STUDIU EOS:

"Ţara noastră - unul dintre statele est-europene cu cele mai puţine facturi achitate la timp"

12 oct. Macroeconomie
EMILIA OLESCU
"Ţara noastră - unul dintre statele est-europene cu cele mai puţine facturi achitate la timp"

Comportamentul de plată a facturilor în rândul consumatorilor din ţara noastră s-a îmbunătăţit uşor, în acest an faţă de 2016, arată un studiu prezentat, ieri, de societatea de recuperare creanţe EOS. Acesta menţionează că, în prezent, circa 74% dintre facturi sunt plătite la timp, ceea ce este echivalent cu o creştere de 1 punct procentual în comparaţie cu anul precedent. În acelaşi timp, companiile au redus termenele de plată atât pentru clienţii persoane fizice (B2C), cât şi pentru clienţii persoane juridice (B2B).

Studiul EOS "Comportamente de plată europene 2017", realizat de institutul de cercetare a pieţei Kantar TNS Infratest, menţionează că unul dintre motivele care a contribuit la uşoara creştere a punctualităţii plăţilor efectuate în acest an ar putea fi reducerea scadenţei medii acordate, de la 39 de zile în 2016, la 37 de zile anul acesta. În prezent, termenele de plată sunt mai scurte decât în 2016, doar 54% dintre clienţii B2B având scadenţe de cel puţin 40 de zile, faţă de 62%, anul trecut.

Cu toate acestea, în ciuda uşoarei îmbunătăţiri a numărului de plăţi efectuate la timp, ţara noastră este unul dintre statele est-europene care au cele mai puţine facturi achitate la timp, alături de Grecia, Rusia, Bulgaria şi Slovacia, mai arată cercetarea citată, conform studiului EOS, care arată că nivelul creanţelor neîncasate rămâne acelaşi ca în 2016, adică 4%, având un impact negativ asupra economiei autohtone. Nivelul mediu de creanţe neîncasate la nivelul Europei de Est este de 3%.

Media plăţilor întârziate din ţara noastră a rămas de 23% - la fel ca în 2016. Cercetarea EOS spune că societăţile din ţara noastră care au participat la acest studiu consideră că principalele motive pentru care clienţii B2B (persoane juridice) nu plătesc sunt neîncasarea plăţilor de la proprii clienţi (80%), precum şi utilizarea liniilor de credit de la furnizori (69%). În ceea ce îi priveşte pe clienţii B2C (persoane fizice), aceştia întârzie cu plata sau nu plătesc deloc din cauza problemelor temporare cu lichidităţile (75%) şi a neglijenţei (61%).

Ca urmare a întârzierii plăţilor, companiile din România ajung în situaţia să piardă profit, au probleme cu cash flow-ul şi îşi reduc investiţiile.

Firmele reacţionează la aceste întârzieri de plată şi la neplata facturilor prin reducerea locurilor de muncă, prin stoparea angajărilor şi prin creşterea preţurilor, ceea ce afectează direct piaţa locală, indică studiul EOS.

În acest context, companiile colaborează cu firmele colectoare de creanţe. În fiecare an, colaborarea cu experţii în managementul creanţelor le returnează companiilor 13% din totalul cifrei de afaceri, a spus, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Georg Kovacs, menţionând: "Colectarea de creanţe are, de cele mai multe ori, o imagine negativă în rândul publicului general. Rolul pe care îl joacă în economie nu este foarte vizibil, deşi consumatorul beneficiază semnificativ de pe urma acesteia, deoarece lichidităţile returnate unei companii ca rezultat al colectării de creanţe contribuie la evitarea creşterii preţurilor sau reducerii locurilor de muncă".

Cele mai multe companii din ţara noastră folosesc lichidităţile recuperate de specialiştii în managementul creanţelor pentru a-şi extinde segmentul de business (35%), în timp ce 31% dintre companii investesc aceşti bani în crearea de noi locuri de muncă şi în securizarea celor existente. De asemenea, banii recuperaţi sunt investiţi în piaţa locală (29%), precum şi în cercetare şi dezvoltare (26%).

"În ceea ce priveşte colaborarea cu furnizorii externi de colectare de creanţe, aproape jumătate din companiile din România chestionate îşi administrează creanţele intern şi 10% dintre companii nu folosesc procese standardizate de management al creanţelor. Cu toate acestea, comparativ cu 2016, în 2017 semnificativ mai multe companii au început să colaboreze cu furnizor externi pentru gestionarea creanţelor", au menţionat reprezentanţii EOS.

Georg Kovacs a declarat: "Creanţele reprezintă un risc pentru companii. Acestea ar trebui să colaboreze cu specialişti în colectarea de creanţe, deoarece acest lucru îi ajută să se concentreze pe activitatea lor de bază, în timp ce lichidităţile lor sunt protejate".

Companiile de la noi tind să fie mai puţin optimiste decât erau anul trecut. "Acest pesimism al românilor cu privire la viitor nu este surprinzător şi este explicabil, având în vedere crizele politice din ţară care conduc la instabilitate economică", este de părere domnul Kovacs.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

ALERTInflaţia a atins cel mai mare nivel din ultimii patru ani
12 dec. Andreea Cuzub


Cifra de afaceri din industrie, în termeni nominali, a crescut faţă de luna octombrie 2016 cu 17,2%
12 dec. Andreea Cuzub


Resursele de energie primară au crescut în luna octombrie cu 4,7%
12 dec. Andreea Cuzub


Comisiile parlamentare au început dezbaterile asupra bugetului de stat pe 2018
12 dec. Andreea Cuzub


MIHAI IONESCU, ANEIR:"2017 se va încheia, probabil, cu cel mai mare deficit comercial din istoria ţării"1
12 dec. EMILIA OLESCU


ANUL VIITOR,Finanţele vor lansa titluri de stat pentru populaţie, lunar
12 dec. A.A.


Cîţu, PNL: "Proiectul de buget va atrage procedura de infringement"1
12 dec.


MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE: Programul Tezaur va demara în anul 2018
11 dec. Andreea Cuzub


INS: ÎN PRIMELE ZECE LUNI ALE ANULUI,Deficitul balanţei comerciale a crescut cu aproape 2,3 miliarde de euro
11 dec. Andrei Stan


INS: Salariul mediu net a crescut în octombrie cu 16 lei, până la 2.392 de lei
11 dec. Andrei Stan

AnunutBursa.ro
<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2017.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.