Ziarul Bursa pe mobil
 
 
CONDUCEREA PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA, LA CUȚITE CU PROFESORII UNIVERSITARI
Mihai Aniței, trimis în judecată de DNA pentru conflict de interese
24.03.2017 - Cultură
ANCUȚA STANCIU

 Mihai Aniței, trimis în judecată de DNA pentru conflict de interese

*  ACTUALIZARE 13:43 DNA:"Aniței este trimis în judecată"

Președintele Colegiului Psihologilor din România (CPR), Mihai Aniței, a fost trimis în judecată pentru conflict de interese și folosire de documente false în scopul obținerii, pe nedrept, de fonduri europene. Aniței ar fi încheiat, în numele CPR, contracte cu el însuși și cu soția sa, prejudiciul creat fiind, potrivit procurorilor, de aproximativ 340.000 de lei, potrivit unui comunicat oficial.

DNA transmite: " În contextul derulării proiectului "SCOP - specializarea consilierilor de orientare profesională", finanțat din fonduri europene, implementat de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă în parteneriat cu Colegiul Psihologilor din România, inculpatul Aniței Mihai, în calitatea sa de președinte al Colegiului Psihologilor din România, și-a atribuit și a încheiat a două contracte cu el însuși, iar un alt contract l-a atribuit și l-a încheiat cu soția sa.Decizia de atribuire și încheiere a contractelor a fost luată de inculpat în exercitarea atribuțiilor de reprezentant al Colegiului Psihologilor din România - entitate juridică de interes public, atribuții vizând activitatea psihologilor din domeniul privat sau public, stabilite prin Legea nr. 213/2004 și care atrag calitatea de funcționar public în accepțiunea art. 175 al. 2 Cod penal".

Astfel, două contracte de prestări de servicii au fost încheiate pe o durată de un an (1 noiembrie 2010 - 1 noiembrie 2011) de Mihai Aniței în numele Colegiului Psihologilor din România cu psihologul Mihai Aniței, având ca obiect prestarea unui număr de 1.596 ore, în funcția de coordonator tehnic în cadrul proiectului, respectiv 1.008 ore ca expert elaborare ghid deontologic pentru formarea formatorilor.

Un alt contract de prestări servicii a fost încheiat de Mihai Aniței, în numele Colegiului Psihologilor din România, cu soția sa, psiholog, având ca obiect prestarea activității de supervizare a consilierilor de orientare profesională, pentru o durată de 672 ore.

"Inculpatul Aniței Mihai a obținut un folos pentru sine și pentru soția sa de 336.147 lei (din care 307.475 lei - sumă aferentă contractelor încheiate cu propria persoană și 28.672 lei - sumă aferentă contractului încheiat cu soția sa)", mai arată procurorii.

Ei precizează că, pentru a justifica sumele primite, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2012, Mihai Aniței a prezentat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă 28 de rapoarte care conțineau date inexacte, nereale, cu privire la orele prestate ca expert, în condițiile în care aceste ore nu puteau efectiv, fizic, să fie prestate.

Procurorii afirmă: "Însumând orele declarate ca fiind lucrate în cadrul proiectului SCOP cu celelalte ore pentru care inculpatul Aniței Mihai era salarizat sau le presta benevol în alte activități (profesor universitar titular sau asociat la mai multe facultăți, angajat al unei firme, expert sau alte funcții în alte cinci proiecte finanțate din fonduri europene, președinte al Colegiului Psihologilor, activități de coordonare editorială și doctorate, participare la activități profesionale în țară și străinătate etc.), reieșea că acesta lucrase peste 20 de ore într-o zi (inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică), sau chiar un număr de ore de muncă ce depășea durata unei zile. În plus, activitățile desfășurate în cadrul proiectului nu erau datate și nici însoțite de documente care să precizeze și să justifice volumul orar zilnic sau săptămânal al muncii prestate și pentru care se solicita plata".

Procurorii adaugă că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, partenerul principal în proiect, s-a constituit parte civilă.

DNA arată: "În cauză s-au dispus măsuri asigurătorii prin instituirea sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului Aniței Mihai, în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune, a confiscării speciale și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare, până la concurența sumei de 336.147 lei", arată DNA.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

(A.C.)

------------

Votul democratic de la alegerile Colegiului Psihologilor din România (CPR) a fost înlocuit cu decizii ale Departamentului Juridic și cu măsuri abuzive de represiune, susține un grup de opt profesori universitari, reprezentanți ai unui grup de inițiativă de cel puțin 1000 de psihologi, ca replică la declarațiile președintelui Colegiului Psihologilor din România (CPR), Mihai Aniței, care susține că unii dintre furnizorii de teste psihologice, cadre universitare, foști președinți ai filialelor teritoriale și ofițeri încearcă blocarea alegerilor forurilor de conducere la alegerile din aprilie.

Mihai Aniței a precizat, recent, pentru News.ro, că procesul de alegeri a fost organizat democratic și transparent, astfel încât să asigure accesul la forurile decizionale tuturor celor care practică legal profesia de psiholog. Președintele CPR acuză: "Speculând confuzia între imaginea academică și statutul profesional, unele cadre universitare se autointitulează lideri ai profesiei. Din această poziție, pe fondul neînțelegerii condițiilor legale și nepracticării profesiei, aceștia contestă și încearcă să blocheze alegerile. În ultima perioadă acestora li s-au alăturat și unii dintre foștii președinți ai filialelor teritoriale, care nu mai au dreptul la un nou mandat, precum și comercianții testelor psihologice. Astfel, prin dezinformare și amenințări repetate, se încearcă amânarea unui proces democratic de schimbare a vechii conduceri și de acces a psihologilor tineri la funcțiile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România".

În replică, cei opt profesori universitari susțin: "28 de filiale, reprezentând peste 90% din psihologii din România, au decis să suspende aceste alegeri, și nu minoritatea ocultă invocată de domnul Aniței. Comunitatea psihologilor, sătulă de abuzurile conducerii, este în proporție covârșitoare doritoare de schimbare, iar peste 50% dintre membri deja refuză să plătească cotizația de membru. Pentru a nu pierde controlul CPR, actuala conducere fraudează alegerile, invalidând toate candidaturile opoziției".

Președintele CPR mai menționează că procedura de alegeri a debutat în data de 18 ianuarie 2017, când a fost publicat în Monitorul Oficial calendarul de alegeri, procedura fiind aceeași ca la alegerile din anul 2013. Potrivit președintelui CPR, alegerile au debutat cu ședințele pentru scrutin și depunerea candidaturilor în filialele Colegiului Psihologilor din România. În a doua etapă, s-au organizat ședințele de alegeri, procesul fiind finalizat în opt dintre filiale, inclusiv în București, filiala care are 5.542 de membri, a mai spus Aniței, adăugând: "În aproape 20 de filiale procesul este în desfășurare, în unele dintre acestea fiind blocat în mod ilegal. Procesul de alegeri se va finaliza în data de 18 aprilie 2017, data Convenției Naționale a Colegiului Psihologilor din România, când se vor alege forurile de conducere naționale ale organizației profesionale. În ceea ce privește candidații la forurile de conducere ale Colegiului Psihologilor din România, aceștia trebuie să îndeplinească o serie de criterii generale, dar și unele specifice".

Cadrele universitare susțin: "La aceste alegeri, Mihai Aniței nu mai poate candida pentru Președinție (deoarece are două mandate consecutive), însă Iulian Laurențiu Ștefan (director general, jurist în CPR din 2005) candidează la Președinție, deși nu are îndeplinite toate criteriile de eligibilitate (nu are treapta de «psiholog principal»). De asemenea, pe numele lui Ștefan există depusă la CNATDCU o solicitare de retragere a titlului de doctor pentru plagiat masiv, în condițiile în care avansarea sa până la treapta de psiholog specialist se bazează pe acest titlu de doctor. (...) Prin Dispoziția 5/2017, președintele Mihai Aniței deleagă responsabilitatea validării candidaturilor către departamentul juridic, condus de Ștefan Iulian Laurențiu. Prin candidatura sa pentru un mandat de președinte al CPR, domnul Ștefan este departe de a fi un spirit imparțial. S-a creat practic situația în care un candidat are mecanismele invalidării contra-candidaților săi, prin intermediul subordonaților săi. Au fost astfel invalidați toți contracandidații săi și sute de alți psihologi «incomozi», în întreaga țară.

S-a ajuns astfel la situația ca peste 75% dintre candidații pentru poziții în Comitetul Director al CPR să fie invalidați, iar singurii candidați validați pentru poziția de președinte sunt fie angajați ai CPR (directorul general - Iulian Laurențiu Ștefan, directorul executiv - Daniela Hiera), fie afini ai acestora (Clara Constantin); toți ceilalți cinci competitori au fost invalidați.

Acest lucru a fost posibil în urma unor dispoziții abuzive ale președintelui Aniței, luate fără consultarea (obligatorie, prin lege) a Comitetului Director / Consiliului CPR. Recent, Conducerea CPR a emis dispozițiile 6/1.03.2017 și 7/2.03.2017, prin care a revocat mandatele unor președinți de filiale care au suspendat procesul electoral, până la emiterea de buletine de vot conforme. Trebuie spus că revocarea președinților se poate face doar prin votul filialei în cauză, deoarece aceștia sunt aleși de filială, nu numiți de conducerea centrală. Revocarea mandatelor este așadar ilegală".

Pe de altă parte, Mihai Aniței, președintele CPR mai spune că unii dintre candidați insistă să obțină și un al treilea mandat consecutiv, ceea ce contravine legii.

Universitarii susțin că nu sunt mai mult de 3 sau 4 oameni care și-au depus candidatura pentru al treilea mandat: "Nu știm de ce Mihai Aniței este atât de îngrijorat de acest lucru, în condițiile în care chiar el este acum la al treilea mandat".

Mihai Aniței acuză: "Totodată, există un număr însemnat de candidaturi din mediul universitar, adesea confundând ocupația de cadru didactic cu profesia de psiholog. Există numeroși candidați care insistă să obțină chiar și un al treilea mandat, deși legea prevede maxim două mandate consecutive în unul dintre forurile de conducere. Un procent însemnat de candidaturi este reprezentat de militari sau funcționari aparținând instituțiilor de forță sau din administrația publică, care uneori nu exercită profesia în mod legal, iar, uneori, îndeplinesc și funcții de conducere în unitățile angajatoare".

Universitarii afirmă: "La nici un moment, nici o lege sau regulament al CPR nu spune că psihologii care lucrează și în armată sau care lucrează și în universități au drepturi mai puține. Dacă se spunea asta, aveau opțiunea de a nu se înscrie și a nu cotiza. Timp de 12 ani banii lor au fost buni - acum însă se inventează o regulă «din mers» numai pentru a opri niște candidaturi.

Președintele CPR afirmă că unul dintre criteriile generale de alegere, eliminatoriu, îl reprezintă practicarea profesiei de psiholog în mod legal, condiție care nu a fost îndeplinită de către o parte dintre candidați. "Din păcate, pentru a crea aparența îndeplinirii condițiilor, unii candidați s-au angajat în mod formal ca psihologi înaintea depunerii candidaturii, sau chiar după termenul legal de depunere. Alți candidați dețin calitatea de autori/reprezentanți/distribuitori de teste psihologice, având interese economice directe".

Raspunsul dat de opoziție spune că "Regulamentul de alegeri e simplu: precizează că psihologul trebuie să fie angajat într-o formă legală de realizare a profesiei la data depunerii candidaturii. Deci toate candidaturile depuse în acest fel sunt legale.

Oricum, nu credem că există mai mult de 5 oameni în situația de mai sus.

Există apoi maxim 5 psihologi în întreaga țară care sunt și producători de teste și poate 50 de psihologi dintre candidați care sunt psihologi și în armată - asta ne duce undeva la 60 de psihologi, dar există cel puțin 500 de invalidări. Pe restul cum le explică domnul președinte?"

Președintele CPR consideră că mai mulți candidați care nu îndeplinesc condițiile legale sunt nemulțumiți și încearcă blocarea sau amânarea procesului electoral, fapt care ar încălca ordinea publică.

La rândul lor, cele opt cadre universitare declară că situația alegerilor CPR din aprilie reprezintă o consecință naturală a unui întreg istoric de abuzuri și conflicte de interese: "Ștefan Iulian Laurențiu, deși este angajatul CPR, și-a creat o organizație profesională, pe lângă CPR, Institutul de Psihologie Judiciară. Se spune că acesta obligă psihologii clinicieni să-i plătească aproximativ 2000 euro pe o formare profesională de doi ani, pentru a dobândi competența profesională de expertiză psihologică pentru instanță.

Dar cei afectați nu sunt doar psihologii. Sistemul public de protecție a copilului nu mai funcționează, iar dosarele civile și penale aflate pe rolul justiției române sunt blocate ca urmare a demersurilor făcute de CPR, prin care a fost interzisă furnizarea de servicii de evaluare și de consiliere psihologică de către psihologii încadrați la Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). Doar psihologii acreditați și trecuți nominal pe o lista trimisă instanțelor de Ștefan Iulian Laurențiu mai pot furniza acum aceste servicii.

De asemenea, de la înființarea CPR, conducerea executivă nu a făcut public niciun audit financiar, deși este obligată prin hotărârea de guvern (HG 788/2005) și prin regulamentul intern să contracteze astfel de servicii. În prezent, nimeni în afară de cei din conducerea executivă (Mihai Aniței, Ștefan Iulian Laurențiu, Daniela Hiera, Andreea Urluianu - director economic) nu știe pe ce au fost cheltuiți zeci de milioane de lei.

Conform datelor publice ale Ministerului Finanțelor, bugetul ultimilor ani administrat de actuala conducere a variat între 4.177.192 lei (în 2010) și 7.254.693 (în 2014). În mod constant, excedentul anual raportat către Ministerul Finanțelor este între 100.000 și 250.000 lei. Indiferent de buget, Conducerea CPR «reușește» să cheltuie, fără explicații, toți banii disponibili.

Mihai Aniței este anchetat de către DNA pentru o daună realizată într-un proiect cu fonduri europene, proiect în cadrul căruia Colegiul Psihologilor din România a fost partener al beneficiarului Agenția Națională a Forțelor de Muncă, daună care se ridică la aproximativ 650.000 euro".

Cei opt semnatari (Prof.univ.dr. Eugen Avram, Universitatea din București, Prof.univ.dr. Ticu Constantin, Universitatea A. I. Cuza din Iași, Prof.univ.dr. Ion Dafinoiu, Universitatea A. I. Cuza din Iași, Prof.univ.dr. Daniel David, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Prof.univ.dr. Dragoș Iliescu, Universitatea din București, Prof.univ.dr. Mircea Miclea, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj, Prof.univ.dr. Cătălin Nedelcea, Universitatea din București, Prof.univ.dr. Florin Alin Sava, Universitatea de Vest din Timișoara) ai replicii către președintele CPR susțin: "În urma suspendării alegerilor, coroborat cu expirarea mandatelor actualilor membri ai Comitetului Director, începând cu data de 18 aprilie 2017 psihologii nu mai pot intra în profesie (nu vor mai putea fi primiți în Colegiu, de vreme ce expiră mandatele celor care fac interviul de admitere în profesie), nu mai pot promova în profesie (nu mai pot fi făcute schimbări de treaptă), sistemul de credite pentru formare profesională (cursuri etc.) nu poate să mai funcționeze, de vreme ce creditele sunt conferite de Comitetul Director, care nu mai are mandat".

În opinia celor opt cadre universitare, activitatea de psihologie ar putea să fie perturbată puternic, mai ales în cadrul acelor activități ce necesită timbre profesionale precum emitere de avize (de ex. pentru permise auto, angajare etc.), timbre dependente de o bună funcționare a CPR.

inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro