ANULAREA FINANŢĂRII EXPORTATORILOR LA TÂRGURI ŞI EXPOZIŢII INTERNAŢIONALE:

Ce învăţăm din acest caz şi ce este de făcut

26 feb. Macroeconomie
Valentin M. Ionescu
Valentin M. Ionescu

Pornind de la contraperformanţa unor proiecte de organizare a participării firmelor româneşti la târguri internaţionale, ministrul economiei a decis sistarea finanţării acestora. După cum publicul a aflat de ceva timp, ministrul Economiei a dat două exemple care i-ar susţine decizia. Cu toate acestea, nu s-a prezentat public vreo evaluare din care să aflăm ce s-a întâmplat în anii trecuţi la târguri şi să vedem dacă există un fenomen de corupţie ce se reflectă într-o proastă organizare cu caracter permanent sau sunt câteva cazuri izolate. Trebuie subliniat că banii pentru participarea la târguri şi expoziţii internaţionale sunt gestionaţi exclusiv de Ministerul Economiei. De cealaltă parte, Asociaţia Naţionala a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), înfiinţată în 1996 despre care nu există oficial multe informaţii, dar care este prezentă peste tot, inclusiv în consiliul pentru export, susţine că ministrul Economiei "a anulat finanţarea atât a Programului de promovare a exporturilor (reglementat prin OUG 120/2002), cât şi a programului de internaţionalizare a firmelor (reglementat prin OUG 8/2017) şi că "pagubele acestui sabotaj sunt imense: scăderea exporturilor, şomaj, amplificarea deficitului comercial şi al balanţei de plăţi etc".

Potrivit dispoziţiilor din anexa nr.1 la OUG nr.102/2002 progranul de promovare a exportului cuprinde finanţarea parţială sau integrală pe şase măsuri distincte: a) participarea la târguri şi expoziţii internaţionale; b) organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate; c) suportarea parţială a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a reprezentanţelor comerciale româneşti; d) realizarea de studii de piaţă şi pe produse; e) editarea şi distribuirea în străinătate a buletinelor informative privind oferta de export, prin Centrul Român de Comerţ Exterior; f) acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general, pe produse şi grupe de produse, pe pieţe de interes pentru exportul românesc, prin Centrul Român de Comerţ Exterior.

Din informaţiile pe care le avem, ministrul economiei a anulat măsura de a subvenţiona participarea la târguri şi expoziţii internaţionale nu şi pe celelalte, pe când ANEIR susţine că întreg progranul de promovare a exportului a fost sistat, plus programul de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români care s-a încheiat în 2020, dar care s-ar fi putut prelungi, prin modificarea OUG nr.8/2017.

La nivel internaţional, toate statele industrializate susţin financiar programe de promovare a exporturilor inclusiv prin participarea firmelor la târguri şi expoziţii internaţionale, fără ca cineva să-şi pună problema cheltuirii banilor contribuabililor într-un asemenea mod, întrucât o investiţie în exporturi înseamnă locuri de muncă acasă, profit şi dezvoltare. Asta înseamnă că un asemenea program este susţinut, iar periodic este măsurat pentru a vedea eficienţa şi eficacitatea. Dacă din analiză (Data Developent Analysis sau Stochastic Frontier Analysis) sau din indicatorii de rezultat sau impact apar mărimi negative, se ajustează programul, dar nu se anulează. Eu nu cred că anularea programului privind participarea la târguri şi expoziţii internaţionale s-a bazat pe ceea ce menţionez eu aici. De ce trebuie să existe un interes în susţinerea firmelor româneşti la târguri ?

Am să iau cazul Germaniei, ţară în care economia este bazată pe export, ca să vedem cum s-a organizat şi ce rezultate obţine. Este un caz relevant. În Germania există o agenţie de dezvoltare economică (Germany Trade & Invest/ Gesellschaft der Bundesrepublik Deutschland fur Außenwirtschaft und Standortmarketing) care se ocupă de politici în comerţul exterior şi marketing local. Agenţia se află sub autoritatea Ministerului Federal pentru Afaceri Economice şi Energie. Această agenţie are funcţii şi în asigurarea consultanţei pentru investitorii străini. În promovarea exporturilor, agenţia are experţi în 50 de sucursale din lume care analizează pieţele şi întocmesc rapoarte periodice. Promovarea la export are şi o componentă de marketing prin care sunt susţinute firmele germane, dar şi economia germană pentru a convinge investitorii străini să vină în Germania.

Guvernul federal prin această agenţie, minister, precum şi prin land-uri susţine financiar firmele germane la expoziţii în ţară şi străinătate. Sprijinul este financiar, tehnic şi organizatoric. Pe latura furnizorilor de servicii pentru organizarea de târguri şi expoziţii există o asociaţie naţională din 1907 care cuprinde firme specializate în organizarea de târguri şi expoziţii (AUMA- Verband der Deutschen Messewirtschaft). De asemenea, mai există un Institut al Industriei Târgului German ce oferă training specializat pentru educaţie, formare profesională şi cercetare.

Pentru autoritatile germane şi AUMA târgurile au trei funcţii: a) stabilirea şi menţinerea relaţiilor de afaceri; b) efect secundar pentru industria HORECA, transport, comerţ, servicii de suport pentru participanţii la expoziţii; c) funcţie socială (locuri de muncă, transfer de cunoaştere).

În Germania se organizează anual între 160-180 târguri naţionale şi internaţionale, respectiv două treimi din totalul târgurilor la nivel mondial. Cifra de afaceri la târguri este de 14,5 miliare euro/an, iar efectul asupra economiei geramne este de 28 miliarde euro/an, cu 58 de mii de firme active pe segmentul organizare târguri şi 230 de mii de locuri de muncă generate.

Pe de altă parte, autorităţile germane asigură participarea la 320 târguri internaţionale pentru firmele germane (150 mii), aceasta fiind una din căile de creştere a exporturilor, mai cu seamă pentru firmele mici şi mijlocii, întrucât cele mari au în general alte canale de promovare.

România nu are o industrie a târgurilor, dar poate învaţa din modelul german politicile de promovare a exporturilor şi organizarea plus managementul proceselor pentru a susţine participarea la târguri naţionale şi internaţionale. Prin urmare, ceea ce lipseşte Ministerului Economiei este un concept clar de politică în domeniul promovării exporturilor, respectiv un obiectiv măsurabil însoţit de măsuri de politică şi organizarea care să faciliteze realizarea obiectivului. Pe de altă parte, finanţarea este scăzută şi influenţează negativ organizarea. Toată politica ar trebui revizuită. Prin urmare, promovarea exporturilor nu începe cu anularea finanţării, ci cu atenţie, rabdare, competenţă şi inteligenţă.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

SPECIALIŞTII AVERTIZEAZă:Risc de criză iminentă în construcţii
21 apr. Mihai Gongoroi


MACRO NEWSLETTER 21 Aprilie 2021
21 apr.


Marea Britanie a înfiinţat un grup de lucru pentru studierea posibilităţii emiterii unei monede digitale
20 apr. M.G.


PRIMA LICITAŢIE DUPĂ ANUNŢUL S&PMinisterul de Finanţe a împrumutat 533 milioane de lei de pe piaţa internă
20 apr. Mihai Gongoroi


MACRO NEWSLETTER 20 Aprilie 2021
20 apr.


BCR:"Economia României a încetinit puternic în aprilie"10
20 apr. M.G.


ALLIANZ & EULER HERMES:''Pentru anul 2021 se preconizează o creştere a PIB-ul global de 5,1%''
19 apr. G.U.


MACRO NEWSLETTER 19 aprilie 2021
19 apr.


Florin Cîţu: "Ţintim un deficit de sub 7% din PIB"
19 apr. M.G.


Costurile de finanţare ale Guvernului au crescut uşor, pe fondul crizei politice
19 apr. M.G





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2021.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.