Ziarul Bursa pe mobil
 
 
RECHIZITORIU ÎN DOSARUL MINERIADEI:
Adrian Sârbu a fost în stare să gândească atacuri teroriste asupra manifestanților
19.06.2017 - Politică
A.G.

Adrian Sârbu a fost  în stare să gândească atacuri teroriste asupra manifestanților

Adrian Sârbu, care în 1990 ocupa funcția de consilier al premierului Petre Roman, i-a cerut ministrului Apărării de la acea vreme, Victor Atanasie Stănculescu, să îi pună la dispoziție explozibil pentru a-l folosi împotriva manifestanților din Piața Universității, potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie.

"Inculpatul Adrian Sârbu, consilier al inculpatului Petre Roman, a fost în stare să gândească atacuri teroriste asupra manifestanților din Piața Universității, solicitând ministrului Apărării să îi pună la dispoziție 20 kg de trotil pentru a-i arunca în aer pe protestatari. Acest fapt rezultă din declarația lui Stănculescu Victor Atanasie", se arată în rechizitoriu, potrivit Agerpres.

Jurnalistul Victor Roncea se întreba public, în 2015, dacă Adrian Sârbu ar putea fi inculpat și pentru faptele la care s-ar face complice, ca organizator principal al reprimării sălbatice de către mineri a studenților anticomuniști din Piața Universității, pe când acesta era șef de cabinet al lui Petre Roman.

Victor Roncea scris, în februarie 2015, într-un articol preluat de ziarul "BURSA": "Însă, pe lângă faptul că Sârbu a fost un organizator al represiunii din iunie 1990, el ar trebui cercetat și pentru propria-i tentativă de asasinare în masă printr-un act terorist, respectiv aruncarea în aer a balconului Universității, prin plasarea unei mașini-capcană încărcată cu exploziv".

Conform rechizitoriului, citat, acum, în presă, Stănculescu a catalogat întâlnirea cu Adrian Sârbu ca fiind "un episod absurd", petrecut la debutul fenomenului Piața Universității.

"Așa se face că, după instalarea baricadei, în Piața Universității, cred că prin luna mai (...), în cabinetul meu a venit dl Adrian Sârbu. Acesta mi-a solicitat să îi pun la dispoziție din depozitele Armatei o cantitate de trotil (aproximativ 20 kg), pentru a realiza un automobil capcană care să fie detonat în Piața Universității. Eu am rămas surprins de această propunere și i-am explicat despre efectele dezastruoase pe care le-ar avea o asemenea acțiune", se menționează în declarația dată de fostul ministru al Apărării.

Victor Atanasie Stănculescu a precizat că l-a sunat pe premierul Petre Roman și l-a întrebat dacă el l-a trimis pe Adrian Sârbu. "Nu i-am spus despre ce este vorba. Primul-ministru mi-a comunicat că nu l-a trimis la mine pe sus-numitul. Constatând această situație, mi-am dat seama că Adrian Sârbu venise la mine din proprie inițiativă, cu o idee personală pe care i-am respins-o fără prea multe comentarii", a mai declarat Stănculescu.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman și fostul director al SRI Virgil Măgureanu au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru infracțiuni contra umanității în dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie 1990.

De asemenea, au fost deferiți justiției Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare; amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN și șef al Direcției Generale de Cultură, Presă și Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreședinte al CPUN; Adrian Sârbu, șef de cabinet și consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, președinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieș Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al colii Militare Superioare de Ofițeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Petre, comandant al Unității Militare 0575 Măgurele aparținând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susțin că, în zilele de 11 și 12 iunie 1990, autoritățile statului au hotărât să declanșeze un atac violent împotriva manifestanților aflați în Piața Universității din București, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamației de la Timișoara și își exprimau, în mod pașnic, opiniile politice în contradicție cu cele ale majorității care forma puterea politică la acel moment.

În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării.

Atacul a fost pus în practică în dimineața zilei de 13 iunie 1990, având următoarele consecințe: moartea prin împușcare a patru persoane, vătămarea integrității fizice sau psihice a unui număr total de 1.388 de persoane, privarea de dreptul fundamental la libertate, din motive de ordin politic, a unui număr total de 1.250 de persoane.

* Dosar: "Iliescu era îngrijorat că cineva putea ascunde un pistol într-o cameră de filmat"

Fostul președinte Ion Iliescu a refuzat să fie filmat, în mai 1990, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanți ai manifestanților din Piața Universității, fiind îngrijorat că în camera de luat vederi putea fi ascuns un pistol.

În rechizitoriul din dosarul Mineriada, trimis recent în instanță de procurorii militari, se arată că, după alegerile din mai 1990, câștigate de Ion Iliescu și FSN, Liga Studenților, Grupul Independent pentru Democrație și Asociația 21 Decembrie au considerat că votul reprezintă voința poporului și au hotărât să se retragă din Piața Universității, dând posibilitatea membrilor lor de a participa la manifestații ca simple persoane, fără vreo apartenență civică.

În aceste împrejurări, manifestațiile din Piața Universității au început treptat să scadă în intensitate. Mai mult, s-a încercat o întâlnire între manifestanți și Ion Iliescu pentru a negocia o evacuare pașnică a zonei.

După negocieri purtate de Ion Caramitru, Dan Hăulică și Andrei Pleșu cu Marian Munteanu, a fost stabilită o întâlnire cu Ion Iliescu.

Una din condițiile puse de Ion Iliescu a fost ca întâlnirea să nu fie filmată, după ce "un civil" i-a spus că în camera de luat vederi putea fi ascuns un pistol.

Informația apare în declarația dată de fostul ministru al Culturii, Andrei Pleșu, în cadrul audierii la Parchet: "Ni s-a trimis o listă cu cei care vor veni din Piața Universității la întâlnirea cu președintele Ion Iliescu. Reprezentanții Pieței Universității au pus condiția ca întâlnirea cu Ion Iliescu să se înregistreze cu o cameră de luat vederi. În acest timp erau probleme și din partea președintelui Ion Iliescu. Am fost de față când un domn în civil, bănuiesc că de la SPP, l-a sfătuit pe președinte să nu accepte prezența unei camere de luat vederi pentru că într-o asemenea cameră s-ar putea ascunde un pistol extra plat. Ion Caramitru, pe bună dreptate, a respins ca ridicolă această ipoteză, dar Ion Iliescu a părut totuși îngrijorat. Acest lucru, plus faptul că ni s-a comunicat că, pe lângă lista trimisă deja din Piața Universității, a venit ca participant și Doina Cornea care nu era pe listă, l-au determinat pe Iliescu să suspende întâlnirea. Doina Cornea se manifestase în mod public împotriva lui Ion Iliescu, iar acesta nu o considera un interlocutor, ci mai degrabă un dușman. Deci a fost un eșec".

Pleșu mai spune că, peste câteva zile, a fost sunat de Ion Iliescu, care i-a spus că dorește să aibă totuși o întâlnire cu reprezentanții manifestanților, chiar și în prezența unei camere de luat vederi. Marian Munteanu a transmis însă că protestatarii vor ca întrevederea să aibă loc la Televiziunea Română și să fie transmisă în direct, idee refuzată de Ion Iliescu.

* Dosar: "Cele două victime de la sediul Ministerului de Interne au fost împușcate în ceafă"

Velicu Valentin Mocanu și Mitriță Lepădatu, care au decedat în urma incidentelor produse în seara zilei de 13 iunie 1990 la sediul Ministerului de Interne, au fost împușcați în ceafă, potrivit rechizitoriului întocmit în dosarul Mineriadei din 13 - 15 iunie.

"Prima victimă a fost Mocanu Velicu Valentin (25 de ani) care, în jurul orelor 19,15 - 19,20, în timp ce se afla în zona Ministerului de Interne, mai precis pe carosabilul dintre clădirea ministerului și părculețul din fața acestuia, a fost împușcată mortal în ceafă, decesul fiind constatat la ora 19,40, la Spitalul de Urgență. (...) În jurul orelor 20,00, în zona din fața intrării în Casa de Cultură a Ministerului de Interne a fost împușcată mortal victima Lepădatu Mitriță (25 de ani). (...) Victima Lepădatu Mitriță a fost împușcată în ceafă (cervical stânga) cu un glonț de calibru 7 - 8 mm, posibil 7,62 mm", se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiași surse, nu s-a putut stabili cu certitudine că cele două victime au fost împușcate de militarii aflați în dispozitiv la intrarea numărul 2 a Ministerului de Interne. Din declarațiile martorilor, cei doi bărbați au fost găsiți căzuți la o distanță mai mare decât cea la care ar fi putut ricoșa gloanțele trese de militari.

Pe lângă cele două persoane decedate, în aceleași împrejurări a mai fost rănit prin împușcare un bărbat, care a fost transportat la Spitalul Floreasca cu răni la un braț și la un picior, care sângerau abundent.

"S-a stabilit că deschiderea focului de avertisment, cu muniție de război, a fost ordonată de gen. Andrița Gheorghe, adjunct al ministrului de Interne și cel mai mare în grad și funcție dintre ofițerii aflați în acel moment în sediu. (...) Focurile au fost executate pe rând și prin rotație, în serii scurte "foc cu foc', în plafoanele de la intrările în aceste holuri, pe direcție oblică la 600, doar atunci când manifestanții atacau porțile cu violență deosebită", se menționează în rechizitoriu.

Anchetatorii nu au reușit să îi identifice cu certitudine pe cei care au făcut uz de armă și nici numărul de cartușe care au fost trase.

"Trebuie precizat că, având în vedere timpul scurs de la evenimentele din iunie 1990, precum și faptul că la vremea respectivă nu au fost realizate activitățile de cercetare absolut necesare în astfel de situații (...), nu s-a reușit identificarea certă a persoanelor care au executat focurile de armă și acest lucru nici nu mai este posibil. De asemenea, singura referire la numărul de cartușe trase în data de 13.06.1990 din sediul Ministerului de Interne aparține gen. Andrița Gheorghe într-o notă întocmită de acesta la data de 27.09.1990 cu unele precizări solicitate de Comisia parlamentară pentru cercetarea evenimentelor din 13 - 15.06.1990, în care a menționat faptul că pentru salvele de avertisment trase în interiorul sediului ministerului, numai în momentele în care s-au forțat porțile de intrare, s-au consumat 130 de cartușe", se precizează în documentul citat.

Alți doi bărbați, Dragoș Drumea și Gheorghiță Duncă, au fost împușcați mortal după ce un grup de manifestanți a aruncat cu pietre și sticle incendiare asupra unor parașutiști militari de la o unitate din Buzău, însoțiți de un tanc, în timp ce se deplasau pe Calea Victoriei.

"Când manșonul de cauciuc de la turela tancului a luat foc și unul dintre militari era în pericol de a fi capturat, lt. col. Constantin Vasile a luat un pistol mitralieră de la un militar în termen și a tras o rafală la foc automat, ordonând totodată soldaților să execute și ei foc de avertisment în aer. Militarii în termen au executat la foc automat mai multe rafale, în mod dezordonat, manifestanții împrăștiindu-se. În continuare, parașutiștii au format un cordon la intersecția Calea Victoriei cu bd. Mihail Kogălniceanu, iar manifestanții s-au regrupat, blocând spațiul dintre magazinul Delta Dunării și magazinul Romarta Copiilor cu tomberoane. De aici au continuat să arunce cu sticle incendiare și pietre asupra militarilor, care, fără să mai aștepte vreun ordin, au executat în mod repetat focuri de avertisment, la întâmplare, gloanțele lovind inclusiv zidurile clădirilor din zonă. În aceste condiții au fost ucise prin împușcare victimele Drumea Dragoș și Duncă Gheorghiță", susțin procurorii.

În afară de cele două persoane decedate, alți cinci bărbați au fost răniți prin împușcare în timpul incidentului. Din notele privind primirea și distribuirea muniției, întocmite de UM 01847 Buzău, a rezultat că în timpul misiunii de la București, din 13 - 15 iunie, au fost trase aproape 1.500 de cartușe.

inapoi  
 
 
AnunutBursa.ro