Energia, între Green Deal şi strategiile naţionale

03 iun. Companii
GEORGE MARINESCU
Energia, între Green Deal şi strategiile naţionale

Strategia naţională în domeniul energiei, liberalizarea pieţelor de gaze naturare şi energie electrică şi implicaţiile ei asupra companiilor şi consumatorilor, adaptarea capacităţilor de producţie la cerinţele Green Deal reprezintă doar câteva dintre temele discutate ieri de reprezentanţii autorităţilor publice şi de cei ai companiilor, în cadrul videoconferinţei "Energie la tine acasă" organizată de agenţia de presă News.ro.

Suntem într-o perioadă foarte bună pentru a finaliza procesul de liberalizare, astfel încât consumatorii casnici să nu resimtă un eventual cost al gazelor naturale, iar preţul acestora poate doar să scadă, a afirmat Niculae Havrileţ, secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Reglementare în Energie (ANRE).

Niculae Havrileţ a precizat: "Prima liberalizare este, conform Ordonanţei 1, liberalizarea pieţei de gaze naturale pentru consumatorii casnici, de la 1 iulie. Suntem într-o zonă în care în care piaţa de gaze naturale are cel mai scăzut nivel din punct de vedere al preţului. În momentul începerii procedurilor de liberalizare din 2012, preţul administrativ era 45 lei pe megawatt. La ora actuală vorbim de preţuri începând cu 25 de lei pe pieţele adiacente României. Cu costul de transport, preţul ajunge undeva sub 28-30 de lei".

Domnia sa a arătat că, de la 1 iulie, aproape 3,4 milioane de consumatori casnici, care sunt acum alimentaţi în sistem reglementat, vor trece în piaţa liberă şi se va schimba sistemul de facturare. O factură de gaze este formată din: preţul gazului ca atare, tariful de transport, tariful de distribuţie, marja furnizorului, acciza la gaz (nesemnificativă pentru consumul casnic) şi TVA. Acum, toate sunt reglementate de stat, iar de la 1 iulie se vor schimba doar preţul gazului ca atare şi marja furnizorului.

Acum, în factură, preţul gazului este de 68 de lei/MWh (sau 6,8 bani kWh) pentru ce este producţie curentă, circa 90 de lei pentru gaze extrase din depozite (înmagazinate anterior), plus o componentă de ajustare din trecut pentru furnizori. La nivelul unui an, în medie 70% din gaz este acum livrat populaţiei la 6,8 bani kWh, din producţia curentă, iar restul, din înmagazinare, la circa 9 bani.

După această liberalizare, preţul gazului, în care intră şi marja furnizorului, nu va mai fi impus de stat, ca acum, prin ANRE, iar furnizorii de gaze vor avea preţuri de piaţă. Toate celelalte componente ale facturii: tariful de distribuţie, de transport, acciza, TVA, case se adaugă preţului gazului în factură rămân reglementate de stat.

În legătură cu strategia pe domeniul energetic, consilierul de stat Laszlo Borbely, şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, a spus că este necesar ca strategiile sa fie făcute la nivel sectorial şi regional.

Laszlo Borbely a arătat: "Trebuie să pornim aceste strategii şi să avem proiecte, pentru momentul în care ni se vor acorda fondurile europene. Au fost 757 de milioane de lei, exact pentru reconversie, s-au acordat foarte mulţi bani şi în prezent este o analiză atât la nivelul Ministerul Economiei cât şi la nivelul Ministerului Mediului, ce facem cu aceste CET-uri pe combustibil fosili. Avem nevoie de strategie, dar partenerii noştri care sunt furnizori de energie trebuie să ştie acest lucru".

Şeful Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a mai afirmat că în cadrul exerciţiului financiar 2021-2017 există un program operaţional pentru dezvoltare durabilă, negociat la nivelul factorilor de decizie din cadrul Uniunii Europene şi care priveşte reţelele de apă şi domeniul energiei.

Investiţii în capacităţi noi, pe criteriile Green Deal

În privinţa strategiei pentru următorii ani, Corina Popescu, director general al companiei Electrica a arătat că la nivelul societăţii pe care o conduce strategia se axează pe două direcţii: optimizarea activităţii şi creşterea anorganică.

Corina Popescu a precizat: "Evaluăm proiecte din arii de activitate care astăzi nu sunt co-business-ul Electrica. Pentru ca să poţi să creşti anorganic trebuie să consolidezi ceea ce ai. Trebuie să ne eficientizăm rapid activitatea. În privinţa creşterii anorganice, ne uităm către proiecte conexe - producţie, furnizare de gaze. Grupul Electrica va susţine tot ce înseamnă tehnologie green. România poate să joace o carte foarte importantă în regiune dacă înţelege că viitorul este green şi încearcă să găsească alternative pentru zonele afectate, care să implice o creştere sustenabilă pe termen lung şi nu un câştig pe termen scurt. Cred că acest lucru nu se poate realiza decât cu investiţii pe toate palierele. România îşi mai poate mentine poziţia de furnizor de securitate energetică, dacă va accelera investiţiile şi green este cartea pe care trebuie să o jucăm".

Directorul general al companiei Electrica a menţionat că, deşi până acum segmentul de servicii din cadrul firmei a fost cenuşăreasa societăţii, acesta are mari posibilităţi de dezvoltare şi va include şi alte categorii de servicii îndreptate către consumatorul final.

"Ne uităm către execuţie de lucrări pe parcuri solare, contorizare inteligentă, adică acele categorii de servicii ce pot aduce o plusvaloare grupului nostru, în condiţiile în care ne pregătim accelerat pentru liberalizarea pieţei de energie electrică stabilită pentru începutul anului viitor", a arătat Corina Popescu.

Răzvan Nicolescu - Partener Deloitte, lider regional al industriei gazelor naturale, petrolului şi produselor chimice pentru Europa Centrală, a susţinut că, în condiţiile în care emisiile de gaze de seră produse de ţara noastră se situează sub media europeană, ar fi necesar ca autorităţile de la Bucureşti să negocieze termeni mai favorabili pentru domeniul energetic cu factorii decizionali de la Bruxelles, în privinţa Green Deal.

Răzvan Nicolescu a spus: "Uniunea Europeană produce mai puţin de 10% din totalul gazelor care product efect de seră, iar efortul ei trebuie corelat cu eforturile Indiei, Chinei şi SUA, pentru a combate schimbările climatice la nivel global. Autorităţile din România trebuie să spună la Bruxelles că noi producem mult sub media mondială şi media europeană ca nivel de gaze care au efect de seră. De aceea, consider că în anii urmatori, pentru a recupera din decalaje, va trebui să continuăm să emitem aceste gaze o perioadă de timp. Atât timp cât suntem sub media europeană, ar trebui să nu ni se pună atâtea restricţii. Ne-am propus ca ţintă un nivel mult peste ţările învecinate, adică să avem 30,7% din energie regenerabilă. Azi avem 24% energie regenerabilă. Ca să menţinem acest nivel şi să îl creştem, este nevoie de investiţii în modernizare şi retehnologizare sau de atragere de investiţii noi. (...) Tranziţia energetică la nivel european implică un volum de investiţii de 7,5 trilioane de euro în următorii 30 de ani, conform studiilor şi estimărilor făcute de noi, la Deloitte. Este un volum foarte mare pentru a atinge neutralitatea privind emisiile de CO2 şi reprezintă o mare oportunitate pentru companiile româneşti. (...) Îmi doresc să văd un plan, un catalog, un brand de firme şi produse româneşti ce ar putea să capaciteze din cei 7,5 trilioane de euro, iar iniţiativa privind hidrogenul trebuie pusă cât mai rapid în practică".

El a susţinut măsurile luate de Guvern luate în ultima perioadă cu privire la facilităţile acordate companiilor care investesc în capacităţi noi de producţie şi a spus că eliminarea obligaţiei privind tranzacţionarea pe piaţa Opcom este o măsură foarte bună, deoarece tranzacţionarea pe piaţa respectivă reprezenta o barieră în calea investiţiilor.

Implementarea strategiilor, o necesitate în contextul energetic actual

Silvia Vlăsceanu, director executiv în cadrul Federaţiei Patronale a Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), a arătat că este nevoie de corelarea strategiilor naţionale pentru a asista şi la implementarea lor.

Silvia Vlăsceanu a precizat: "Vorbim de strategii energetice din ultimii 30 de ani, am reţinut că este o sumă a unor obiective importante. Mi-aş dori să reuşim ceea ce nu am reuşit deloc până acum. Avem foarte multe strategii, cred că avem peste o sută de strategii. Ceea ce lipseşte şi a lipsit întotdeauna este corelarea dintre aceste strategii. Fiecare minister, fiecare iniţiator de strategie cumva lucrează în paralel faţă de celelalte instituţii care au alte strategii. Multe strategii de care habar nu avem că sunt în vigoare, unele au fost făcute doar pentru că au fost solicitate sau necesare pentru a accesa fonduri europene. Dar până la urmă trebuie să ajungem cumva la o integrare a tuturor. Aş prefera să avem mai puţine strategii, dar măcar să fie duse până la capăt şi să depăşească sau să nu fie legate de un program politic sau de culoarea unui guven".

Directorul executiv al ACUE a arătat că, în acest moment, în piaţă sunt foarte mulţi furnizori de energie şi de gaze, iar concurenţa dintre ei va conduce la oferte bune către clienţi.

"Mă aştept, în perioada următoare, ofertele pe care le vor face furnizorii de utilităţi să conţină nişte oferte agregate şi în viitor să asistăm până la urmă la ce vorbim de zece ani, apariţia unor noi specialişti. Că-i numim brokeri, că-i numim agenţi de vânzare, dar în orice caz persoane cu specializare şi cu înalt nivel de cunoştinţe, care să fie capabili pe de-o parte să câştige încrederea clienţilor când le vând pachetul de utilităţi, dar să ştie să le şi explice ce înseamnă furnizare de energie, de gaze şi de alte sevicii asociate", a spus Silvia Vlăsceanu.

În privinţa aplicaţiilor privind folosirea hidrogenului în domeniul energiei, despre care se discută în ultima vreme, directorul executiv al ACUE a arătat că federaţia îşi doreşte să participe la implementarea acestui proiect.

Liberalizarea pieţei gazelor, între deciziile ANRE şi nemulţumirile companiilor din domeniu

Liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii casnici, ce va avea loc la 1 iulie, este una dintre temele pe care companiile şi autoritatea de reglementare nu au epuizat încă rezolvarea tuturor problemelor ce se vor ivi în următoarea perioadă.

Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte al ANRE a precizat că, din punct de vedere al comunatorilor, este un moment prielnic liberalizarea pieţei d ela 1 iulie, deoarece preţurile la gaze naturale au scăzut la un nivel care nu a mai fost consemnat de mult timp în România.

Vicepreşedintele ANRE a precizat: "Liberalizarea se face în primul rând în interseul consumatorilor. Ceilalţi actori ai pieţei trebuie să aibă la dispoziţie mecanisme corecte de piaţă pentru a putea concura între ei în beneficiul consumatorilor. Din păcate pentru producători şi ceilalţi operatori, liberalizarea se suprapune cu criza provocată de pandemia Covid-19, care a redus considerabil consumul şi capacitatea de plată a unor categorii de clienţi, iar prin anumite legi unii au fost exoneraţi de la plata facturilor şi, din aceste motive încasările furnizorilor au avut de suferit. Asta a dus la scăderea capacităţii lor de a concura pe piaţa liberalizată care poate atrage o concentrare mai mare în piaţa de gaze şi energie, fapt ce se va râsfrânge într-o concurenţă slăbită".

El a menţionat că ANRE prin Ordinul nr.27/2020 a obligat toţi furnizorii care au clienţi casnici să facă o campanie de informare a acestora în cursurile lunilor mai şi iunie, care va include şi ofertele de preţ de piaţă concurenţială ce vor fi aplicate din 1 iulie.

Zoltan Nagy-Bege a spus: "În prima fază, mă aştept la o activitate a furnizorilor concentrată pe păstrarea clienţilor pe care îi au. Într-o primă fază, preţurile nu vor creşte. Sper ca în câteva luni sau în 2021 să avem o concurenţă intensă în domeniul gazelor pentru consumatorii casnici. Am aprobat un program de ofertare a gazelor naturale prin ordinul 79/2020 prin care am obligat producătorii Petrom şi Romgaz să oferteze anumite cantităţi de gaze naturale pe pieţele centralizate pentru următorii doi ani şi jumătate. În luna iunie vor apărea primele oferte pe pieţele centralizate. Nemulţumirea din rândul producătorilor porneşte de la faptul că prin ordin s-a stabilit un preţ maxim de pornire a licitaţiilor şi volumele stabilite pentru lunile de vară, deoarece preţurile sunt legate de cotaţiile gazelor naturale de la hub-ul din Austria, ceea ce a dus la preţuri foarte mici pentru lunile iulie şi august. Din trimestrul IV preţurile de pornire vor fi ceva mai mari. Vorbim doar de preţuri de pornire, nu de preţuri de închidere a tranzacţiilor".

Referitor la liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii casnici,

Daniel Apostol, director relaţii externe al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG) a spus că operatorii din domeniu nu ştiu încă modul în care se va face liberalizarea, care sunt politicile privind consumatorul vulnerabil şi cum este definit acesta, care sunt beneficiile pentru operatori şi pentru consumatorii finali.

"Liberalizarea se face într-un context uşor incert şi contestat din punctul de vedere al modului de calcul al preţului la gaze naturale. Studiile efectuate de experţi independenţi pentru FPPG ne arată radiografia de stare a sectorului, paşii care ar trebui făcuţi şi efectele deciziilor politice luate fără consultarea părţilor implicate. Constatăm că în deciziile finale, autorităţile nu ţin cont de studiile efectuate, nici de opiniile principalilor actori din acest domeniu", a arătat reprezentantul FPPG în cadrul videoconferinţei care a avut loc ieri.

El a precizat că, în urma pandemiei Covid-19 şi a crizei economice, sectorul industrial se confruntă cu o tendinţă descrescătoare, care va continua în următoarele trimestre şi care se va reflecta şi în derularea proiectelor din acest domeniu al petrolului şi gazelor naturale.

"Avem câteva probleme în această perioadă, iar una se referă la necesitatea relansării proiectelor majore de investiţii care pot contribui direct la relansarea economică. Mă refer aici la proiectul de la Marea Neagră. Avem resurse de gaze naturale în subsolul Mării Negre care nu sunt încă intrate în exploatare. O deschidere a exploatării, care ţine acum de un gest politico-administrativ, ar aduce contribuţii semnificative bugetului public. România ar produce un volum de gaze naturale suficient pentru întregul consum intern şi suficient pentru a deveni un exportator", a arătat Daniel Apostol.

El a menţionat că a doua problemă se confruntă membrii FPPG este digitizarea economiei. Conform reprezentantului FPPG, companiile din industria de petrol şi gaze investesc şi doresc să investească foarte mult în acest proces de digitizare, dar sunt blocate de o barieră administrativo-politică: declasificarea unor date care să permită industriei să lucreze în cloud, să treacă la investiţii importante în procese de digitizare masivă. Apostol a precizat că reglementările respective privind clasificarea unor informaţii sunt anacronice şi nu permit companiilor din domeniu să folosească platforme digitizate pentru obţinerea unor date necesare dezvoltării acestui sector de activitate.


Opinia cititorului

Articole din aceeaşi secţiune

Companii

SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢIITehnologia 5G va aduce numeroase beneficii în sectorul medical, printre care consultaţii la distanţă şi intervenţii chirurgicale cu roboţi
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / MIHAELA PROICEA, BIO ORTOCLINIC:"Sedentarismul din această perioadă va avea repercusiuni asupra stării de sănătate"
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Vaccinul anti Covid-19, tot mai aproape de realitate
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / DR. OVIDIU PALEA, FONDATOR PROVITA:"Statul trebuie să recunoască preţul real al actului medical din spitalele de stat"
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / WARGHA ENAYATI, FONDATORUL REŢELEI REGINA MARIA ŞI PROIECTULUI ENAYATI MEDICAL CITY:"Fără infrastructură şi spitale performante, sistemul medical românesc doar va supravieţui de la o zi la alta" 1
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢIIFundaţia Vodafone România - 22 de ani de implicare în domeniul sănătăţii
30 oct.


VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN:"Alocarea de 60% pentru plăţile directe în agricultură va rămâne neatinsă în Politica Agricolă Comună"
30 oct. George Marinescu


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Tratamentul la distanţă, viitorul în serviciile de sănătate?
30 oct. VLAD BOERIU


VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / MIHAI-LIVIU MORARU, DIRECTOR GENERAL AFIR:"Fonduri europene de 415 milioane euro au ajuns la fermieri anul acesta, pentru investiţii"
30 oct. A.V.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / IULIAN TRANDAFIR, PREŞEDINTE ADRFR"Bugetul alocat pentru medicamente are nevoie de o mai mare predictibilitate"
30 oct.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.