Ziarul Bursa pe mobil
 
 
Strategiile de dezvoltare sunt inutile dacă nu pornesc de la libertatea economică
29.05.2017 - Macroeconomie
CĂLIN RECHEA

Strategiile de dezvoltare sunt inutile dacă nu pornesc de la libertatea economică

Oare a făcut cineva o statistică a strategiilor de dezvoltare, de ansamblu sau sectoriale, lansate de guvernele care au condus România în ultimii 27 de ani?

Trebuie că se găsește și așa ceva printr-un colț al Internetului, însă astfel de date sunt irelevante, în condițiile în care nu se vede niciun rezultat.

Din conceptul de "distrugere creativă" popularizat de Schumpeter, esențial pentru dezvoltarea economică, autoritățile "noastre" nu au reținut decât partea cu distrugerea, iar apoi au avut grijă să pună nenumărate piedici în calea "constructorilor", majoritatea fiind constituită din cei care nu au avut norocul să beneficieze de contracte preferențiale cu statul.

Strategia de dezvoltare a Româ¬niei a fost și subiectul recentei conferințe organizate de ziarul BURSA, unde s-au prezentat, din nou, numeroase principii directoare și s-a promovat necesitatea strategiilor sectoriale.

Din păcate, șansa de succes a propunerilor este aproape nulă din cel puțin două motive. În primul rând, toate abordările sunt de tipul top-down, în care statul are rol călăuzitor și se presupune că știe care vor fi direcțiile corecte de dezvoltare într-o lume marcată de o incertitudine aproape fără precedent.

În al doilea rând, poate cel mai important, a fost ignorat, cel puțin conform relatărilor din presă, problema fundamentală a libertății economice. Dan Paul, președintele Asociației Brokerilor, s-a apropiat cel mai mult de acest subiect când a declarat că "România trebuie să aibă o strategie simplă, în câteva pagini" și a subliniat că "trebuie concepută fără să ne uităm la ce vrea Europa".

Dincolo de simplitate, condiția de elaborare fără "acordul" Europei este fundamentală, mai ales în condițiile în care nimeni nu mai știe ce vrea Europa.

Oricât ar părea de neverosimil, ceea ce ar putea să constituie principiul de bază al dezvoltării economice a țării noastre vine tocmai dintr-un "plan" similar propus pentru Statele Unite de către Jim Clifton, președintele și directorul executiv al companiei Gallup.

Într-o analiză din ianuarie 2015, "American Entrepreneurship: Dead or Alive?", Clifton trage un mare semnal de alarmă cu privire la tendința negativă a formării noilor firme.

Pe baza datelor de la Census Bureau, președintele Gallup subliniază că diferența dintre firmele nou create și cele desființate era de circa 100 de mii înainte de 2008, în timp ce în 2014 (ultimul an pentru care sunt dis¬ponibile datele) diferența a ajuns la -70.000, în condițiile în care au fost create circa 400 de mii de noi firme cu unul sau mai mulți angajați și au fost desființate 470 de mii.

"Conducătorii noștri continuă să creadă că inovația reprezintă motorul creșterii economice și al creării locurilor de muncă, însă inovația nu are nicio valoare dacă un întreprinzător nu o transformă într-o afacere ale cărei produse sau servicii să fie cumpărate", scrie Clifton, care mai arată că "din cele 6 milioane de firme active din SUA, circa 3,8 milioane au cel mult patru angajați".

Ceea ce scrie apoi președintele Gallup are o importanță fundamentală: familiile care înființează o firmă nu construiesc doar o simplă afacere, ci își construiesc, de fapt, viața.

Clifton a continuat analiza în decembrie 2015, iar acolo arată că "energia economică apare acolo unde se înființează o nouă firmă sau o firmă mică se dezvoltă".

Aceasta nu înseamnă că marile companii nu sunt importante. "Marile afaceri sunt deosebit de importante pentru lanțul trofic din economie, însă sursa noilor energii pentru crearea locurilor de muncă sunt micile afaceri", arată Jim Clifton, care propune reducerea numărului de reglementări referitoare la IMM-uri și încurajarea întreprinzătorilor.

În opinia președintelui Gallup, există o diferență semnificativă între inovator și întreprinzător, însă fiecare are nevoie de celălalt. "Inovația este căruța, iar întreprinzătorii sunt caii care trag căruța", este analogia utilizată de Clifton. Acesta este dezamăgit de faptul că "puțini lideri știu că inovația nu are valoare până când un întreprinzător nu pornește o afacere și își găsește clienți".

"Intrarea Americii în faliment sau revenirea la dominația economică a lumii depinde de capacitatea noastră de a opri sufocarea micilor afaceri cu nenumărate reguli și reglementări", este verdictul final al președintelui Gallup.

Dincolo de importanța economică a micilor afaceri, Jim Clifton nu uită să sublinieze și implicațiile pentru securitatea națională. În opinia sa, "companiile americane sunt mai importante decât armata pentru securitatea Americii".

Aspectul economic al securității a fost recunoscut chiar și de un fost șef al Statului Major al armatei Statelor Unite. În 2011, amiralul Michael Mullen a fost întrebat în fața unui comitet al Senatului care este cea mai mare amenințare la adresa securității naționale. "Cred că datoriile noastre sunt cea mai mare amenințare", a răs¬puns Mullen.

Din păcate, apelul lui Jim Clifton nu a fost auzit de nimeni sau a fost ignorat, iar situația micilor firme americane nu s-a îmbunătățit în ultimii doi ani, în ciuda faptului că aces¬tea contribuie semnificativ la formarea bugetelor locale, statale și federale, spre deosebire de marile corporații, care își țin profiturile mai mult în străinătate.

"Cuvântul întreprinzător este folosit la nesfârșit de politicieni care nu știu ce înseamnă să fii întreprinzător", a scris recent Don Chernoff într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Wall Street Journal și preluată de Zerohedge. "Toți spuneți că încurajați spiritul antreprenorial, dar, în realitate, nu faceți decât să-i stați în cale", arată americanul care își administrează propria companie de import a valizelor de 15 ani.

După ce afirmă că foarte multe locuri clasice de muncă vor fi eliminate prin automatizare, iar aceasta va conduce la dispariția unui număr mare de "locuri de muncă specifice clasei de mijloc", Chernoff susține că "mulți oameni vor fi forțați să își deschidă propriile afaceri".

Din acest motiv, "facilitarea înființării noilor afaceri este de importanță critică", scrie întreprinzătorul american înainte să prezinte o serie de obstacole identificate în Statele Unite.

Costul excesiv al asigurărilor de sănătate ocupă primul loc în lista lui Chernoff, iar odată cu introducerea Obamacare dimensiunea dezastrului s-a amplificat așa de mult încât acum însăși existența afacerii sale este pusă sub semnul întrebării.

O altă povară majoră o reprezintă contribuțiile sociale, iar Chernoff amintește că, la înființarea firmei, a aflat cu surprindere că trebuie să le plătească atât în calitate de angajat cât și în calitate de proprietar al companiei.

Chernoff declară că nu înțelege modul în care trebuie acestea completate, deși are un master în inginerie și a fabricat procesoare pe când era angajat la Intel și de aceea este nevoit să angajeze un contabil înaintea depunerii declarațiilor anuale în fiecare primăvară. "Codul fiscal actual este o oroare și trebuie eliminat", scrie întreprinzătorul american.

Alte obstacole semnificative amintite sunt taxele vamale excesive și taxarea câștigului de capital în cazul vânzării companiei

"Majoritatea firmelor mici eșuează sau rămân mici deoarece este foarte greu să le crești cu toate poverile pe care ni le puneți în spate", le mai scrie Don Chernoff autorităților americane. Din păcate, este mai mult ca sigur că nici acest apel nu va fi auzit.

America a crescut, s-a dezvoltat și a ajuns cea mai mare putere economică din istoria omenirii pentru că a respectat libertatea economică a cetățenilor. Acum proiectează la nivel global o altfel de putere, care mai este susținută doar de o datorie publică uriașă, imposibil de plătit.

Ceea ce scrie Jim Clifton și Don Chernoff se apropie foarte mult sau chiar se suprapune exact, din nefericire, cu situația de la noi.

Și întreprinzătorii noștri se confruntă cu nenumărate obstacole administrative și de altă natură, suficiente pentru blocarea persistentă a construirii capitalului național și fără a mai aduce în discuție Codul Fiscal punitiv.

Nicio strategie de dezvoltare nu se poate substitui unui mediu antreprenorial flexibil și dinamic, mai ales în condițiile în care asistăm la "rescrierea" globalizării.

Wade Shepard, autorul cărții "Orașele fantomă ale Chinei", a venit recent cu informații referitoare la evoluția proiectului "One Belt, One Road", promovat intens de autoritățile de la Beijing.

"China nu face nicio discriminare politică față de statele care sunt gata să participe la acest proiect", scrie Shepard pe site-ul revistei Forbes, după doi ani de documentare pe teren, în 30 de țări. În opinia lui Shepard, "China va urmări întărirea legăturilor cu orice țară, astfel încât să găsească mijloacele necesare întăririi autonomiei sale, a puterii economice, a lanțurilor de aprovizionare și securității".

Mai mult, "China nu mai dorește să fie o simplă fabrică a lumii, ci un epicentru al tehnologiilor înalte și al produselor industriale cu valoare ridicată".

Implicațiile unei astfel de tendințe sunt majore și pentru economia noastră, în condițiile în care "China și Vestul își schimbă, într-un fel, pozițiile".

Cum? "Operațiunile industriale cu valoare adăugată redusă sunt acum dispersate în întreaga lume, inclusiv în SUA și Europa, în timp ce producția industrială high-tech este atrasă în China", scrie Wade Shepard și amintește că proiectul "One Belt, One Road" reprezintă, cu toate acestea, o oportunitate majoră pentru Europa.

Având în vedere ce "viziune" au avut autoritățile "noastre" de la așa-numita cădere a comunismului, oare mai crede cineva că vor fi în stare, chiar dacă ar fi posibil așa ceva în era "noii globalizări", să elaboreze o strategie de dezvoltare care să reziste mai mult de un ciclu electoral?

Singura speranță o reprezintă întreprinzătorii, care, eliberați de sub povara unui stat condus de politicieni incapabili și corupți, dispun de cea mai mare capacitate de adaptare și sunt cea mai importantă sursă a "energiei economice" despre care scrie Jim Clifton.

Iar atunci când vom fi nevoiți să căutăm pe Google pentru a afla numele premierului sau al președintelui, vom putea spune că avem cadrul instituțional ideal pentru dezvoltarea sustenabilă a României.
"Familiile care înființează o firmă nu construiesc doar o simplă afacere, ci își construiesc, de fapt, viața".

Jim Clifton, președintele Gallup



"Energia economică apare acolo unde se înființează o nouă firmă sau o firmă mică se dezvoltă".

Jim Clifton, președintele Gallup


inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro