Direcţiile Planului de rezilienţă şi redresare, aprobate de Guvern 1

01 sep. Macroeconomie
Gheorghe Iorgoveanu
Printre proiectele incluse în planul de rezilienţă şi redresare economică se numără cele de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, în valoare de maxim
700 milioane lei.
Printre proiectele incluse în planul de rezilienţă şi redresare economică se numără cele de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, în valoare de maxim 700 milioane lei.

Guvernul a aprobat, ieri, unele măsuri pentru elaborarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ne­cesar României pentru accesarea celor 30,4 miliarde euro - fonduri externe ram­bursabile şi nerambursabile în cadrul Me­canismului de Redresare şi Rezilienţă.

PNRR este documentul strategic al României care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanis­mului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Sursa de finanţare este reprezentată de fondurile alocate pentru România în cadrul MRR şi în completare din surse alocate de la bugetul de stat.

PNRR are structura, domeniile de investiţii, domeniile de reformă şi alte componente stabilite conform MRR şi face obiectul procedurilor de negociere cu Comisia Europeană. Prin aprobarea PNRR, Guvernul acordă mandat Ministerului Fondurilor Europene pentru a desfăşura procedurile de negociere.

Deoarece pentru instrumentul de finanţare "Mecanismul de redresare şi rezilienţă" este necesară elaborarea Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă prin care urmează a fi stabilite domeniile prioritare de investiţii ale României pentru ieşirea din criză, relansarea economică şi creşterea capacităţii de rezilienţă a României care are fixat ca termen pentru elaborarea primului draft al planului naţional luna octombrie 2020 pentru ca mai apoi negocierile să se deruleze până în luna aprilie 2021 în vederea emiterii deciziei Comisiei Europene de aprobare a planului naţional.

Proiectele de investiţii publice aferente domeniilor care se finanţează în cadrul PNRR trebuie să respecte cumulativ o serie de condiţii, inclusiv să contribuie la ameliorarea stării economice şi la creşterea capacităţii de rezilienţă a României. Totodată, trebuie să fie proiecte mature, cu un grad avansat de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice şi cu angajamente ferme din partea beneficiarilor finali de încheiere a contractelor de achiziţie publică sau a contractelor sectoriale, după caz, până la sfârşitul anului 2022 pentru minimum 70% din valoarea alocată sub formă de grant şi, respectiv, la sfârşitul anului 2023, pentru restul valorii alocate sub formă de grant.

De asemenea, trebuie să obţină avizul conform al structurii din cadrul Ministerului Fondurilor Europene prin care să se confirme compatibilitatea cu recomandările specifice de ţară şi tranziţia verde şi digitală.

Printre proiectele incluse în planul de rezilienţă şi redresare economică se numără cele de infrastructură pentru adaptarea la schimbări climatice, în valoare de maxim 700 milioane lei.

Ministerul Fondurilor Europene alocă fondurile necesare pregătirii proiectelor pe bază de contracte de finanţare, încheiate direct cu beneficiarii finali sau liderii de parteneriat pentru pregătirea proiectelor, în funcţie de valoarea estimată a proiectelor de investiţii dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a aces­tora.

Alte proiecte sunt cele de infrastructură pentru mobilitate urbană, regenerare urbană, turism şi cultură, ecologizare platforme industriale, construire/reabilitare/modernizare clădiri publice, inclusiv clădiri pentru spaţii de lucru, tehnice, cazare şi desfăşurarea activităţilor instituţionale, în vederea scăderii emisiilor de carbon, investiţii în infrastructura educaţională şi dotarea cuechipamente de laborator pentru toate formele de învăţământ, inclusiv învăţământul profesional şi tehnic, învăţământul dual şi colegii centenare, învăţământul universitar, investiţii în campusuri, reabilitare/modernizare/extindere clădiri existente şi clădiri noi, reabilitare/modernizare/extindere sisteme centralizate de producere şi distribuţie a energiei termice necesare populaţiei în valoare de maxim 450 milioane lei

Cele 450 milioane lei se repartizează pe regiuni de dezvoltare ale României după cum urmează: 12,5% pentru regiunea Bucureşti-Ilfov ca regiune mai dezvoltată, respectiv 87,5% pentru celelalte 7 regiuni mai puţin dezvoltate pe baza criteriilor de repartizare a sumelor între regiuni utilizate la repartizarea sumelor prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, respectiv populaţie şi suprafaţă, respectându-se procentele de alocare astfel cum acestea au rezultat din aplicarea acestor criterii.

Fondurile vor fi alocate şi proiectelor de infrastructură publică din domeniul sănătăţii pentru: extinderea/reabilitarea/modernizarea clădirilor destinate unităţilor sanitare, dotarea cu aparatură şi echipamente medicale a acestora, reorganizarea circuitelor pentru a răspunde condiţiilor igenico-sanitare în vigoare, cu asigurarea unor circuite temporare în caz de epidemii, pandemii şi alte situaţii de urgenţă, precum şi alte măsuri necesare creşterii rezilienţei în sfera oncologică, a bolilor cardio-vasculare şi ATI. Dacă este cazul înfiinţarea de unităţi sanitare cu paturi noi, inclusiv construcţiade noi clădiri pentru spitale existente, precum şi dotarea cu echipamente medicale, spitale sau unităţi sanitare cu paturi şi policlinici, precum şi pentru alte categorii de măsuri necesare creşterii rezilienţei unităţilor medicale care desfăşoară activităţi publice în domeniul oncologiei şi bolilor cardio-vasculare, inclusiv ATI, în valoare de maxim 500 milioane lei. Finanţarea documentaţiilor tehnico-economice necesare construc­ţiei de noi unităţi sanitare cu paturi se realizează cu avizul de oportunitate al Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Fondurilor Europene încheie contracte de finanţare în mod direct cu fiecare dintre beneficiarii finali, pe bază de apel de proiecte după principiul primul venit-primul servit, cu prag minim de calitate stabilit prin ghidul solicitantului aprobat conform legii, în funcţie de valoarea estimată a proiectului de investiţii publice, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora;

Prin PNRR vor fi finanţate şi proiectele de infrastructură pentru cercetare în domeniul transferului tehnologic pentru extindere/reabilitare/modernizare clădiri, inclusiv clădiri noi, dotare cu echipamente/ utilaje/ dotări independente pentru Institute de Cercetare Dezvoltare din România în domeniul cercetării pe bază de transfer tehnologic din industria alimentară şi agricultură precum şi cele din domeniul ingineriei precum: maşini şi motoare electrice, microelectronică, tehnologii avansate, sudură şi altele asemenea în calitate de beneficiari finali în valoare de maxim 125 milioane lei.

De asemenea, vor primi alocare europeană şi proiectele de infrastructură de apă-canalizare ai căror beneficiari finali sunt operatorii de apă şi canalizare pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare existente, inclusiv pentru aglomerările pentru care numărul de gospodării este sub 2000 pentru racordarea la reţeaua de canalizare cu condiţia să accepte soluţia tehnică de racordare prevăzută de legislaţia în vigoare pentru aglomerări sub 2000 de gospodării, în limita valorii de maxim 250 milioane lei.

Finanţare vor primi şi proiectele de infrastructură edilitară destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane pentru: apă-canalizare, modernizare/extindere/reabilitare/dezvoltare de drumuri interioare ale localităţilor, mobilitate urbană în parteneriat cu localităţile urbane, regenerare urbană, sistem de iluminat public, sisteme inteligente de distribuţie a com­bustibililor de tranziţie, sisteme centralizate de alimentare cu energie termică destinate localităţilor rurale limitrofe localităţilor urbane, în limita valorii de 250 milioane lei.

Printre proiectele finanţate se numără şi cele de infrastructură în domeniul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiei şi securităţii cibernetice, în limita a 10 milioane lei, precum şi proiectele de transformare/tranziţie digitală, inclusiv prin robot process automation, a serviciilor administraţiei publice centrale şi locale, în valoare maximă de 100 milioane lei.


Opinia cititorului: 1
1.   Propaganda guvernamentală pură
mesaj trimis de Cristian în data de 01.09.2020, 07:01

Propaganda guvernamentală pură. Multe planuri pe hârtie iar pe teren nu se vede nimic - nici măști gratuite, nici tablete moka, wcul e tot în fundul curții, la fel și apa potabila in multe zone rurale.

Suntem în 2020 și in loc sa domneasca democrația și bunastarea, domnește FIARA. 

Articole din aceeaşi secţiune

Macroeconomie

LUCIAN BODE:"Realizarea Autostrăzii de centură este foarte importantăi pentru România"
29 oct. A.P.


VIRGIL POPESCU:''Analizăm scăderea plafonului pentru accesarea granturilor de către firmele înfiinţate în 2019''
29 oct. G.U.


MACRO NEWSLETTER 29 Octombrie 2020
29 oct.


SPRE DEOSEBIRE DE VALUTELE REGIONALECursul euro/leu rămâne stabil, în ciuda tensiunilor financiare mondiale
29 oct. Mihai Gongoroi


Este pregătită ţara noastră pentru trecerea de la globalizare la localizare?5
29 oct. Călin Rechea


ANDREI RĂDULESCU, BT:"Pandemia a readus în prim plan provocările structurale din economia mondială"
29 oct. M.G.


INS:Managerii estimează o tendinţă de stabilitate în industrie şi comerţul cu amănuntul, în următoarele trei luni
28 oct. M.G.


MACRO NEWSLETTER 28 Ocombrie 2020
28 oct.


FLORIN CÎŢU:Deficitul bugetar a urcat la 6,36% din PIB, după primele nouă luni din 20205
28 oct. Mihai Gongoroi


DUPĂ PRIMELE NOUĂ LUNI DIN ANDeficitul bugetar a urcat la 6,36% din PIB, în contextul crizei Covid
27 oct. M.G.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.