Trend crescător pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor 1

27 feb. Companii
GEORGE MARINESCU
Trend crescător pe piaţa fuziunilor şi achiziţiilor

Piaţa fuziunilor şi achiziţiilor din România şi-a reluat creşterea în 2019, comparativ cu anul anterior, înregistrând un avans de 4% şi o valoare de 5,2 miliarde de euro, arată un studiu realizat de echipa integrată de tranzacţii a PwC România şi D&B David şi Baias, prezentat în cadrul conferinţei "Piaţa de M&A în România: Evoluţiile din ultimii ani şi tendinţe în 2020". În 2018, valoarea tranzacţiilor a consemnat un recul faţă de anul anterior, de 9,6%, atingând valoarea de 5 miliarde euro.

Anul trecut au fost încheiate în total 215 tranzacţii, cu 26% mai multe decât în 2018 şi cu o valoare medie de 24 milioane euro. Din total, 14 operaţiuni au avut fiecare o valoare de peste 100 milioane euro, iar 16 au avut valori cuprinse între 40 şi 100 milioane euro.

Dinu Bumbăcea, Partener şi Lider Consultanţn în afaceri PwC România, a declarat: "Piaţa de M&A rămâne în continuare interesantă şi la un nivel ridicat atât valoric, cât şi din perspectiva numărului de tranzacţii. Deşi mai are de recuperat pentru a ajunge la recordul înregistrat în anul 2007, de 5,8 miliarde euro, suntem optimişti în privinţa perspectivelor de dezvoltare pentru că multe sectoare evoluează în direcţia consolidării, precum sectorul serviciilor medicale, cel financiar şi IT&C".

Potrivit raportului, cele mai dinamice sectoare în 2019 au fost IT&C, imobiliare şi farmaceutic/servicii medicale.

Dragoş Atanasiu, director PwC România a spus: "Încercăm să înţelegem cum se transformă piaţa şi să anticipăm tendinţele în viitor. Începând cu anul 2011, piaţa a crescut, iar din anul 2017 am observat o polarizare a acesteia, în numărul mare al tranzacţiilor cu valori mici şi al celor cu valori mari, în detrimentul segmentului situat între 40 milioane şi 100 milioane euro. În acest moment piaţa s-a stabilizat. Dacă ne uităm la evoluţia pieţei de fuziuni şi achiziţii, valorile sunt relativ stabile în segmentul mediu (40 milioane-100 milioane euro) şi al tranzacţiilor de peste 100 milioane euro. Totodată, constatăm că, în segmentul tranzacţiilor sub 40 milioane euro, numărul acestora s-a dublat, deoarece business-urile antreprenorilor din domeniul inovării-cercetării şi creativităţii absorb capitalurile investiţionale".

Statistica pe ultimii ani, arată că o treime din tranzacţiii depăşesc pragurile şi trebuie autorizate de Consiliul Concurenţei. Din fericire pentru investitorii din piaţa de fuziuni şi achiziţii, timpul de avizare din partea Consiliului Concurenţei s-a micşorat considerabil, iar autorizarea efectuării unor astfel de tranzacţii se face în maximum două luni, dacă nu sunt probleme concurenţiale.

Pentru anul 2020, este de aşteptat ca energia să fie unul dintre sectoarele dinamice, fiind preconizate două tranzacţii mari: vânzarea activelor grupului ceh CEZ şi ale companiei italiene Enel. De asemenea, sectorul farmaceutic şi al serviciilor medicale îşi vor continua consolidarea, marii jucătorii fiind în continuă căutare de achiziţii de jucători mai mici şi specializaţi. Totodată nu este de neglijat nici sectorul comunicaţiilor, prin prisma faptului că gigantul Telekom şi-a anunţat intenţia de a renunţa la operaţiunile şi activităţile desfăşurate în România.

"Pentru 2020 estimăm că sectorul tehnologiei va deveni din ce în ce mai atractiv, achiziţiile în acest sector generând o îmbunătăţire semnificativă a produselor şi serviciilor, cât şi o creştere a eficienţei operaţionale. Astfel, companiile de tehnologie devin o ţintă predilectă de achiziţie pentru jucători din toate sectoarele de activitate. Companiile româneşti se află la momentul deciziilor strategice privind transformarea modelelor debusiness tradiţionale prin adoptarea tehnologiilor inovatoare", a mai arătat Dinu Bumbăcea.

Experţii PwC România susţin că piaţa de fuziuni şi achiziţii este în continuare un contributor la creşterea economiei naţionale. Ei susţin că, dacă 50% din câştigurile rezultate din tranzacţiile încheiate anul trecut s-ar întoarce în sectoarele respective sub formă de investiţii, creşterea economică ar cunoaşte un plus de 1,2% din Produsul Intern Brut. Dacă întreaga sumă de 5,2 miliarde euro ar fi investită în sectoarele care au fost tranzacţionate, creşterea ar avea un plus de 2,3% din PIB.

Andreea Bistriceanu, senior manager PwC România, a precizat că, pentru anul în curs, se observă o preocupare mai accentuată a top managementului pentru o eventuală încetinire a creşterii economice, deşi ea poate să fie benefică pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii. Expertul Pwc România a mai spus că, în contextul unei uşoare încetiniri a creşterii economice, este posibil să scadă, în acelaşi timp, şi evaluarea companiilor, ceea ce ar fi un lucru benefic pentru piaţa tranzacţiilor, care ar cunoaşte o creştere.

"În momentul acesta multiplii sunt la un nivel ridicat, nu la fel ca în 2018, dar sunt consideraţi destul de mari ca şi nivel de multiplu de EBITDA", a spus Andreea Bistriceanu. Conform acesteia, nivelul ridicat este generat de un mediu competitiv pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din trei motive:

1. Există capital pentru investiţii atât la nivelul fondurilor de investiţii, cât şi pentru companiile care vor să achiziţioneze.

2. Dobânzile sunt destul de mici şi accesul la finanţare este facil.

3. Există competiţie şi nevoie de inovare, care se întâmplă nu numai organic, ci şi prin achiziţii.

În legătură cu noua epidemie, Bistriceanu a spus: "Vorbind de impactul coronavirusului, acesta poate să contribuie la încetinirea economiei. E greu de spus cu cât, dar am văzut cumva că impactul poate să ajungă la 0,1% şi am văzut o scădere pe bursă".

Raportul PwC Romanian M&A Outlook a fost întocmit pe baza informaţiilor publice disponibile în legătură cu tranzacţiile semnate şi/sau închise în anul 2019. Tranzacţiile care din diferite motive anunţate public nu au fost închise în 2019 şi tranzacţiile semnate în 2018, dar închise în 2019 nu sunt incluse în studiul pentru anul 2019. Pentru estimarea valorilor care nu sunt disponibile public s-au folosit metode de evaluare indicativă bazate pe comparabile, considerând influenţa modelului de business şi a industriei din care au făcut parte respectivele companii.

Echipa integrată de tranzacţii PwC România şi D&B David şi Baias este coordonată de Dinu Bumbăcea, Partener PwC România, fiind formată din Cornelia Bumbăcea, Partener PwC România, Anda Rojanschi, Partener D&B David şi Baias, Andreea Mitiriţn, Partener PwC România, George Ureche, Director PwC România, Dragoş Atanasiu, Director PwC România, Andreea Bistriceanu, Senior Manager PwC România şi alţi 50 de profesionişti în tranzacţii.

În 2019, echipa integrată a PwC/ D&B David şi Baias a fost implicatn într-un număr semnificativ de tranzacţii, printre care vânzarea spitalelor Premiere şi OncoCard, vânzarea Optiplaza cntre Innova, cumpărarea RTC de către Altex, cumpărarea unui pachet de acţiuni SLS Cargo de către Fan Courier şi tranzacţia dintre Eximbank şi Banca Românească.

Opinia cititorului: 1
1.   Imobiliarele Tind spre Infinit
mesaj trimis de Imobiliare Crestere Sustinuta în data de 25.04.2020, 16:58

Buna ziua,

Amintiri din specula trecuta:  

“Manole scria zilele trecute că preţurile apartamentelor au scăzut la jumătate faţă de 2008. Ştirea a mai fost comentată şi prin alte locuri, şi au apărut deja corijenţii la matematică ce strigă:  

„Stai, nenicule, că euro a crescut din 2008 ! Care 50% ? Şi cu cei 25% pierduţi prin creşterea euro ce facem ? Da’ cu chiria plătită cei 4 ani ? Hai că v-am prins, voi ăştia de vreţi case la preţ de Logan, sărăntocilor !”  

Păi hai să vedem, Einstein:  

La 1 iunie 2008, 1 € = 3,6082 RON; la 1 iunie 2012, 1 € = 4,4648 RON. Creştere euro faţă de leu: 23,74%. Până aici omul pare să aibă dreptate, la naiba, ne-a făcut de râs ! Poate mai avem o şansă, totuşi: să facem o simulare de calcul (de fapt nu simulăm, chiar facem calculul) pentru cele 2 credite (în 2008 şi 2012):  

Să considerăm un credit imobiliar în valoare de 75.000€ necesar cumpărării unui apartament de 2 camere, să zicem în Cluj, în 2008. Perioada de creditare 30 de ani, dobândă de 7,2%. Rezultă o rată lunară de 509€, adică 1837 lei (509 x 3,6082 lei), total de plată în cei 30 de ani – 183.272 € (661.000 lei).  

(completare ulterioară nr.1, 25 aprilie 2013: de ce oi fi calculat suma totală de returnat (în lei ) la cursul mic din 2008, nu ştiu, pentru că odată cu creşterea cursului şi rata a crescut, prin urmare suma de returnat băncii e mai mare de 661.000. O lăsăm totuşi aşa, nu strică argumentaţia).  

4 ani mai târziu, preţul în euro a ajuns la jumătate. Dar în lei ?  

La 1 iunie 2012, 1 € = 4,4648 RON. Creditul pentru acelaşi apartament, în valoare de 37.500€, cu o dobânda marca Prima Casă de 5%, duce la o rată de 398€, adică 1776 lei (mai puţin cu vreo 60 de lei faţă de creditul din 2008), însă perioada creditului este de doar 10 ani, în loc de 30 ! Suma totală de returnat este de 42.730€ (213.000 lei).  

Pentru cei ce au chiulit la matematică, să recapitulăm:  

preţ (în euro) la jumătate fată de 2008 (37.500€ versus 75.000€). Cârcotaşii vor dori să adăugăm și chiria plătită în aceşti 4 ani. Să le facem pe plac: 250€ chirie lunară înseamnă în 4 ani 12.000€, prin urmare avem un preț total în 2012 de 50.000€ faţă de 75.000€ cât era în 2008. Dar stai, asta nu-i tot !  

împrumut de 10 ani în loc de 30 (dacă mai punem la socoteală şi cei 4 ani de chirie – 2008-2012 – avem 14 ani până apartamentul este al nostru)  

sumă totală de returnat (în lei): 213.000 lei în 2012 faţa de 661.000 lei în 2008, adică mai puţin de o treime ! (completare ulterioară nr.2, 25 aprilie 2013: de fapt suma totală plătită în cazul achiziţiei din 2008 este şi mai mare de 661.000 lei, conform comentariului nr.1 de mai sus).  

Evident, asemenea calcule sunt de-a dreptul meschine, vorba cuiva implicat în imobiliare. Cum e şi mai meschin să spui că preţurile sunt încă prea mari şi că vor scădea şi mai mult odată cu oprirea Primei Case. Dar cine stă să calculeze aşa ceva dacă a zis la ştiri că acum e cel mai bun moment să cumperi o locuinţă ? Sau în ziar scria ? Nu mai ţin minte, maică, dar dacă zicea, zicea !”  

Amintiri din specula trecuta:  

Speculă financiară, credite ipotecare și dreptul la locuire  

Ca parte a acțiunilor comune ale Coaliției Europene de Acțiune pentru Dreptul la Locuire și la Oraș, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire** a pornit pe 5 octombrie o campanie de informare și conștientizare despre efectele financializării.*  

În cele ce urmează, vom încerca să definim acest termen și vom urmări în ce fel acționează asupra locuirii și cum se reflectă în viețile noastre de zi cu zi.  

Ce este financializarea  

Este reorganizarea economiei, instituțiilor, statelor și inclusiv a locuirii conform pieței financiare.  

Această reorganizare se bazează pe o schimbare în modalitatea de creare a profitului, care nu mai este extras din comerț și din producție (tipice economiilor industriale), ci din tranzacții cu instrumente financiare. Mai simplu spus, o economie care nu se bazează pe ceea ce produc oamenii, ci pe scheme financiare, pe credite de consum și pe specula nevoilor oamenilor.  

Financializarea este un proces în continuă creștere la nivel global din anii ’70 (deși vizibilă încă din secolul 19) și: include slăbirea regulilor, limitelor și controalelor impuse instituțiilor financiare este promovată agresiv de instituții financiare transnaționale (bănci și fonduri de investiții) instituțiile financiare au ajuns să monopolizeze toate domeniile de tranzacții și producție: profiturile (și, în general, veniturile) din tot ce se produce sunt tranzacționate la bursă, reinvestite prin fonduri de investiții, depozitate în bănci, transferate prin bănci.  

În acest context, financializarea locuirii înseamnă că locuințele sunt tratate și tranzacționate ca mărfuri, ca obiecte pentru speculă imobiliară și financiară și ca mod de a obține profit. Aceasta în detrimentul și prin ignorarea locuirii ca nevoie socială și ca drept de bază al oamenilor.  

Acest proces este sprijinit de instituțiile statului, prin diverse politici publice (economice, sociale, de locuire).  

Instituțiile financiare fac presiune pe guverne și influențează strategiile și programele publice; tot ele, “eliberate” de reglementări, au devenit tot mai puternice, iar impactul lor în politicile publice (care să le avantajeze) e tot mai mare.  

Guvernele, deși au bani, nu investesc în programe sociale din cauza cerințelor impuse de structurile financiare transnaționale și din cauza avantajelor pe care clasele politice le acumulează răspunzând acestor cerințe.  

Financializarea locuirii  

Financializarea locuirii îmbracă mai multe forme. Una dintre acestea este sistemul de credite ipotecare pentru accesarea proprietății private. Cu cât creditele ipotecare se dau mai ușor, cu atât prețul locuințelor va crește și familiile se vor îndatora din ce în ce mai mult. Totodată, persoanele cele mai sărace și vulnerabile sunt excluse complet din acest proces, rămânând să se descurce pe piața speculativă a chiriilor.  

O altă formă de financializare este prin investițiile speculative ale fondurilor de investiții, corporațiilor și industriei imobiliare. Aceste investiții speculative determină creșterea prețului locuințelor și a chiriilor și îngreunează accesarea unei locuințe.  

Aceste procese de creditare și speculare imobiliare sunt încurajate și sprijinite de către stat prin: garantarea creditelor ipotecare și încurajarea accesului populației la credite, în detrimentul altor modalități de acces la locuință privatizarea fondului public de locuințe, facilitând acumularea de proprietăți și, prin urmare, speculația imobiliară parteneriate public-private, prin care resurse publice sunt direcționate către sectorul privat de dezvoltare imobiliară în schimbul alocării, pe o perioadă limitată, a unui procent din apartamente ca locuințe sociale.  

Actorii pricipali ai financializării lucrează simultan pe trei niveluri diferite:  

actorii transnaționali (Uniunea Europeană și instituțiile sale, instituțiile financiare precum Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Banca Centrală Europeană, bursele internaționale) statele naționale și instituțiile guvernamentale consiliile municipale și/sau locale.  

De ce ne interesează toate aceste lucruri  

În estul și sudul Europei, creditele sunt considerate mai riscante, deci impun rate mai mari, ceea ce înseamnă profituri mai mari față de creditele din vest.  

În același timp, riscurile sunt transferate celor care iau credite; în cazul în care nu mai pot plăti ratele, oamenii își pierd bunurile cu care au garantat (inclusiv casele), care reintră în circuitul de profit al băncilor.  

Dat fiind că nu oricine poate obține credit ipotecar și că valoarea chiriei este de cele mai multe ori cât un salariu minim, trebuie să ne întrebăm ce face statul pentru a răspunde nevoii de locuire a unei populații din care 40% se află sub pragul de sărăcie. În timp ce mii de dosare de locuințe sociale rămân nesoluționate prin primării, statul sprijină sectorul bancar.  

Astfel, în România, din 2001, locuințele ANL (Agenția Națională pentru Locuințe) sunt construite pentru a fi cumpărate doar prin credite, împreună cu bănci precum BRD. Guvernul a alocat milioane de euro pentru construirea și vânzarea de locuințe prin bănci. Acest program este destinat persoanelor sub 35 de ani, dar nu este orientat în funcție de venit, astfel că cei cu veniturile cele mai mici și cea mai mare nevoie de locuințe accesibile sunt excluși. Programele care favorizează băncile („Prima Casă” și Banca pentru Locuințe în parteneriat cu BCR și Raiffeisen) și condiționează accesarea unei locuințe prin accesarea de credite au primit peste 21 miliarde lei, adică peste 96% din totalul cheltuit pentru subvenționarea locuințelor din bugetul de stat.  

Pe când programele de locuințe sociale, locuințe pentru chiriași evacuați, pentru combaterea marginalizării au avut alocate mai puțin de 800 milioane lei, adică doar 3.7% din totalul cheltuit pentru subvenționarea locuințelor din bugetul de stat.  

Criza și restructurările economice au dus la pierderea sursei de venit pentru multe familii, iar îndatorarea masivă la bănci și chiriile exorbitante au avut drept consecințe executări silite și evacuări.  

Cum ne afectează pe noi  

Suntem și vom deveni tot mai dependenți de credite și bănci pentru a putea accesa o locuință în timp ce prețurile la locuințe cresc artificial și nu ne mai permitem să închiriem sau să cumpărăm o casă.  

Autoritățile nu dau bani către programe de locuințe publice pentru lucrătorii cu venituri mici, dar direcționează banii către programe realizate împreună cu băncile ceea ce face ca puterea băncilor de a-și impune propriile condiții să crească (de exemplu, rate mult mai mari decât în vest, rate flexibile, chiar contestarea legii dării în plată, etc.)  

Persoanele fără acces la o locuință (personală sau socială) devin tot mai vulnerabile (impactul este uriaș, în Londra, de exemplu, speranța de viață la persoanele care locuiesc în condiții dificile este cu peste 25 de ani mai mică decât a celor care locuiesc în condiții bune).  

Din ce în ce mai mult crește inegalitatea economică dintre persoanele care au o locuință și cele care nu au locuință și nici acces la chirii pe piața imobiliară (lucrătorii cu veniturile cele mai mici). Chiar și cei care au un credit ipotecar sunt vulnerabili în fața crizelor economice sau la scăderea venitului.  

Articole din aceeaşi secţiune

Companii

SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢIITehnologia 5G va aduce numeroase beneficii în sectorul medical, printre care consultaţii la distanţă şi intervenţii chirurgicale cu roboţi
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / MIHAELA PROICEA, BIO ORTOCLINIC:"Sedentarismul din această perioadă va avea repercusiuni asupra stării de sănătate"
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Vaccinul anti Covid-19, tot mai aproape de realitate
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / DR. OVIDIU PALEA, FONDATOR PROVITA:"Statul trebuie să recunoască preţul real al actului medical din spitalele de stat"
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / WARGHA ENAYATI, FONDATORUL REŢELEI REGINA MARIA ŞI PROIECTULUI ENAYATI MEDICAL CITY:"Fără infrastructură şi spitale performante, sistemul medical românesc doar va supravieţui de la o zi la alta" 1
30 oct.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢIIFundaţia Vodafone România - 22 de ani de implicare în domeniul sănătăţii
30 oct.


VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / DANIEL BUDA, VICEPREŞEDINTELE COMISIEI DE AGRICULTURĂ DIN PARLAMENTUL EUROPEAN:"Alocarea de 60% pentru plăţile directe în agricultură va rămâne neatinsă în Politica Agricolă Comună"
30 oct. George Marinescu


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII Tratamentul la distanţă, viitorul în serviciile de sănătate?
30 oct. VLAD BOERIU


VIDEOCONFERINŢA BURSA "AFACERI ÎN AGRICULTURĂ" / MIHAI-LIVIU MORARU, DIRECTOR GENERAL AFIR:"Fonduri europene de 415 milioane euro au ajuns la fermieri anul acesta, pentru investiţii"
30 oct. A.V.


SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / IULIAN TRANDAFIR, PREŞEDINTE ADRFR"Bugetul alocat pentru medicamente are nevoie de o mai mare predictibilitate"
30 oct.





<<
Back
Accesează
versiunea desktop

Copyright MetaRing © 2003-2020.
Toate drepturile rezervate.

Legea copyright-ului şi tratatele internaţionale protejează acest site. Nimic din acest site ori din site-urile afiliate nu poate fi reprodus sub nici o formă şi în nici un fel fără permisiunea în prealabil scrisă de la Grupul de Presă BURSA.