Ziarul Bursa pe mobil
 
 
LUCIAN ISAR:
"Liviu Voinea este mult mai capabil decât Isărescu"
14.06.2017 - Bănci-Asigurări
EMILIA OLESCU ȘI ANCUȚA STANCIU

"Liviu Voinea este mult mai capabil decât Isărescu"

Reporter: În ultima perioadă, am auzit tot mai multe opinii legate de de capacitatea noastră de aderare la zona euro. Din punctul dumneavoastră de vedere, suntem pregătiți să trecem la euro?

Lucian Isar: Zona euro este un proiect politic. Nu este o zonă economică, cu o monedă unică. Acesta este motivul pentru care au existat atâtea probleme în 2008-2009 cu anumite țări de la periferie și, prin urmare, dacă va exista o anumită decizie politică, în sensul în care România trebuie să adere la euro, se va întâmpla, indiferent dacă România este pregătită să adopte moneda euro sau nu. Din punct de vedere al economiei reale, România nu este și nu va fi multă vreme de acum înainte pregătită să adopte moneda euro. Pierderea suveranității din punctul de vedere al politicii monetare, desigur că va costa mult România, dar nu este prima dată când cedăm parte din suveranitate pentru visul integrării europene.

Reporter: Care vor fi cele mai grave repercusiuni economice, dacă vom adera nepregătiți?

Lucian Isar: În primul rând, foarte probabil, nu vom putea să trecem ușor prin crize. Avem exemplul Greciei, care, nemaiavând pârghii de politică monetară, nici măcar pârghii neconvenționale de politică monetară, nu a putut să absoarbă șocul legat de criza din 2008-2009.

Reporter: Dacă vom adera la zona euro, care sunt facilitățile pe care le vor avea cetățenii? Referitor la problema comisioanelor mari pe care le practică băncile de la noi în comparație cu sucursalele bancare din alte țări - dacă vom adera la zona euro, va putea avea o persoană cont în Austria, de exemplu, ca să achite comisioane mult mai mici decât în România?

Lucian Isar: Problema comisioanelor din România este legată de concurența redusă din piața bancară. Desigur, concurența bancară este păstorită de supraveghetor. Dacă supraveghetorul ar vrea concurență mai mare, atunci ar crea bazele pentru asta, în piață locală. Și în acest moment, un cetățean român poate să-și deschidă un cont într-o altă țară europeană. Există și soluții de conturi la insituții financiare non-bancare cu care puteți opera direct din România, dar entitatea nu este reglementată de BNR sau ASF. Prin urmare, nu vor fi mari schimbări din perspectiva capacității unui cetățean român de a-și deschide un cont la o instituție financiară din altă țară europeană.

Reporter: Ce va însemna pentru Banca Națională a României aderarea la zona euro?

Lucian Isar: Din perspectiva a ceea ce se vede acum, BNR nu va mai exista. Doar că fiecare bancă națională din țările zonei euro are o structură și în teritoriu. Practic, va exista satelitul Băncii Centrale Europene din România, care va fi pe structura actuală, vor face mai multe studii, prognoze, mese de protocol. Din această perspectivă este foarte probabil să existe o nevoie suplimentară de personal.

Birocrația europeană nu este una foarte eficientă și care să funcționeze cu puțin personal. De aceea, eu cred că aderarea la zona euro chiar va necesita angajări noi la entitatea locală a Băncii Central Europene.

Reporter: Cum caracterizați activitatea Băncii Naționale și reacțiile BNR din acest an?

Lucian Isar: Abordarea BNR a fost una defensivă, justificată mai ales după dezvăluirile legate de guvernator, respectiv după surpriza demiterii lui Mișu Negrițoiu de la ASF. Demiterea șefului ASF este un semnal foarte clar că același lucru se poate repetă și în cadrul BNR. Dacă până în momentul votului toată lumea deborda de teribilism, imaginându-și că niciodată un șef de insituție, numit de Parlament, nu va putea fi dat jos prin votul Parlamentului, după acest accident de traseu, toți cei numiți de Parlament vor fi mai atenți la voința majorității, dintr-un anumit moment.

Reporter: BNR, prin guvernatorul ei Mugur Iarescu, a spus că nu ar trebui să se ocupe de protecția consumatorilor. Care este opinia dumneavoastră legată de acest subiect?

Lucian Isar: Aici, eu și domnul guvernator nu avem aceeași perspectivă. Nu poți să abuzezi de clienți prin oferirea unui cadru prin care băncile să nu poată să fie penalizate de către supraveghetor. În toate celelalte țări europene, reglementatorul și supraveghetorul este chemat să asigure un spațiu competitiv decent, să limiteze pe cât posibil abuzurile către categoriile care nu se pot apăra. Acestea sunt persoanele fizice și înteprinderile mici și mijlocii. Se pleacă de la premisa că persoanele foarte avute și companiile mari pot să-și asigure sau să își cumpere servicii profesionale care să le ajute să se bată de la egal la egal cu băncile. Din această perspectivă, rolul Băncii Centrale, după schimbarea conducerii, respectiv după aderarea la zona euro, va fi de a converge la standarde europene sau americane legate de protecția consumatorului, prin limitarea capacității de abuzare de către instituțiile financiare. Trebuie să vedeți acest aspect ca pe o echilibrare a forțelor. O instituție financiar-bancară are o forță de a se apăra, de a manipula extraordinar de mult comparativ cu capacitatea unei persoane fizice de a se apăra la formele acestea de abuz sau manipulare. Tocmai de aceea există, de exemplu în Statele Unite, un ANPC pentru servicii financiare. Tocmai de aceea, BCE, FED, Banca Angliei, cei care supraveghează băncile comerciale intră cu norme, astfel încât să nu existe zone de abuz din partea băncilor sau prin care să protejeze persoanele fizice și întreprinderile mici și mijlocii.

Reporter: Domnul guvernator a spus așa: "Educația financiară ar trebui să înceapă chiar cu noi". Cum vedeți această declarație?

Lucian Isar: Epifanii din acestea ne bucură. Eu nu am fost niciodată de acord cu faptul că guvernatorul BNR s-a ascuns în spatele unei instituții și nu sunt de acord nici cu generalizările. Până la urmă, în momentul în care vorbești de educație financiară ar trebui să te referi la o anumită persoană și la o anumită situație. Nu există conceptul de a fi fluent în finanțe, indiferent de domeniu și subiect. Dacă știe că are o zonă în care nu este foarte bine educat, nu îl împiedică nimic, nici la vârstă asta, să pună mâna pe carte sau să întrebe. Probabil că la asta se referă, probabil că a avut oportunitatea să vadă, în discuțiile libere sau în cadrul Consiliului de Administrație, că pe anumite subiecte este ușor depășit. Eu plec de la premisa că fiecare personalitate care este prezentă în Consiliul de Administrație al BNR are propriile păreri și am fi curioși să vedem care este nivelul de pregătire financiară al fiecărui membru în momentul în care își exprimă o opinie referitoare la una dintre temele aflate pe agendă.

Reporter: BNR este un bastion de încredere de peste 20 de ani. S-a discutat frecvent, în ultima perioadă, de schimbarea guvernatorului. Dar avem cu cine să îl înlocuim?

Lucian Isar: Desigur, inclusiv din interior - domnul Liviu Voinea este mult mai capabil din punct de vedere al pregătirii economice decât actualul guvernator. În primul rând, educația sa a fost realizată într-o perioadă mai apropiată de noi, iar din declarațiile sale publice reiese că înțelege mai bine dinamica economiei românești decât actualul guvernator. Acesta este un singur exemplu.

"Oricine ar intra în conducerea CEC, trebuie să ceară un audit efectuat de o firmă care nu a avut misiuni pe această bancă"

Reporter: Cum caracterizați modificarea Ordonanței privind guvernanța corporativă, prin eliminarea CEC Bank și Eximbank de sub auspiciile legii tocmai înainte de finalizarea procedurii de modificare a conducerii CEC?

Lucian Isar: CEC Bank este o bancă pe minus, de un număr de ani. Probabil că pierderea CEC este de 200 de milioane de euro, dacă s-ar ține cont de toate provizioanele care ar trebui să fie înregistrate. Este o bancă la care, spre marea surpriză a tuturor, de doi ani adminsitratorii nu sunt descărcați de gestiune de către acționari. Nici în 2015, nici în 2016 nu au fost descărcați de sarcini, ceea ce îmi sugerează că acționarul, statul român prin Ministerul Finanțelor, este conștient de probleme de la CEC.

Reporter: Trebuie să ținem cont că, față de băncile private, CEC nu a fost capitalizat în ultimii ani, s-a descurcat cum a putut...

Lucian Isar: Toate băncile din România au fost capitalizate pe ușa din dos. Statul român le-a ajutat să se capitalizeze - prin menținerea dobânzii excesiv de ridicate la lei, prin menținerea programului Prima Casă mult după terminarea crizei, prin faptul că societățile de stat sunt destul de clemente în negocierea serviciilor bancare și prețurilor cu băncile românești. Toate aceste elemente au transferat, practic, valoare din avuția statului român către bănci, prin profit, în capital.

Reporter: Dacă ați fi ales acum președinte CEC Bank, care ar fi primele trei măsuri pe care le-ați adopta?

Lucian Isar: Nu aș putea să comentez acest aspect, pentru că sistemul competititv de selecție a fost stopat. Prin urmare este doar o utopie... Doar că oricine ar intra la CEC trebuie să ceară un audit efectuat de o firmă care nu a avut anterior misiuni de audit pe CEC. Există o serie de companii internaționale mari care au lucrat cu FMI și Banca Mondială, inclusiv în cazul băncilor grecești sau cipriote, care ar fi mai mult decât bine venite să se uite la ce s-a întâmplat în ultima perioadă la CEC Bank. Nu știm nici măcar care este rezultatul misiunii corpului de control al Ministerului de Finanțe trimis în octombrie 2016 la CEC pe o facilitate de credit. Facilitatea respectivă, deși este mică - trei milioane și ceva de euro -, este fix cât a raportat CEC profit în anul respectiv. Deci dacă doar la un singur credit pierderea prin provizionare corectă ar fi echivalentul unui profit anual, vă dați seama care este situația reală a CEC.

Anul trecut profitul a fost minor, mai ales că au vândut portofolii de credite deja provizionate și au vândut și participarea la anumite entități la care CEC era acționar. Altfel spus, profitul de pe 2016 poate fi considerat un profit exceptional, ceea ce sugerează că activitatea curentă a CEC este pe minus.

"Creditele fără restanțe pot fi vândute dacă acest lucru este stipulat în contract"

Reporter: Legat de cesiunea creditelor, nu am găsit în lege nimic care să prevadă clar că împrumuturile fără restanțe nu pot fi vândute, deși domnul Nicolae Cinteză, directorul de supraveghere din BNR, dădea garanții, cu câțiva ani în urmă, că aceste tipuri de credite nu pot fi vândute. De ce băncilor le este teamă să recunoască faptul că cesionează credite fără restanțe și de ce instituțiile bancare cesionează astfel de împrumuturi?

Lucian Isar: Creditele fără restanțe pot fi vândute dacă acest lucru este stipulat în contract. Mai mult, anumite categorii de riscuri incluse în credit pot fi "vândute" prin alte procedee, prin alte instrumente. De exemplu, există un instrument care se numește sub-participare la risc și dacă utilizezi un astfel de instrument, atunci poți să vinzi doar o anumită categorie de risc inclusă într-un anumit credit.

În momentul în care vrei să vinzi un credit care performează, poți să ai mai multe idei în minte. Una care îmi vine foarte ușor este monetizarea. Prețul la care vinzi un credit poate să îți aducă profit în momentul vânzării. Să spunem că ai un credit pe care l-ai dat în momentul în care marja de credit era de 10%. Să presupunem că bonitatea respectivului împrumutat și condițiile economice de piață s-au îmbunătățit dramatic și că echivalentul riscului de credit pe respectivul împrumutat nu mai reprezintă 10 puncte procentuale, ci 5 puncte procentuale. În momentul în care vinzi un astfel de credit, teoretic ar trebui să îți intre în buzunar toată diferența de 5 puncte, de acum și până la scadența creditului respectiv. Este ca și cum ai face o tranzacție cu obligațiuni ale statului român. Este ca și cum ai cumpăra de pe piața secundară o obligațiune a statului român care a fost inițial emisă pe zece ani, la un cupon de 7%, acum mai are opt ani până la scadență și dobânda în piață este de 4%. Deținătorul ințial al împrumutului către statul român vrea să își ia niște bani și decide să vândă obligațiunea.

Reporter: Au existat declarații ale unor directori din ANAF care au afirmat că băncile vând aceste credite ca să ocolească impozitarea în țara unde au făcut profitul, respectiv în România. Sunt și controale în derulare în cadrul sistemului bancar care urmăresc acest aspect...

Lucian Isar: Desigur, pot fi și alte motive pentru care băncile au vândut creditele "performante". Vânzarea creditelor se poate face către o entitate care nu aparține grupului financiar sau către o altă entitate care aparține grupului financiar, locată într-o altă jurisdicție. Au fost mai multe jurisdicții utilizate de băncile române - de la Dublin, la Cipru, Bahrein, Olanda, Luxemburg, foarte multe jurisdicții. Dacă prima explicație pe care v-am dat-o era în cazul vânzării unui credit fără restanțe către o entitate din afara grupului financiar, în cazul în care vânzarea se face către o entitate din interiorul grupului financiar, motivația ar putea fi legată de lichiditate, arbitraj pe rezerva minimă obligatorie sau pe impozitare, arbitraj pe costuri de operațiuni. Sunt foarte multe motive în spatele unei mișcări a portofoliului în interiorul grupului.

Reporter: Un subiect foarte la modă este legat de criptomonede, a căror valoare a crescut extrem de mult. Cum apreciați evoluția monedelor virtuale și ce estimări aveți?

Lucian Isar: Ca orice element nou, criptomonedele crează temeri. Pentru mine, fascinante în cazul acestui subiect nu sunt neapărat monedele, ci tehnologia, numită blockchain, și aplicațiile pe care poate să le aibă această tehnologie în domeniul financiar sau non-financiar. De aceea este necesară din când în când schimbarea de generații. Ori ai oameni cu mintea tânără, ori ai tineri cu mintea tânără.

"Statul ar trebui să se împrumute cât poate, în actualele condiții"

Reporter: Statul se împrumută foarte des la bănci, sume destul de mari. Cum apreciați aceste împrumuturi?

Lucian Isar: Este foarte bine că statul își gestionează datoria. Nu știu exact dacă nu face decât să rostogolească datoria, însă dobânzile sunt foarte mici în această perioadă și, prin urmare, statul ar trebui să se împrumute cât poate, în actualele condiții. Acum există foarte multă manipulare media și investitorii nu știu ce să creadă, dar piețele își vor da seama de calitatea guvernării. Se întâmplă lucruri pozitive în piață, dar în momentul în care vor vedea că se forțează în continuare cu legea salarizării, se forțează cu reducerea investițiilor, costul de finanțare a statului o să crească.

Reporter: Cum comentați faptul că aplicarea Legii salarizării a fost amânată?

Lucian Isar: Este o altă dovadă a faptului că votanții au fost păcăliți de PSD. Era clar de la bun început că nu este sustenabilă propunerea. Inclusiv prognoza Ministerului de Finanțe potrivit căreia va fi doar 8,6% anvelopa salarială depășește cu mult puterea economiei românești. Este doar un joc politic, au reușit să capteze imaginația populară, au stârnit conflicte la nivelul centralelor sindicale, dar până la urmă, probabil, controlând toată mass-media vor reuși să iasă și din acest bâlci.

Reporter: Dar acest lucru se poate întoarce împotriva actualei guvernări, pentru că oamenii vor ieși în stradă, după ce au fost ademeniți cu promisiuni care acum nu mai există.

Lucian Isar: Au suficiente pârghii, atât la nivelul media, cât și al diferiților lideri de opinie cât să controleze foarte bine reacția electoratului. În acest moment, Guvernul, prin companiile pe care le controlează, au bugete de publicitate majore, pot să gestioneze conferințele cu mediul de afaceri de maniera pe care și-o doresc, există puține alte fonduri disponibile pentru mass-media care să concureze cu puterea statului. Altfel spus, au un control foarte mare pe vectorii de opinie, mai ales cei TV.

Reporter: Ce estimări aveți legate de deficitul din acest an? Vom depăși 3%?

Lucian Isar: Pariul meu, în ianuarie, când am văzut noua echipă guvernamentală, a fost că vom avea o problemă bugetară în iunie. Cu siguranță vom depăși cei 3%. Îi văd că sunt ambițioși să taie în continuare investițiile, sunt ambițioși să nu se țină de promisiuni, și, mai mult, nu își dau seama că, în momentul în care au luat dividende de 90% de la companiile de stat și le-au cerut și banii de rezerve, și-au cumpărat câteva luni, pentru că, în 2018, respectivele companii vor avea probleme majore. Să nu mai vorbim că multe dintre aceste companii fac parte din așa numită infrastructură critică. Dacă iei banii de la Transgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, atunci începi să speri că te-ai uitat în direcția bună și că vei fi păzit, pentru că sunt foarte multe riscuri care se pot materializa în momentul în care nu există investiții. Prin urmare, eu cred că acel 3% nu va putea fi făcut din pix, există fel de fel de inițiative de a spori creșterea economică de către Insitutul de Statistică.

Reporter: Estimați că vor crește dobânzile până la sfârșitul anului?

Lucian Isar: Vorbeam, la început, de impactul politicii asupra decidenților din entitățile a căror conducere este aleasă de Parlament. BNR are o conducere aleasă de către Parlament. Sunt sigur că actuala majoritate va pune suficientă presiune pe conducerea BNR ca să nu crească dobânzile anul acesta. O creștere a dobânzilor înseamnă o presiune în plus pe deficitul bugetar și, desigur, o frânare a economiei.

Eu cred că cei din conducerea BNR nu vor fi lăsați de presiunea politică să crească dobânzile. Banca Națională va putea să își facă meseria așa cum trebuie doar în momentul în care conducerea va fi independentă. Conducerea BNR nu poate să fie independentă în măsură în care are atâtea probleme la nivel individual. În momentul în care presa îți scoate dosarele și doar faci lobby să nu se schimbe articole din legea CNSAS, normal că preocupările tale legate de propria persoană sunt mai importante decât exercitarea cu independență a prerogativelor instituționale.

Reporter: Este programul Prima Casă o bulă?

Lucian Isar: Programul Prima Casă a creat distorsiuni în piață. În primul rând, a transferat bani de la stat către băncile comerciale, apoi a creat o presiune în sus pe prețuri și a creat un mecanism de distorsionare a dinamicii naturale a prețului. Din această perspectivă, nimeni nu poate să spună acum dacă prețurile sunt mai sus sau mai jos decât ar fi fost fără Prima Casă. Acest program este deja în al șaptelea an de operare, trecând inclusiv în partea de boom economic, ceea ce alterează percepția investitorilor în imobiliare, percepția consumatorilor și a băncilor. Va fi dificil când se va încheia acest program.

Dacă nu ar fi fost aceste instrumente (programul Prima Casă și dobânzile mari la împrumuturi), băncile ar fi trebuit să fie capitalizate de către acționari. Existând aceste programe, nu a mai fost nevoie ca acționarii să trimită bani în România, pentru că luau bani indirect de la statul român.

BNR a menținut dobânzile la nivel foarte mare în timpul crizei tocmai pentru ca băncile să poată să ofere statului român împrumuturile la dobânzi mari. Aceasta a fost una dintre formele prin care au injectat profit ne-natural în bănci.

Reporter: Cum credeți că va evolua moneda națională?

Lucian Isar: Așa cu am estimat încă din ianuarie, leul se depreciază, iar această depreciere este una controlată.

"Vizita președintelui Iohannis în SUA - un succes absolut"

Reporter: Cum comentați vizita domnului președinte Klaus Iohannis în SUA și cum va schimba această vizită scena noastră politică?

Lucian Isar: Această vizită este un succes absolut, nu mă așteptam. Cred că va avea impact pe mai multe direcții, inclusiv pe axa politicii locale. Dar, în continuare, eu sper că va avea impact și din perspectivă economică. Nu va putea ține influența militară sau angrenarea politico-militară fără o angrenare economică.

Reporter: Pare că există o ruptură între Statele Unite și Germania, iar România pare că se duce când înspre Statele Unite, când către Europa. Este un joc periculos?

Lucian Isar: Eu nu cred că este o alegere binară. Se lucrează cu așa numită "logică fuzzy", cu nuanțe de gri. Eu sunt foarte mulțumit de faptul că în sfârșit un președinte român a fost primit de o asemenea manieră în Statele Unite. Până acum, Klaus Iohannis este un președinte care a acționat în interesul țării lui, ceea ce mă face să am încredere în deciziile pe care le va lua în continuare. Vom afla în următoarea perioadă și realitatea deciziilor.

Din punctul în care suntem noi, o astfel de întărire a relațiilor cu Statele Unite nu poate decât să ne ajute.

Reporter: Mulțumim!

inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro