiau la Braşov. Ulterior, el a ieşit din reţeaua informativă, pentru că, în 1986, a intrat în Partidul Comunist Român. În prezent, Orban mai are de restituit din acest credit doar 10.000 de euro, sumă identică cu cea pe care Cazan o are de restituit lui Sajtos.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Revista Presei

REVISTA PRESEI 18.07.20181
18 iul. A.M.


REVISTA PRESEI 17.07.2018
17 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 16.07.2018
16 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 13.07.2018
13 iul. A.M.


REVISTA PRESEI 12.07.2018
12 iul. V.D.


REVISTA PRESEI 11.07.2018
11 iul. R.G.


REVISTA PRESEI 10.07.2018
10 iul. R.G.


REVISTA PRESEI 09.07.2018
09 iul. R.G.


REVISTA PRESEI
06 iul. A.M.


REVISTA PRESEI1
05 iul. V.D.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.