Ziarul Bursa pe mobil
 
 
EUGEN OVIDIU CHIROVICI:
"O țară fără o presă puternică și independentă este o țară cu o democrație șubredă"
20.02.2017 - Cultură
A consemnat Dan Nicolaie

"O țară fără o presă puternică și independentă este o țară  cu o democrație șubredă"

Eugen Ovidiu Chirovici economist, scriitor și jurnalist, stabilit de mai mulți ani în Marea Britanie, a reușit să dea lovitura pe piața literară internațională cu primul său roman scris în limba engleză "Cartea Oglinzilor". Drepturile de publicare pentru această carte au fost cumpărate de edituri din peste 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania. În curând cartea va fi lansată oficială și în țara noastră, în prezența autorului, potrivit Editurii RAO, au fost deja precomandate peste 20.000 de exemplare.
  Reporter: Succesul de care vă bucurați v-a luat prin surprindere?

Eugen Ovidiu Chirovici: Da. Nici măcar nu știam că o carte aflată încă în manuscris se poate vinde simultan unor edituri din mai multe țări. Cel mai îndrăzneț vis al meu era semnarea unui contract rezonabil cu o editură britanică semnificativă, iar apoi, în cazul în care cartea ar fi avut succes, ar fi urmat să fie vândută și în alte țări/tradusă în alte limbi. În schimb, în aproximativ o lună de zile, m-am trezit semnând contracte cu edituri de prima mărime din 38 de țări. A fost șocant, cred că mi-au trebuit vreo câteva luni ca să-mi dau bine seama ce se întâmplă.

Reporter: Locuiți în Marea Britanie, care sunt, în linii mari, diferențele dintre piața de carte britanică și aceea din țara noastră? Dar dintre scriitorul britanic și cel autohton, nu doar din punct de vedere financiar?

Eugen Ovidiu Chirovici: Prima diferență este dimensiunea, evident. A doua constă în faptul că noi suntem "importatori" de literatură, pe când britanicii publică foarte puțini străini și încă și mai puțin autori care nu sunt de limba engleză (traducerile reprezintă sub trei la sută din totalul titlurilor publicate într-un an). A treia constă în profesionalism; mă refer la editare, marketing și așa mai departe. În rest, condiția scriitorului nu este grozavă nici în Marea Britanie, nici în Franța, Germania sau SUA. Foarte puțini autori reușesc să trăiască doar din scris, iar numărul celor aflați în această fericită situație a scăzut constant în ultimii zece ani, pe măsură ce veniturile s-au diminuat.

Reporter: Dacă ați fi rămas în țară credeți că reușeați să vă bucurați de succes la nivel internațional?

Eugen Ovidiu Chirovici: Nu are nici o importanță unde locuiești, atâta vreme cât manuscrisul tău este considerat valoros. Dacă aș fi trimis manuscrisul din București și nu din Reading, unde locuiam la vremea respectivă, reacția ar fi fost aceeași. De un an, de pildă, locuiesc la Bruxelles, în Belgia, din cauza serviciului soției mele. Nu s-a schimbat nimic nici în relațiile cu agenția care mă reprezintă, Peters, Fraser & Dunlop, nici cu editorii din cele 38 de țări care îmi publică această carte. Dacă mâine revin la București sau să mă mut pe o insulă grecească, lucrurile nu se vor schimba.

Reporter: Ce ar trebui să facă un scriitor român, care locuiește, scrie și publică aici ca să se bucure de faimă la nivel internațional și confort financiar?

Eugen Ovidiu Chirovici: Nu cred că un scriitor trebuie să-și propună să se bucure de faimă și nici de confort material. Am scris peste două decenii aproape pe gratis. Dacă aș fi scris pentru bani sau faimă, aș fi abandonat literatura cu mult timp în urmă. Oricum, ca să răspund la întrebare, autorul respectiv trebuie să scrie suficient de bine încât manuscrisul lui să fie competitiv la nivel european sau internațional. O agenție literară primește zeci de mii de manuscrise în fiecare an, alege în jur de trei sute pentru lectură și dintre acestea selectează zece pentru a le propune editorilor. Competiția, atunci când vorbim de edituri de prima mărime, este uriașă.

Reporter: "Cartea oglinzilor" se bucură de mare succes, inclusiv la nivelul criticilor, care este cheia reușitei?

Eugen Ovidiu Chirovici: Probabil că este o carte bună, ce-aș putea să vă răspund? Nu există nici o cheie a reușitei. Când am început lucrul la acest roman, ca și la cele anterioare, nu mi-am propus să scriu un bestseller, ci o carte bună. Timp de aproape un an am trimis manuscrisul la peste o sută de agenții literare din SUA. Vreo zece l-au cerut la lectură, dar în final l-au respins, fără să-mi explice de ce. Eram gata să renunț și să-l vând unei edituri mici din Anglia (editurile mici lucrează direct cu autorii), dar patronul respectivei edituri m-a sfătuit să mai încerc să caut reprezentare, pentru că romanul merita o editură mare. L-am trimis altor trei agenți literari, de data aceea în Marea Britanie, și după doar câteva zile semnăm contractul cu Marilia Savvides de la Peters, Fraser & Dunlop. O lună de zile mai târziu romanul era deja vândut în peste 30 de țări. Dacă acel editor, pe nume Robert Peett (Holland House Books), nu mă sfătuia să mai încerc și îmi vira un contract sub nas, nu ați fi auzit de acest roman, pentru că atunci când publici la o editură mică șansele de succes sunt minime, dacă nu cumva nule.

Reporter: Probabil sunteți la curent cu scandalul din jurul Uniunii Scritorilor din România. Atacurile dintre membrii USR îi decridibilizează pe scriitori în fața cititorilor?

Eugen Ovidiu Chirovici: Nu sunt membru al Uniunii Scriitorilor, nu am fost niciodată, așa că nu vreau să comentez ce se întâmplă acolo.

Reporter: La ce carte țineți cel mai mult și care este aceea scrisă cel mai ușor?

Eugen Ovidiu Chirovici: "Suflete la Preț Redus" și "La Broasca Leșinată" sunt cărțile mele preferate dintre cele pe care le-am scris în România. Nici una dintre cărțile mele nu a fost ușor de scris. Scrisul, atunci când îl iei în serios, e o muncă de ocnaș. Cum spunea Hemingway, stai lângă mașina de scris și sângerezi. Sună oarecum patetic, dar e adevărat.

Reporter: Ați fost jurnalist, cum vedeți presa din România, atacată din diverse părți, inclusiv din interior, în acest moment?

Eugen Ovidiu Chirovici: Nu știu cât de "atacată" este presa din România, însă presa tradițională, mai ales cea tipărită, este în suferință la nivel mondial, în special din cauza ofensivei social media. Presa de la noi nu este atât victima unei conjurații politice sau de altă natură, cred eu, cât a unui set de mentalități. Îmi aduc aminte când în urmă cu vreo șapte ani, pe când mă aflam încă în România, îmi vizitam tatăl internat la Spitalul Fundeni și toți cei din holul uriaș de la intrare citeau tabloide, indiferent de vârstă. Pe vremea aceea încă existau câteva ziare serioase, însă vânzările lor erau tot mai mici în comparație cu cele ale tabloidelor, pentru că publicul se orienta tot mai mult spre acestea din urmă. Oricum, situația este gravă, pentru că o țară fără o presă puternică și independentă este o țară cu o democrație șubredă.

Reporter: Ați fost și consilier în cadrul BNR, în lumea cifrelor imaginația nu este inhibată?

Eugen Ovidiu Chirovici: Există încă discuții dacă Economia este sau nu o știință (eu cred că este, în treacăt fie spus), însă mie nu mi s-a părut niciodată un domeniu arid, rezervat cifrelor seci și statisticilor depersonalizante. Mi-a plăcut și îmi place Economia, iar economistul din mine a conviețuit întotdeauna pașnic alături de scriitor, fără să încerce vreodată să-l subjuge pe acesta din urmă.

Reporter: Aveți o recomandare pentru iubitorii lecturii, dar pentru oamenii mai puțin atrași de lumea cărții?

Eugen Ovidiu Chirovici: Să citească, dacă nu au făcut-o deja, "Poveste fără sfârșit", un roman scris de Michael Ende, ca să realizeze ce s-ar întâmpla într-o lume lipsită de fantezie și imaginație.

Reporter: Mulțumesc!

inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro