Ziarul Bursa pe mobil
 
 
Florin Cîțu estimează explozia dobânzii de politică monetară la 4,5%, în 2018
13.06.2017 - Macroeconomie
A.A.

Analistul Florin Cîțu, actualmente senator PNL și vicepreședinte al Comisiei de Buget Finanțe, estimează că rata dobânzii de politică monetară va urca la 4,5%, în 2018, de la 1,75%, în 2016.

Prognoza este una care ar trebui să dea fiori celor cu credite în lei, dar și statului care este garant al creditelor Prima Casă.

Florin Cîțu a realizat un raport intitulat "Starea României după 6 luni de guvernare roșie", în care acesta face o analiză a țării noastre în urma celor șase luni sub guvernul PSD.

În opinia domnului Cîțu, programul de guvernare al PSD reprezintă garanția că România va experimenta foarte curând o criză similiară cu cea din perioada 2008-2010: "Majoritatea măsurilor din programul de guvernare influențează economia României în așa fel încât dezastrul este inevitabil.

Creșterea cheltuielilor publice mult mai rapid decât dinamica PIB-ului, în special datorită salariilor, a ajutoarelor sociale și a subvențiilor, concomitent cu creșterea costului cu forța de muncă și a numărului controalelor ANAF, duc inevitabil la deficite publice mai mari, datorie publică mai mare, șomaj și economie la negru.

Folosesc perioada 2000-2008 că punct de reper pentru a arăta că măsurile luate în aceste 6 luni de guvernare ne duc fără dubiu spre o criză economică. În plus, folosind acea perioadă ca exemplu putem să estimăm perioada care ne mai desparte de criză".

Domnia sa mai estimează că creșterea PIB real va fi de 3,8-4,3%, în 2018, și de 4,4-4,9%, în 2017. Analistul prognozează o creștere a șomajului la 5,2%, în 2018 și 4,8% în 2017, în timp ce deficitul bugetar ar urma să fie de 3,5-4%, anul acesta, și de 4,2-5%, în 2018.

Potrivit lui Florin Cîțu, Guvernul PSD a moștenit o economie cu creștere economică, rată a inflației mică, șomaj scăzut, și un deficit bugetar sub 3%: "A promis că nu va deteriora niciunul din acești indicatori macroeconomici. Din contra, a promis că implementarea programului de guvernare va îmbunătăți toți acești indicatori.

După doar 6 luni de guvernare deja o parte din indicatori arată mai rău. Execuția bugetară este cu 1 punct procentual sub ce era programat, deficitul de cont curent este mai mare, datoria publică a crescut, investițiile au fost tăiate la minimul istoric, iar fondurile europene sunt zero. (...)

O serie de măsuri sunt întârziate iar amânările de creșteri salariale din ultimul moment incluse în legea salarizării arată că și guvernul PSD știe că a afectat economia negativ până acum".

Domunul Cîțu menționează că PSD dorește stimularea consumului în economie prin creșterea cheltuielilor publice, a ajutoarelor sociale și a subvențiilor: "Greșeala elementară a unei astfel de politici economice este că are nevoie de finanțare. Finanțare care vine din taxarea sectorului privat. Astfel, această politică economică nu face altceva decât să transfere resurse care ar fi fost consumate de sectorul privat în sectorul bugetar, tot pentru a fi consumate. Efectul net pentru economie este în cel mai bun caz zero. Totuși, de cele mai multe ori este negativ deoarece sectorul privat își restrânge investițiile și cheltuielile în general pentru că anticipează creșteri de taxe".

Conform rapotului citat, creșterile salariale și mai ales promisiunile de creșteri salariale nu au accelerat evoluția consumului: "Realitatea îi contrazice. Este evident că sectorul privat știe foarte bine că va plăti prin taxe mai mari în viitor creșterea cheltuielilor cu salariile în sectorul bugetar, ajutoare sociale și subvenții și păstrează banii pentru acele momente".

Un alt efect negativ, pentru economie, ca urmare a măsurilor din programul de guvernare al PSD este creșterea costului cu forța de muncă, apreciază senatorul PNL. Domnia sa notează: "Acest cost crește în special pentru companii mici și mijlocii"

Florin Cîțu mai adaucă că scăderea bruscă a investițiilor este rezultatul tăierii investițiilor publice, dar mai ales al inexistenței investițiilor în sectorul privat: "Investițiile publice au fost tăiate pentru a putea prezenta publicului o execuție bugetară pozitivă. Investițiile private, atât cele din interior cât și cele străine, s-au prăbușit.

O explicație o reprezintă frica de taxare excesivă în viitor pentru a acoperi cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. O altă explicație, creșterea nejustificată a numărului controalelor ANAF, cu 13% în primele 3 luni față de anul precedent, a speriat atât investitorii autohtoni, dar și pe cei externi. Și, poate la fel de important, investițiile scad din cauza declarațiilor publice ale liderilor PSD împotriva companiilor străine și în general împotriva sectorului privat".

* "Legea salarizării unitare reprezintă cel mai mare cost, aproximativ 70 miliarde de lei în plus, pentru societate"

România astăzi este cea mai săracă țară din UE, cu cea mai scăzută rată a productivității, cu cele mai ineficiente cheltuieli publice pentru investiții și printre cele mai mari procente a numărului de angajați în sectorul public din total angajați în economie, menționează Florin Cîțu. Raportul citat arată: "În plus, România a pierdut din 2003 și până astăzi aproximativ 3 milioane de rezidenți, iar numărul pensionarilor este mai mare ca cel al angajaților.

În aceste condiții, România cheltuie 8.4% din PIB doar pe salarii în sectorul bugetar în timp ce media UE este de 10 % din PIB. Programul PSD crește, fără niciun fel de analiză, salariile din sectorul bugetar până la 12% din PIB, adică cu două puncte procentuale peste media UE.(sursă AMECO).

Asta în timp ce potențialul de creștere scade, investițiile scad, și productivitatea rămâne redusă. Altfel spus, economia nu produce atât de mult încât să suporte acest cost suplimentar. Rezultatul - pentru plata costului suplimentar guvernul va face împrumuturi adăugând la datoria publică. Împrumuturi plătite de generațiile viitoare. Programul PSD nu lasă generațiilor viitoare o datorie publică ca urmare a dezvoltării infrastructurii, de exemplu, ci ca urmare a creșterii salariilor în sectorul bugetar, a cheltuielilor cu asistență socială și a subvențiilor.

Situația devine de-a dreptul alarmantă când ne uităm la cât înseamnă cheltuielile cu salariile ca procent din veniturile fiscale. Atât în forma actuală, dar și după implementarea legii salarizării unitare, România are cel mai mare procent din UE al cheltuielilor cu salariile în veniturile fiscale. Altfel spus, cei mai mulți bani din taxe, impozite, accize se duc pe salarii. Acest lucru este înțeles și știut de agenții economici și din acest motiv vedem prăbușirea investițiilor".

Potrivit senatorului, Legea salarizării unitare reprezintă cel mai mare cost, aproximativ 70 miliarde de lei în plus, pentru societate și implementat în cel mai grăbit și netransparent mod: "Ridică procentul cheltuielilor cu salarii și ajutoare sociale de la aproximativ 70% la aproximativ 90% în 2020, cel mai mare nivel din UE. În aceste condiții, este aproape imposibil de estimat de unde vor apărea banii pentru investiții în economie și mai ales la ce costuri.

În primele 6 luni de guvernare, PSD a tăiat investițiile, nu a început niciun proiect major de infrastructură și a atras zero fonduri UE. Acesta este efectul principal al legii salarizării unitare".

* " Execuție bugetară dezastruoasă"

În opinia analistului citat, datele de până acum arată o execuție bugetară dezastruoasă: "În plus, acțiunile guvernului PSD confirmă acest lucru. De exemplu, amânarea creșterilor salariale cu 8 luni este o dovadă clară că implementarea legii, așa cum era stabilită în program de la 1 iulie 2017, ar fi dus la un deficit bugetar record pentru 2017 și 2018. Alte exemple, întârzierea programului Start-up Nation care nu are surse de finanțare sau confiscarea rezervelor companiilor de stat și a banilor companiilor private prin nerambursarile de TVA

Chiar și în aceste condiții, execuția bugetară de până acum arată o depășire sigură a deficitului aprobat în Parlament de 2,99% pentru 2017. De aceea, o rectificare bugetară negativă este aproape sigură până în luna august".

Domnul Cîțu menționează: "- veniturile fiscale, ca procent din PIB, sunt mai mici cu 1 punct procentual față de cele din anul precedent pentru aceeași perioadă, - veniturile din impozitul pe profit sunt mai mici cu 5,9% relativ la anul trecut, - rambursările din TVA sunt cu 1 miliard de lei mai mici în 2017 față de 2016, - zero fonduri atrase de la UE pentru 2014-2020 în primele 6 luni, - salariile au crescut cu 20% în timp ce contribuțiile sociale și veniturile din impozit pe venit doar cu 15% și respectiv 13%, - investițiile au fost tăiate la minim istoric, 0,2% din PIB față de 0,6% din PIB în 2016 (perioada similară)".

inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro