SITUAŢIA ECONOMICĂ A PLANETEI PĂMÂNT

Datoria globală creşte de patru ori mai tare ca PIB mondial 32

08 ian. Macroeconomie
A.S.
Datoria globală creşte de patru ori mai tare ca PIB mondial

Datoria mondială a atins un nivel record de 233 trilioane de dolari în trimestrul al treilea din 2017, cu 16 trilioane de dolari mai mult faţă de finalul anului 2016, potrivit unei analize publicate, săptămâna trecută, de Institutul Internaţional pentru Finanţe (IIF), cel mai mare grup de lobby al sectorului financiar. Raportul precizează, potrivit Reuters, că datoria sectorului privat non-financiar a atins noi maxime în Canada, Franţa, Hong Kong, Coreea de Sud, Elveţia şi Turcia. Cifra IIF include datoria totală a gospodăriilor, guvernelor, sectorului financiar şi companiilor din sectorul non-financiar.

Anul trecut, PIB-ul mondial, în preţuri curente, a crescut la 79,28 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internaţional, de la 75 trilioane în 2016 şi 58 de trilioane în 2007.

Astfel, anul trecut, economia lumii a crescut cu 4 trilioane de dolari, în timp ce datoriile s-au majorat cu 16 trilioane de dolari, creşterea PIB-ului mondial având o valoare situată la un sfert din valoarea creditului aferent.

MAKE, preşedintele grupului de presă BURSA, autor a două volume intitulate "Soluţia crizei. Terminus a quo" şi, respectiv, "VIŢELUL DE AUR/ Tâlcul dobânzii", ne-a declarat următoarele: "Cifrele anunţate de IIF pun în evidenţă cum îndoctrinarea îndobitoceşte.

Pentru că există un consens general în toată Uniunea Europeană şi la nivelul specialiştilor cum că lumea a depăşit criza financiară. Dar toţi ştim că această criză financiară are numele de «criză de supra-îndatorare». După cum observăm, din 2007 şi până în 2017, datoria globală nu s-a diminuat nicidecum, ci a crescut şi a crescut distanţa dintre nivelul valoric al datoriei globale şi cel al PIB-ului planetar.

PIB a crescut, dar mai puţin decât datoria. Prin urmare, criza de supra-îndatorare nu s-a încheiat niciodată. Este o prostie să afirmi că ne aşteaptă o nouă criză financiară în curând, de vreme ce ea este aceeaşi.

Nu, noi nu am depăşit criza de supra-îndatorare şi, după cum se vede, nici nu avem cum să o depăşim pentru că, la fiecare credit, creşterea PIB are o valoare situată la sfertul valorii creditului. Prin urmare, datoria va creşte în continuare, cât timp menţinem sistemul de dezvoltare economică bazat pe creditul cu dobândă. Judecăţile mele se bazează pe cifrele raportate de instituţiile internaţionale, dar nu am încredere în aceste cifre, în mediul on-line sunt vehiculate cifre cu mult mai critice. Situaţia mondială cred că este cu mult mai gravă, cred că de cel puţin cinci ori".

Analiştii IIF avertizează că povara datoriilor ar putea acţiona ca o frână în calea intenţiilor băncilor centrale de a majora dobânzile, având în vedere îngrijorările care există cu privire la capacitatea unor firme şi guverne puternic îndatorate de a-şi asigura serviciul datoriei.

Analiza IIF mai arată că, deşi datoria totală a crescut cu 16.000 de miliarde de dolari în trimestrul al treilea 2017 comparativ cu sfârşitul lui 2016, raportul dintre datorie şi Produsul Intern Brut mondial a scăzut pentru al patrulea trimestru consecutiv, pe măsură ce economia mondială s-a extins. Potrivit IIF, în prezent acest raport este de aproximativ 318%, cu trei puncte procentuale sub maximul înregistrat în trimestrul al treilea din 2016.

"O combinaţie de factori care include o creştere globală sincronizată peste potenţial, creşterea inflaţiei în China şi Turcia precum şi eforturile de a împiedica o acumulare destabilizatoare de datorii în China şi Canada, au contribuit toate la acest declin", se arată în raportul IIF.

Potrivit IIF, China, care a fost responsabilă pentru cea mai mare parte din noile datorii ale pieţelor emergente, a înregistrat o încetinire a ritmului de acumulare de noi datorii, astfel că, anul trecut, datoria sa a crescut cu doar două puncte procentuale, până la 294% din PIB, în condiţiile în care în perioada 2012-2016 a înregistrat o creştere medie anuală de 17 puncte procentuale.

Anul trecut, PIB-ul mondial, în preţuri curente, a crescut la 79,28 trilioane de dolari, potrivit Fondului Monetar Internaţional, de la 75 trilioane în 2016 şi 58 de trilioane în 2007.


Opinia cititorului: 32
1.   fără titlu
mesaj trimis de Anti-Make în data de 08.01.2018, 01:12

Datoriile sunt facute de politicieni pt a mitui alegatori. Pensiile din Franta sunt platite din imprumuturi de ani de zile.

Apoi orasele.. 

Ex.Bucuresti are datorii. La ce -au facut ele? La nimic bun. Alte metropole sunt deja in faliment. 

Etc etc. 

Cauza nu e impr.cu dob. 

Cresterea pib e sub cresterea datoriior pt. ca nu exista democratie directa ci mega-organizatii politice monstruoase: cei care conduc mase alienate imprumuta mega-sume de bani si nu dau socoteala nimanui. 

Ex. Corina cretu , o birocrata nulitate SIE imparte mld. euro. Nu sunt banii ei, nu va da ever socoteala pt.risipirea lor.  

Multiplicati cu zece mii de astfwl de decidenti si avem tabloul.

1.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
mesaj trimis de Anti-Make în data de 08.01.2018, 01:17

Un nr. de birocrati politico-financiari uzeaza ilegitim de mega-sume care sunt pur si simplu investitii gaunoase.

Ce vina are dobanda? 

1.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 02:26

Make discuta la nivel global, iar tu vrei sa-l contrazici invocand cazuri particulare, cu toate ca nu poate nimeni sa procedeze la o inductie completa, in acest subiect, iar daca ar face-o, atunci, indubitabil, va ajunge la concluzia lui Make. Au existat timpuri cand, cu aceiasi politicieni, economia mondiala s-a dezvoltat pe baza creditului cu dobanda, desi furturile si nechibzuinta sunt constante. Acum, chestia asta nu mai merge.

1.3.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
mesaj trimis de Anti- Make în data de 08.01.2018, 05:54

Amploarea tocarii in gauri negre de fonduri uriase extrase prin supra-taxare e unica in istorie. Si birocr.atotputer ica e , iarasi , unica .

Creditul cu dob.NU este cauza vreunui declin, cum NU a fost cauza fund.a vreunui progres istoric continuu. 

Au existat si in trecut IMPERIi sufocate, care au dat faliment(spaniol , otomanetc etc) creditul cu dob.nu a avut nicio importanta. 

Creditul asta e in discutie un fetis istoric: tine loc si de DESCRIEREA istorica (am trait o civilizatie a creditului cu dob(?) si pt.a explica DECLINUL acesteia. 

1.4.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
mesaj trimis de MAKE în data de 08.01.2018, 08:19

Ai graficul in fata: tot mai multa indatorare pentru mereu mai putina crestere a PIB.

Indiferent ca de vina ar fi un regim politic sau altul - autocratia sau democratia, iar in cadrul ei, cea reprezentativa sau cea directa - evolutiile grafice sint interpretate in aceleasi cuvinte: creditul cu dobinda isi pierde progresiv eficienta economica.

Dupa ce accepti evidenta, putem discuta cite in luna si in stele. 

1.5.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
mesaj trimis de Anti-make în data de 08.01.2018, 09:35

criza datoriei NU are ca si cauza ...imprumutul cu dob.

Datoria e prost facuta. 

1.6.   Las-o ! (răspuns la opinia nr. 1.5)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 09:49

Te contrazici singur.

1.7.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
mesaj trimis de MAKE în data de 08.01.2018, 10:08

...."ca si cauza"...ma topesc dupa "ca si", exprimarea asta are o frecventa tulburatoare. De fapt, aici chiar ai evitat cacofonia "ca cauza", dar cacofonia era mai corecta ca exprimare in limba romana, decit folosirea improprie a conjunctiei "si". La o emisiune TV care mi-a dat satisfactie, lingvistii au compus o melodie, al carei refren era "Ne place ca si, ca si!"

Revenind la subiect: "datoria e prost facuta", asa cum te pronunti, este echivalenta cu "ce frumoasa planeta avem, pacat ca-i locuita!" 

In aceasta faza a discutiei avem de stabilit, doar, daca vedem unul si acelasi grafic in fata ochilor si daca el inseamna pentru amindoi ca eficienta creditului s-a diminuat. 

Este o disciplina a discutiei.

Despre cauze, dupa aceea. 

1.8.   corectie (răspuns la opinia nr. 1.4)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 11:41

nu creditul cu dobanda isi pierde eficienta, ci utilizarea lui de state/politiceni.

Problema tine de coruptie (iarasi!), coruptia politicienilor si coruperea populatiei 

1.9.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.8)
mesaj trimis de MAKE în data de 08.01.2018, 12:13

Nu vad nici un fel de grafic al coruptiei, nu vad vreun indice al utilizarii rationale a creditului, vad doar cresterea datoriei mai accentuata decit cresterea PIB.

Te poti rezuma la ceea ce vezi, fara sa ne spui si ce-ti inchipui? 

1.10.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.9)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 12:38

MAKE, daca ti-ai angaja la ziar toate neamurile + amanta si ti-ai da toti banii pe bautura, cat crezi ca ar trece pana sa tragi obloanele?

1.11.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.10)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 18:48

Bietul Make a încercat să lămurească datele problemei, dar nu i-a fost lăsată nici o șansă, interlocutorul era atât de prost, încât se credea mai deștept ca el și-i dădea lecții.

1.12.   cea mai mare escrocherie (răspuns la opinia nr. 1.5)
mesaj trimis de Salomeea în data de 08.01.2018, 22:38

Sunt de acord u dl Make,..creditul cu dobanda este cea mai mare escrocherie....bani viruali creati din nimic..pentr care se mai cere si dobanda

Statul naional trebuie sa creeze moneda..doar pentru dezvoltare...sa aiba propria trezorerie...Constitutia SUA, articolul 3, inca prevede dreptul regalian al statului de a crea moneda..vezi . 

1.13.   articolul 3 din constitutia SUA (răspuns la opinia nr. 1.12)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 22:49

De ce a fost asasinat J.Kennedy..raspunsul va poate lumina.

2.   Fair play
mesaj trimis de Vinny în data de 08.01.2018, 04:31

Sunt aceleasi 2 metode de menținere a unei bunăstări mai bune fata de alt popor: sclavie (modernă sau nu) și dezvoltarea tehnologiei (productivitate).

Dpdv al unei țări top AAA rating, sistemul financiar de împrumut (pe care tot ea l-a propus) este ok până când cei cu rating redus ajung aproape la aceiași indicatori. Apoi brusc nu mai este fair play, ei nu mai pot creste la fel; daca dezvoltarea tehnologică a lor nu tine pasul cu creșterea datoriei, regulile trebuie schimbate in detrimentul țărilor cu rating mic, k să se păstreze pârghia la fel. De aici și tendința de a nu mai păstra aceleași reguli ca la începutul jocului cu datoria: vezi Anglia, SUA care nu mai vor globalizare pentru k deja e prea multa și le mănâncă din bunăstare. Următorul pas este că țările cu rating redus să importe tehnologie la prețuri imense, "corecte" pentru cei cu rating AAA.  

2.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 07:10

Zici tu ceva.

2.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
mesaj trimis de MAKE în data de 08.01.2018, 08:08

In alta parte am sustinut o idee asemanatoare, cum ca dobinda la credit este sustinuta de operatiunile de arbitraj si ca sistemul creditului cu dobinda se colmateaza in cazul globalizarii, care echilibreaza extremele facind inutil arbitrajul.

2.3.   Încredere (răspuns la opinia nr. 2.2)
mesaj trimis de Vinny în data de 08.01.2018, 11:35

Economia capitalistă este susținută de încredere. Încrederea că vei primi banii înapoi, că businessul va merge, că vom progresa tehnologic. În ultimul secol am progresat tehnologic cat pentru toată istoria omului de până atunci. În momentul în care progresul tehnologic rămâne în urma, încrederea se clatină și cu ea întreg sistemul.

Poate din cauza asta apar alternative (criptomonede) din ce in ce mai clare sau trebuie altele chiar mai puternice.

Recomand cartea Sapiens -istoria omenirii. 

3.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 05:20

Nici o datorie nu se va plati niciodata la nivel mondial si toate se vor transfera in datorii guvernamentale neachitabile in eternitate.

Alternativa la plata este un conflict mondial. 

3.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 07:05

Aceeasi idee ca la 4.

3.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
mesaj trimis de Cristi în data de 08.01.2018, 20:44

Pana la teoria cu razboiul vom avea o inflatie tapana. Intre razboi si tiparnita o sa aleaga tiparnita.

4.   Dupa acest grafic e razboi mondial
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 07:04

Doar razboiul poate acoperi aceste datorii.

Datoria e masurata in $, $ care cu ce este garantat? Cu obrazul Sua, vociferare. Garantia se face in aur.

Nu detaliez aici. 

5.   Propunere indecenta
mesaj trimis de The Brute în data de 08.01.2018, 08:06

la ceas anniversary ar fi frumos ca sa initiem o emisiune de obligatiuni pe 1 suta de ani.

6.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 08:18

Totul este gandit si planificat cu multi ani inainte. Spre exemplu, SUA a inceput sa acumuleze datorii din prima zi in care FED-ul si-a inceput activitatea (1913). Toate tarile vor cadea prada intereselor oculte si tot ei vor veni cu solutia miraculoasa de salvare a omenirii, conform unui vechi principiu maonic. Asteptam solutia: o moneda unica globala, tari fara frontiere, un guvern unic mondial controlat de elitele sistemului financiar precum si o viitoare anarhie. Cuministii n-au murit, se numesc acum birocrati.

6.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 08:20

WooW

6.2.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 08:51

sau... nu

6.3.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 09:30

Asta e varianta pasnica. Daca nu se ajunge la un consens politic, nu e exclus sa inceapa un nou razboi mondial.

7.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 10:11

Cine imprumuta? Cine da bani? Ei stiu sigur ca nu mai incaseaza nimic.

Interesul este sa cumpere un stat moca? Grecia e doar un exenplu. 

Simplificand la persoana sau la firma ce banca imprumuta un om/ firma care are datorie de 3,5 ori mai mare decat salariul/profitul dupa taxe? 

Bancile ar trebui sa isi asume pierderea? 

Nu sunt niste legi care nu permit imprumut peste 30% din salariu? 

Cineva care a semnat asemenea contracte nu raspunde cu averea personala + libertatea? 

Totul se reduce la banci+politic? Politicul face legi, deci cine imparte parte isi face?

In Sua se glura ca bancile au dat imprumuturi la cei fara venit, bancile isi calculau profitul. Ceva de genul e si asta. 

8.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 13:25

Si totusi de ce in tarile scandinave nu se intampla PRAPADENIILE si JECMANEALA din restul lumii ???!!!??? Tot se invart unii in jurul cozii, ba ca ne vor ajuta frantuzii , ba nemtzalaii, ba altu' zicea sa intram in Commonwealth (asta ar fi fost posibil daca era presedinte raposatul Ion Ratiu) , ba nu mai stiu ce alta nazdravanie ... Nu tovarasi CULTURA si CIVILIZATIA nordica e alta "mancare de peste" ; Finlanda e admirata de toti pt. sistemul de invatamant, Danemarca si Suedia sunt la 50 -70 de ani diferenta de noi,Norvegia e cam tot pe acolo , nu mai zic de cum s-a descurcat Islanda, intrebati-l pe "brokerul fugar" Sima... Si au reusit sa traga si tariel baltice dupa ele, uitati-va la digitalizarea din Estonia unde vrea sa emigreze fiu-miu, dar dupa ce va invata ca lumea limba !

8.1.   fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
mesaj trimis de Anti-Make în data de 08.01.2018, 20:48

Corect .sunt si exceptii.

Ex.datoria publica a Germaniei scade de 5 ani incoace , de la 81 la suta din pib a ajuns sub 65 la suta!, in Olanda asemanator. 

Cele doua tari sunt aproape 1/3 din zona Euro. 

Deci se poate.

9.   Noua Ordine Mondială
mesaj trimis de Norisor în data de 08.01.2018, 13:27

Nu înteleg, lumea încă nu deschide ochii să vadă că direcția e plănuita? Următoarea criza va cutremura pământul. Sper că vă pregătiți de pe acum pentru ea... Va urez sa nu va prinda pe picior greșit!

E timpul sa lasam lumea veche, de politicieni care ne decid viitorul si sa il luam in mainile noastre, pentru un viitor creat cum dorim sa il avem! 

Direcția corecta o vad spre o lume financiara descentralizată! In care fiecare decide ce se intampla cu banii lor! 

9.1.   Trebuie o resetare de sistem. (răspuns la opinia nr. 9)
mesaj trimis de anonim în data de 08.01.2018, 15:53

Traim o criza de supraproductie : - de bunuri, de bani, ...., toate capacitatile sunt la maximum.

Inclusiv bunurile posedate de persoane sunt in exces.  

Inclusiv birocratii de stat, orase, politicieni, politicile lor sunt in exces si nu mai duc la progres.  

Unde este valoarea de fapt ? 

Numai o resetare globala, violenta si ampla poate readuce noul in toate cele de mai sus. 

Cu cat se amana mai mult cu atat probabil va fi mai dura. 

Nu stim ce va fi dar se pare ca e necesar altceva.

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

EUROSTAT: Rata anuală a inflaţiei a crescut la 4,7%
17 oct. T.I.


AMCHAM ROMANIA DESPRE PROIECTUL LEGII PENSIILOR: "Semnalăm lipsa de sustenabilitate economică"
17 oct. V.D.


SUPLIMENTAR LA LICITAŢIA DE LUNIMFP a atras, ieri, 75 milioane lei de la bănci
17 oct.


IMACRO NEWSLETTER 17 Octombrie 2018
17 oct.


POTRIVIT UNCTADInvestiţiile străine directe pe plan global, la cel mai redus nivel din ultimii 13 ani
17 oct.


ŢINTĂ STABILITĂ DE OFICIALII ROMÂNI ŞI TURCI:Schimburi comerciale bilaterale de peste 10 miliarde de dolari
17 oct. R.R.


Datoria publică şi deficitul bugetar al Statelor Unite şi-au reluat creşterea accelerată6
17 oct. Călin Rechea


RADU CRĂCIUN (APAPR): "Un milion de români au 10.000 lei în cont şi nu ştiu de ei"
16 oct. N.C.


MFP a împrumutat, ieri, 648,5 milioane lei de la bănci
16 oct.


MACRO NEWSLETTER 16 Octombrie 2018
16 oct.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.