STUDIU:

Jurnaliştii beau prea mult alcool şi nu îşi administrează emoţiile foarte bine

20 mai. 2017 Media-Advertising
Andrei Stan
Jurnaliştii beau prea mult alcool şi nu îşi administrează emoţiile foarte bine

Creierele jurnaliştilor prezintă niveluri sub media mondială la testele de monitorizare a funcţiilor cerebrale executive, potrivit unui studiu recent.

Din acest motiv, jurnaliştii au abilităţi mai scăzute atunci când trebuie să îşi administreze emoţiile, să îşi suprime predilecţiile spre anumite domenii, să rezolve probleme complexe, să alterneze sarcinile de lucru şi să beneficieze de o gândire creativă şi flexibilă, informează site-ul uk.businessinsider.com, citat de News.ro.

Noul studiu, coordonat de Tara Swart, cercetătoare în ştiinţe neuronale şi consilier de leadership, a analizat modurile în care se comportă un număr de 40 de jurnalişti care lucrează pentru cotidiane, reviste, televiziuni şi platforme online, pe parcursul unei perioade de şapte luni. Ei au luat parte la teste ce au vizat monitorizarea stilului de viaţă, a sănătăţii şi a comportamentului.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu London Press Club, iar obiectivul a constat în determinarea felului în care jurnaliştii reuşesc să facă faţă stresului.

Fiecare participant a realizat un test sangvin, a purtat timp de trei zile un dispozitiv de monitorizare a ritmului cardiac, a ţinut un jurnal în care a trecut toate alimentele şi băuturile consumate în decurs de o săptămână şi a completat un chestionar creat cu scopul alcătuirii unui profil cerebral.

Potrivit rezultatelor evidenţiate în acest studiu, creierele jurnaliştilor operează la un nivel mai scăzut decât media populaţiei generale, în special din cauza deshidratării şi a tendinţei lor de a se autotrata - cu alcool, cafea şi alimente bogate în zahăr.

41% dintre subiecţi au spus că beau cel puţin 18 unităţi de alcool pe săptămână - cu 4 unităţi peste media săptămânală recomandată de medici. Mai puţin de 5% dintre ei beau cantitatea de apă recomandată de specialişti.

Cu toate acestea, în interviurile realizate în conjuncţie cu rezultatele evidenţiate de profilurile lor cerebrale, participanţii au spus că sunt animaţi de sentimentul că profesiile lor sunt "importante şi au un scop înalt" şi, de asemenea, au prezentat un nivel ridicat de mobilitate cerebrală. Tara Swart consideră că acest detaliu oferă jurnaliştilor un avantaj asupra persoanelor care lucrează în alte domenii atunci când vine vorba de a lucra sub presiunea unor termene-limită foarte strânse.

Jurnaliştii au obţinut scoruri mari în următoarele domenii:

- Abstractizare: abilitatea de a lucra mai degrabă cu idei decât cu evenimente. Este o însuşire asociată cu o parte din creier în care se produc cele mai multe procese legate de rezolvarea unor probleme sofisticate. Cu alte cuvinte, această capacitate subliniază abilitatea de a gândi în plan larg şi de a face anumite legături de idei asociative pe care alte persoane nu pot să le facă.

- Marcarea valorii: abilitatea de a asocia valori unor repere senzoriale diferite, de a stabili dacă un lucru este o prioritate sau are un înţeles. Scorurile mari obţinute în acest domeniu indică o bună abilitate de a parcurge o cantitate mare de informaţii şi de a le alege pe acelea care sunt importante.

Jurnaliştii au obţinut scoruri mici în următoarele domenii:

- Funcţia executivă: în plus faţă de trăsăturile menţionate în paragrafele anterioare, scorurile scăzute obţinute la funcţia executivă sugerează, de asemenea, calităţi slabe ale somnului, nutriţiei, exerciţiilor fizice şi atenţiei susţinute. Mulţi participanţi la studiu au raportat că nu dispun de pauze în timp ce lucrează.

- Atenuarea gândurilor, asociată cu abilitatea de a avea gânduri fără a fi distras de ele, însemnând o capacitate puternică de concentrare. Scorurile slabe indică opusul acestei abilităţi, sugerând că jurnaliştilor le este dificil să evite să îşi facă griji pentru viitor sau să regrete trecutul.

În comparaţie cu bancherii, comercianţii şi agenţii de vânzări, jurnaliştii au arătat că le este mai uşor să lucreze sub presiune. Elementele care fac din jurnalism o profesie stresantă sunt termenele-limită, răspunderea în faţa publicului, imprevizibilitatea şi cantitatea mare de muncă, expunerea la atenţia publică, repercusiunile pe reţelele de socializare şi salariile mici.

Rezultatele au arătat totuşi că, în medie, jurnaliştii nu sunt expuşi în faţa unui stres mai mare în comparaţie cu media populaţiei. Testele sangvine demonstrează că nivelurile lor de cortizol - cunoscut şi sub numele "hormonul stresului" - se încadrează în mare parte în limite normale.

Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Media-Advertising

PROIECT EDITORIAL SUSŢINUT DE ECO SUDEco Sud primeşte Autorizaţia Integrată de Mediu pentru Depozitului Ecologic Mofleni şi începe operarea celulei 6
17 sep. T.I.


PROIECT EDITORIAL SUSŢINUT DE ECO SUD:Eco Sud este partener oficial al campaniei "Let's Do It, România!" pentru al-V-lea an
15 sep.


ADVERTORIAL:Cum sa iti alegi ghete de dama din piele in functie de stilul vestimentar
14 sep.


ADVERTORIAL:Cum sa iti alegi ghete de dama din piele in functie de stilul vestimentar
13 sep.


ADVERTORIAL:AllNews - prima platforma online care îţi livrează doar datele care te interesează
04 sep.


ADVERTORIALCum sa abordezi discutia despre salariu in timpul interviului de angajare?
01 sep.


ADVERTORIALLansarea proiectului "Dezvoltarea capacităţii de producţie a SEBCRIS CONSTRUCT S.R.L."
01 sep.


ADVERTORIALCum sa abordezi discutia despre salariu in timpul interviului de angajare?
31 aug.


ADVERTORIALLansarea proiectului "Dezvoltarea capacităţii de producţie a SEBCRIS CONSTRUCT S.R.L."
31 aug.


ADVERTORIAL:Clinicile Dr. Leahu, un business de succes care ofera servicii stomatologice de top
30 aug.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2018.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.