SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / ADELA COJAN, PREŞEDINTE CNAS:

"Niciun sistem de sănătate din lume nu beneficiază de fonduri suficiente, însă România are cel mai mic buget din UE" 1

30 oct. Companii
"Niciun sistem de sănătate din lume nu beneficiază de fonduri suficiente, însă România are cel mai mic buget din UE"

44,7 miliarde lei - bugetul alocat CNAS  

"Intenţionăm să punem la punct o metodologie mai bună de acordare a teleconsultaţiilor şi să contruim o platformă dedicată acestui tip de servicii"

"Asigurările voluntare de sănătate pot contribui la sustenabilitatea financiară a sistemului public"

Sistemul medical continuă să fie sub presiune din cauza pandemiei de coronavirus, iar lucrurile nu par să se îmbunătăţească prea curând având în vedere evoluţia numărului de cazuri de infectări cu SARS-CoV-2.

Bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a fost suplimentat la cele două rectificări bugetare făcute de Guvern, ajungând la aproximativ 44,7 miliarde lei, dar nevoile la care sistemul sanitar trebuie să facă faţă sunt tot mai mari.

Pentru a completa fondurile necesare, CNAS are în plan atragerea de fonduri europene, dar îşi doreşte şi o inversare a piramidei serviciilor de asistenţă medicale, pentru a eficientiza cheltuielile fondurilor din sistemul sanitar. Totodată, asigurările voluntare pot contribui la sustenabilitatea financiară a sistemului public de sănătate.

"Ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi încercăm să ţinem pasul cu nevoile de servicii medicale şi medicamente ale pacienţilor", ne-a declarat doamna Adela Cojan, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Domnia sa ne-a acrodat un interviu în cadrul căruia ne-a vorbit despre provocările aduse de pandemia de coronavirus sistemului sanitar, despre măsurile care se impun pentru o mai bună organizare a sistemului, dar şi despre cum a fost gestionat bugetul alocat instituţiei pe care o conduce pentru a face faţă nevoilor pacienţilor.

Reporter: Ce provocări a adus criza sanitară pentru CNAS?

Adela Cojan: Pandemia reprezintă o mare provocare pentru toate sistemele de sănătate din lume. Acţiunile CNAS au fost concentrate în special pentru a asigura tratamentele necesare pacienţilor infectaţi cu COVID-19, însă fără a ignora celelalte patologii. Este important ca în această perioadă dificilă pe care o traversăm să asigurăm accesul la servicii medicale şi tratamente pentru toate patologiile. Măsurile pe care le-am luat în această perioadă sunt rezultatul consultărilor permanente cu specialiştii şi cu asociaţiile de pacienţi care ne-au semnalat problemele întâmpinate în această perioadă în accesarea serviciilor medicale. În prezent, sunt în vigoare o serie de măsuri al căror termen de valabilitate s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2020, prin aprobarea OUG 162/2020. Astfel, pentru a asigura accesul populaţiei la servicii medicale cu respectarea regulilor de distanţare socială necesare pentru a limita răspândirea infectărilor cu noul coronavirus, am introdus încă din perioada stării de urgenţă posibilitatea acordării consultaţiilor la distanţă în cabinetele medicilor de familie şi în ambulatoriul clinic de specialitate. În cadrul acestor consultaţii pot fi emise prescripţii medicale la distanţă.

Medicii de familie pot prescrie în continuare pentru pacienţii cronici şi medicamentele restricţionate din Lista de medicamente compensate şi gratuite, care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu menţiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice şi a unor formulare specifice este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale. De asemenea, am prelungit până la data de 31 decembrie 2020 termenul de valabilitate pentru unele documente a căror valabilitate expiră până la această dată: biletele de trimitere pentru specialităţi clinice şi paraclinice, recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive care se transmit la casa de asigurări de sănătate, deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive.

Vom interveni, ori de câte ori va fi necesar, cu noi reglementări care să asigure accesul pacienţilor la serviciile medicale necesare.

Reporter: Ce buget a avut alocat CNAS în acest an şi în ce măsură a fost acesta suficient?

Adela Cojan: Bugetul iniţial alocat CNAS pentru anul 2020 a fost de 41 miliarde lei, însă FNUASS este suplimentat de Guvern la rectificările bugetare de peste an cu fondurile necesare pentru a acoperi nevoile din sistemul de sănătate. Şi anul aceasta, la cele două rectificări bugetare, FNUASS a fost suplimentat cu 1,25 miliarde lei în aprilie şi 2,415 miliarde lei în august, astfel că, până în prezent, fondurile alocate însumează aproximativ 44,7 miliarde lei.

Fondurile primite la rectificare au fost utilizate pentru a acoperi cheltuielile efective determinate de serviciile medicale acorate pacienţilor cu COVID-19, sume suplimentare acordate spitalelor care tratează pacienţi cu COVID, acoperirea cheltuielilor pentru plata stimulentului de risc acordat personalului din sistemul medical.

Reporter: Cum a fost împărţit bu­getul în acest an? A fost nevoie de tăieri/ reduceri pe anumite segmente pentru a asigura tratamentul anti-covid?

Adela Cojan: Acoperirea cheltuielilor suplimentare din sistemul de sănătate în această pandemie nu a afectat bugetul alocat celorlalte segmente, pentru acoperirea serviciilor medicale şi medicamente necesare celorlalte patologii. În luna aprilie, au fost introduse 31 molecule inovative în lista de medicamente gratuite şi compensate destinate pacienţilor cu boli cardiace cronice, afecţiuni oncologice, hepatice cronice şi ciroze, afecţiuni oftalmologice, boli endocrine, colagenoze majore care sunt tratate în cadrul programelor naţionale de oncologie, de boli neurologice, diabet zaharat, de diagnostic şi tratament pentru boli rare şi sepsis sever.

Mai mult, anul acesta au fost incluşi furnizori noi în cadrul subprogramului de tratament medicamentos şi subprogramului de radioterapie, pentru a creşte accesul bolnavilor oncologici la tratamentele decontate din FNUASS.

De asemenea, a fost implementată decontarea din bugetul FNUASS a intervenţiei chirurgicale de simetrizare în cadrul intervenţiilor chirurgicale oncologice, ceea ce conduce la un beneficiu medical direct. Astfel, pacientele cu afecţiuni oncologice ale glandei mamare, care au beneficiat urmare a mastectomiei de reconstrucţie mamară prin endoprotezare, la recomandarea specialistului, vor avea acces şi la intervenţia chirurgicală de simetrizare a glandei mamare sănătoasă cu glanda mamară reconstruită.

Deşi 37% din întregul buget alocat programelor naţionale decontate din FNUASS reprezintă decontarea medicamentelor şi a procedurilor medicale din cadrul Programelor de Oncologie, în urma analizei indicatorilor realizată în primele 6 luni ale anului 2020, pentru asigurarea continuităţii tratamentului bolnavilor înrolaţi în programul naţional de oncologie, creditele de angajament aprobate programului au fost suplimentate cu suma de 131.557 mii lei .

În urma unor analize a datelor de consum în cadrul programului naţional de diabet şi a programului naţional de boli cardiovasculare, se relevă faptul că pe primele 6 luni ale acestui an s-a menţinut nivelul de consum atins în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Reporter: Având în vedere că se vorbeşte de o pondere mai mare a utilizării serviciilor de telemedicină, aveţi în vedere un sistem permanent în acest sens?

Adela Cojan: Consultaţiile la distanţă prin utilizarea de diverse mijloace de comunicare la distanţă au fost agreate în egală masură de către medici şi pacienţi, motiv pentru care intenţionăm să punem la punct o metodologie mai bună de acordare a teleconsultaţiilor şi să contruim o platformă dedicată acestui tip de servicii. Aceste servicii vor fi cuprinse distinct în contractul -cadru pentru anii 2021- 2022. Vom face demersurile necesare şi pentru ca aceste servicii să fie reglementate în Legea sănătăţii, pentru fiecare specialitate în parte. De asemenea, intenţionăm să introducem în contractul - cadru aferent perioadei 2021-2022, servicii de teleradiologie. Sunt doar câţiva primi paşi, însă telemedicina trebuie să se dezvolte, fiind de mare ajutor mai ales pentru a asigura accesul la servicii de calitate în zonele cu deficit de personal medical.

Reporter: Ce măsuri vedeţi necesare pentru o mai bună organizare a sistemului sanitar?

Adela Cojan: În primul rând, este necesar să inversăm piramida serviciilor de asistenţă medicală. Acest lucru presupune ca 80% din cazurile medicale care nu pun în pericol viaţa pacientului, episoade acute de boală sau monitorizarea pacientului cronic, să fie rezolvate în asistenţă primară şi în ambulatoriul de specialitate. În spitalizare continuă ar trebui să fie tratate doar cazurile care necesită furnizarea unor servicii medicale de mare complexitate pentru pacienţii ale căror funcţii vitale sunt puse în pericol, nu pacientul cronic fără acutizări ale bolii care beneficiază de investigaţii ce pot fi efectuate şi în ambulatoriu. De altfel, este ştiut faptul că pacientul se poate recupera mult mai bine beficiind de confortul de acasă, decât pe un pat de spital. Raţionalizând astfel cheltuielile de spitalizare, vor reuşi să eficientizăm cheltuirea fondurilor din sistemul de sănătate, care trebuie să acopere o nevoie de servicii medicale în continuă creştere.

De asemenea, creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor decontate din FNUASS depinde în mare măsură şi de performanţa sistemului informatic din sănătate, iar accesarea fondurilor europene este soluţia .

În cadrul exerciţiului financiar 2014 - 2020 al UE, CNAS va accesa fonduri europene pentru dezvoltarea a trei proiecte de informatizare, pentru care estimează că se va obţine aprobarea cererilor de finanţare până la finalul acestui an. De asemenea, CNAS intenţionează să acceseze finanţare în cadrul Programului Operaţional Sănătate 2021 - 2027 pentru dezvoltarea şi implementarea proiectului "Redimensionare şi standardizare sistem informatic CNAS", a cărui fişă de proiect a fost depusă în luna mai 2020, prin intermediul căruia ne propunem să realizăm o analiză completă a soluţiei existente în vederea identificării punctelor sensibile care necesită remediere, în urma căreia să redimensionăm PIAS, astfel încât să crească interoperabilitatea sistemelor ce compun Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate.

Reporter: Reintroducerea cardurile de sănătate în sistemul medical a provocat blocarea sistemelor informatice. Ce măsuri aveţi în vedere pentru pentru îmbunătăţirea platformei informatice a asigurărilor de sănătate? Luaţi în calcul posibilitatea de a reintroduce suspendarea validării cardului de sănătate?

Adela Cojan: Serviciile medicale pe care medicii de familie şi medicii specialişti din ambulatoriul clinic le acordă la distanţă, bineînţeles că nu necesită validarea cu cardul de sănătate. Utilizarea cardului de sănătate a fost reintrodusă, începând cu data de 1 octombrie, doar pentru situaţiile în care pacientul se deplasează fizic la cabinetul medicului pentru a primi servicii medicale. Astfel, putem avea o evidenţă cît mai exactă şi putem gestiona cât mai eficient fondurile din sistem. Şi în perioada următoare, în funcţie de evoluţia epidemiologică, ne vom consulta în continuare cu specialiştii şi pacienţii pentru a interveni cu reglementări necesare pentru a asigura un acces cât mai bun al pacienţilor la servicii medicale.

Reporter: În ce măsură accesul pacienţilor la serviciile medicale şi la medicamente a fost îngreunat/limitat de pandemie?

Adela Cojan: Ne confruntăm cu o situaţie fără precedent şi încercăm să ţinem pasul cu nevoile de servicii medicale şi medicamente ale pacienţilor. Suntem în contact permament cu pacienţii şi am intervenit chiar şi punc­tual acolo unde a fost nevoie. Pe perioa­da stării de urgenţă, medicul specialist a decis, în urma unor evaluari beneficiu-risc, dacă în cazul unor pacienţi serviciile medicale sau tratamentele pot fi temporizate. În cazurile în care acest lucru nu a fost posibil, s-au identificat soluţii şi pacienţii arondaţi unităţilor sanitare care în pandemie tra­tează exclusiv pacienţi cu COVID -19, au fost redirecţionaţi către alte spitale pentru a beneficia de monitorizare şi tratament. De asemenea, de teama unei posibile infectări, a scăzut şi adresabilitatea pacienţilor şi aş vrea să des­curajez această atitudine, care poate avea efecte grave. Asiguraţii trebuie să se programeze la medic atunci când se confruntă cu probleme de sănătate pentru a evita complicaţiile care pot aparea în cazul unor afecţiuni nedes­coperite la timp.

Reporter: Ia în calcul CNAS o subvenţionare pentru o vaccinare în masă anti-Covid?

Adela Cojan: Apariţia unui vaccin eficient împotriva coronavirusului va reprezenta un pas important în lupta cu această pandemie. Imunizarea în ma­să va conduce la câştigarea bătăliei cu acest virus. CNAS derulează programe curative de sănătate, iar acţiunile de prevenţie sunt apanajul Ministerului Sănătăţii. Cu siguranţă, Ministerul Sănătăţii împreună cu specialiştii vor găsi cele mai bune soluţii pentru a derula o campanie de vaccinare anti- COVID. Vom contribui şi vom susţine cu tot ceea ce este necesar pentru ca o campanie de vaccinare în masă anti- Covid să poată fi realizată cu succes.

Reporter: Sunt contribuţiile de asigurări de sănătate de la noi suficiente şi comparabile cu cele din alte state europene?

Adela Cojan: Faţă de anul trecut, bugetul FNUASS a crescut considerabil faţă de cel alocat anul trecut, dar nu atât cât ne-am dori. Este adevărat că bugetul fondurilor asigurărilor sociale de sănătate a fost suplimentat, dar sumele suplimentare au fost direcţionate cu prioritate spre asistenţa medicală din spitalele care luptă cu COVID-19.

Pe de altă parte, nici un sistem de sănătate din lume nu beneficiază de fonduri suficiente, însă bugetul alocat sănătăţii în România este cel mai mic din UE. Acesta reprezintă doar 5,6% din PIB, în timp ce media europeană este de aproximativ 9%, chiar 11% în Elveţia.

Avand în vedere nevoile din ce în ce mai crescute la care trebuie să facă faţă sistemul social de asigurări de sănătate, cu resurse limitate, considerăm că sursele de finanţare alternative, cum ar fi asigurările voluntare de sănătate care sunt încă insuficient exploatate în România, pot contribui la sustenabilitatea financiară a sistemului public de sănătate.

Reporter: Vă mulţumesc!

Citeşte şi

Opinia cititorului: 1
1.   fără titlu
mesaj trimis de anonim în data de 31.10.2020, 12:38

toate pe care le avem, sint cele mai mici din ue , pentru ca tara este condusa de cei mai mici politicieni din ue !

Articole din aceeaşi secţiune

Companii

EVOLINE IMPEX, compania care deţine francizele Bata şi New Balance, şi-a cerut insolvenţa
02 dec. J.P.


AstraZeneca a reînnoit contractul pentru birourile din Bucharest Business Park
02 dec. A.P.


Airbnb ţinteşte o evaluare de până la 34,8 miliarde de dolari a ofertei sale publice iniţiale
02 dec. A.P.


Facebook schimbă numele criptomonedei pe care o va lansa
02 dec. A.P.


SILO AGRIGRUP şi-a cerut insolvenţa
02 dec. J.P.


MONDO AGRAR a cerut insolvenţa NORAVET 98
02 dec. J.P.


Defrişări record pentru ultimul deceniu
02 dec. O.D.


Grajdurile Imperiale de la Cluj - transformate în spaţii de co-working2
02 dec. A consemnat Emilia Olescu


DINAMIC FAMILY TRANS a cerut insolvenţa MIDA DRUM CONSTRUCT
01 dec. J.P.


ROMSA LOGISTIC a cerut insolvenţa DORNA LACTATE
01 dec. J.P.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.